În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Un pieton a fost lovit, luni dimineață, de un autoturism pe str. Frunzisului din Cluj-Napoca, la locul accidentului intervenind achipaje medicale. 

De asemenea, tot luni dimineață a fost înregistrat un alt accident rutier pe B-dul Muncii din Cluj-Napoca.

”Din cercetările efectuate la fața locului a rezultat că, un bărbat, de 58 de ani, din comuna Chinteni, care conducea un autoturism din direcția străzii Oașului, ar fi accidentat o femeie, de 43 de ani, din comuna Borșa, aflată în traversarea părții carosabile pe trecerea pentru pietoni.

În urma impactului a rezultat rănirea femeii”, arată Poliția Cluj.

Ambii au fost testați cu aparatul etilotest, iar conducătorului auto i-a rezultat o alcoolemie de 0,18 mg/l alcool pur în aerul expirat.

În continuare polițiștii efectuează cercetări sub aspectul infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

În ciuda nivelului oscilant al aversiunii față de risc existent pe marile piețe, leul a reușit să rămână „cea mai stabilă monedă” din regiune.

Față de săptămâna precedentă, când a fost atins minimul ultimei luni și jumătate de 4,9678 lei, cursul euro s-a instalat în perioada analizată peste pragul de 4,97 lei, iar media a crescut de la 4,9737 la 4,9764 lei. La rândul său, culoarul de tranzacționare a urcat la 4,972 – 4,977 lei.

ANALIZĂ. Radu Georgescu: Euro rămâne la trei bani depărtare de 5 lei

Un raport recent al BCR estimează pentru finalul anului un curs al euro de „5,05 cu presiuni de depreciere a leului provenite dinspre deficitul de cont curent încă mare, deşi aflat în proces de ajustare”. Această valoare este apropiată de media anuală de 5 lei/euro estimată pentru 2024 în ultima proiecție a Comisiei Naționale de Prognoză.

Până la jumătatea lunii viitoare, când se va desfășura ședința de politică monetară, indicii ROBOR s-au oprit deasupra pragului de 6%, care reprezintă dobânda pentru facilitatea de depozit cu care BNR remunerează banii plasați de băncile comerciale.

„Trezoreria a atras 3,2 miliarde lei de la populație prin emisiunea de titluri Fidelis”

Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) reglementat de OUG 19/2019 se situează până la sfârșitul lunii iunie la 5,90%/an.

Săptămâna trecută, Finanțele s-au împrumutat cu un total de peste 1,11 miliarde lei, cu scadențele în aprilie 2028 și 2030, la randamente medii de 6,24%, respectiv de 6,61%/an. Totodată, Trezoreria a atras 3,2 miliarde lei de la populație prin emisiunea de titluri Fidelis.

Vineri dimineață, euro a scăzut la 1,0610 dolari, după riposta de mică amplitudine a Israelului la atacul cu rachete și drone al Iranului, din urmă cu o săptămână. A urmat o revenire a apetitului pentru risc, iar declarațiile făcute de mai mulți oficiali ai conducerii BCE conform cărora este necesară reducerea în iunie cu jumătate de punct procentual a ratelor de referință în urma scăderii inflaţiei, nu a afectat performanța monedei unice, care a urcat până la 1,0678 dolari și a închis pe piețele americane la 1,0655 dolari.

În piața locală, dolarul a crescut marți la 4,6818 lei, iar la sfârșitul săptămânii media a fost stabilită la 4,6687 lei, mai mult cu 17,3 bani față de finalul anului trecut.

Francul elvețian, considerat drept un „activ sigur”, s-a apreciat față de euro, iar cursul a crescut de la 5,1094 lei, la începutul săptămânii, la 5,1404 lei, în ședința de vineri.

„Prețul gramului de aur a crescut de la 356,8680 lei la 357,7647 lei”

Pariurile puse pe întârzierea de către Banca Angliei a momentului primei tăieri a ratei de referință, în ciuda faptului că inflația din Marea Britanie a scăzut în martie la 3,2%, față de 3,4% în luna precedentă, au afectat performanța lirei sterline iar cursul a scăzut vineri la 5,8125 lei, mai mult cu 9 bani față de finalul lui 2023.

Vineri, prețul gramului de aur a crescut de la 356,8680 lei la 357,7647 lei, față de 359,4100 lei la jumătatea săptămânii. Metalul galben a fluctuat între 2.371,40 – 2.402,80 dolari/uncie.

Evoluția apreciativă a metalelor prețioase este pusă pe seama tensiunilor geopolitice și militare la nivel mondial (războiul din Ucraina, conflictul din Orientul Mijlociu, criza dintre China și Taiwan), dar și pe scăderea șanselor unei aterizări economice ușoare a economiei americane, în cazul în care Rezerva Federală se concentrează pe inflație prin menținerea dobânzii la valori ridicate pentru mai mult timp.

Un rol important revine și achizițiilor mari de metal galben la care recurg băncile centrale, în special cele din China, Turcia, India sau Polonia.

Analiza cuprinde perioada 14 – 19 aprilie

Regimul de la Kiev, prin intermediul serviciului său de spionaj militar HUR, se amestecă grosolan în treburile interne ale României, în campania electorală în curs. Totodată, Kievul urmărește și intimidarea românilor din Ucraina, precum și intimidarea Patriarhiei Române.

Presa de la Kiev, citând ca sursă serviciul de spionaj militar HUR, dezinformează, pretinzând că AUR ar realiza în prezent interviuri cu preoți din satele locuite de români din regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa. În plus, „propagandiștii” (AUR n.n.) ar intervieva familiile bărbaților (români n.n.) care servesc în prezent în Forțele de Apărare ale Ucrainei.

Claudiu Târziu: AUR respinge dezinformările lansate de serviciul de SPIONAJ ucrainean

Chipurile AUR ar pregăti presupuse operațiuni de propagandă pentru discreditarea Ucrainei, pe motivul opresiunii la care este supusă minoritatea românească. Inevitabil, HUR regurgitează și minciuna că operațiunea ar fi coordonată de Rusia.

1. Dezmințim aberațiile securiștilor ucraineni și ale presei aservite lor de la Kiev. AUR nu întreprinde nicio acțiune pe teritoriul Ucrainei și nici nu are oameni acolo. De ce HUR aruncă minciuni „pe surse” și nu își asumă răspunderea unor asemenea afirmații oficial, prin purtătorul autorizat de cuvânt? De ce HUR nu spune cu nume și prenume, serie și număr de pașaport, care ar fi acei cetățeni români, presupuși membri AUR, care ar activa în Ucraina?

„HUR este continuatorul direct și de drept al criminalului GRU”

Amintim și că publicația Kyiv Post, specializată în defăimarea AUR, nu ne-a cerut niciodată vreun punct de vedere. Kyiv Post este o publicație de limbă engleză, deci publicul țintă ales de HUR pentru defăimarea AUR este comunitatea internațională.

2. HUR este continuatorul direct și de drept al criminalului GRU, serviciul sovietic de spionaj militar, de la care a preluat cadrele și metodele, după dezmembrarea URSS. Din 1991 și până în prezent HUR a întreprins acțiuni ostile și provocări împotriva României, a cetățenilor români și a românilor care trăiesc pe teritoriile anexate la Ucraina, ca urmare a Pactului Ribbentrop – Molotov.

Amintim cazul trădătorului Floricel Achim, recrutat de HUR pentru a divulga secrete militare românești și ale NATO, interdicția abuzivă de intrare în Ucraina a numeroși cetățeni români, ziariști, activiști civici și politicieni sau acțiunile de intimidare la adresa românilor din Sudul Basarabiei pentru a se declara „moldoveni” sau împotriva construirii de biserici românești.

3. Atacul mârșav al HUR asupra preoților ortodocși din satele românești de peste graniță se adaugă atacurilor autorităților locale ucrainene și ale bisericii necanonice ucrainene la adresa Patriarhiei Române și a preoților și credincioșilor români ortodocși de peste graniță.

„AUR respinge dezinformările lansate de serviciul de spionaj ucrainean”

Substratul este acela că, pe 29 Februarie, Sfântul Sinod al Patriarhiei Române a decis „binecuvântarea, încurajarea și susținerea inițiativelor comunităților ortodoxe românești din Ucraina de a reface comuniunea cu Biserica Mamă, Patriarhia Română, prin organizarea lor juridică în structura religioasă numită Biserica Ortodoxă Română din Ucraina”.

Decizia se referă la trecerea parohiilor, credincioșilor și preoților români din subordinea Patriarhiei subordonate Moscovei la Biserica Ortodoxă Română. Această hotărâre a Sfântului Sinod a stârnit furia naționaliștilor ucraineni, a autorităților de la Kiev și a bisericii ucrainene necanonice, care nu se află în comuniune frățească cu Patriarhia Română.

Aceștia ar fi vrut ca parohiile din cele 150 sate românești să treacă la structura necanonică. Presiunile autorităților asupra preoților și credincioșilor români încalcă dreptul la libertate religioasă și dreptul la liberă asociere.

4. Dezinformarea HUR privind închipuitele activități ale AUR din Ucraina are ca scop intimidarea minorității române, pentru a discredita orice revendicare privind respectarea drepturilor sale ca fiind „extremistă” și „pro-rusă”.

AUR respinge dezinformările lansate de serviciul de spionaj ucrainean. De asemenea, facem apel la reprezentanții presei din România și din străinătate să respecte regulile minime ale profesiei de jurnalist și să ne ceară punctul de vedere atunci când preia acuzații la adresa noastră.

AUR susține pe deplin respectarea drepturilor românilor din Ucraina și își afirmă deplina solidaritate cu frații de peste graniță.

AUR susține pe deplin hotărârea Sfântului Sinod din 29 Februarie 2024 de înființare a Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina și de binecuvântare și încurajare a preoților și credincioșilor români de peste graniță la această structură religioasă.

AUR cere Guvernului României, tuturor autorităților competente să monitorizeze strict obligațiile asumate de Ucraina privind respectarea drepturilor minorităților, așa cum acest stat s-a angajat prin tratate și acorduri bilaterale și internaționale și să intervină cu fermitate în cazul încălcării acestora!

Suntem mai aproape de admiterea în programul Visa Waiver. Acest lucru reprezintă un obiectiv strategic naţional, iar ţara noastră este tot mai aproape de îndeplinirea criteriilor tehnice în acest sens, a informat Guvernul.

Guvernul aminteşte că, pentru scăderea ratei de refuz sub pragul de 3%, este nevoie de sprijinul tuturor cetăţenilor români care deţin sau au deţinut viza SUA de tip B1/B2 – afaceri şi turism, scrie Alba24.ro.

Suntem mai aproape de ADMITEREA în programul Visa Waiver. Ce spune Guvernul

„Reînnoirea acesteia în următoarele şase luni ne poate asigura succesul”, au transmis reprezentanții Guvernului, pe pagina de Facebook.

Potrivit sursei citate, la Palatul Victoria a avut loc o întâlnire pe acest subiect la care au participat oficiali români şi americani.

„Vicepremierul Marian Neacşu, şeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Ghigiu, şi coordonatorul naţional pentru Programul Visa Waiver, consilierul de stat Valentin Vătăjelu, au primit-o joi la Palatul Victoria pe doamna Rena Bitter, secretarul adjunct pentru afaceri consulare din cadrul Departamentului de Stat al SUA, însoţită de ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, doamna Kathleen Kavalec, şi Consulul General John Gimbel”, se menţionează în postarea Guvernului.