EVENIMENT
Bărbat, prins în flagrant arucând moloz pe o stradă din Cluj-Napoca. A fost amendat și pus să curețe

Poliția Locală Cluj-Napoca a depistat, săptămâna aceasta, un caz de depozitare ilegală de deșeuri în zona străzii Sitarilor. Un bărbat a fost prins în flagrant în timp ce descărca dintr-o mașină deșeuri provenite din construcție.
În cursul acestei săptămâni, polițiștii locali au prins în flagrant, în zona străzii Sitarilor din Cluj-Napoca, o persoană care descărca din mașina deșeuri provenite din activități de construcție (cărămizi, moloz).
Bărbatul, amendat și pus să curețe
În urma verificărilor, autoritățile au identificat proprietarul mașinii și l-au sancționat cu o amendă în valoare de 2.500 de lei. Pe lângă sancțiune, acesta a fost obligat să curețe terenul afectat, lucru pe care l-a realizat marți, 28 ianuarie 2025.
„A fost identificat proprietarul autovehiculului care a descarcat deșeurile, acesta fiind sancționat cu amenda în cuantum de 2500 lei. De asemenea, a fost dispusă măsura salubrizării de urgență a terenului afectat de aceste depozitări, fapt realizat de contravenient în cursul zilei de marți, 28 ianuarie 2025”, a transmis Poliția locală.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Doi bărbați din Turda au fost reținuți, miercuri, de polițiști pentru lovire și alte violențe. Aceștia ar fi agresat alți doi bărbați din același oraș.
„La data de 19 februarie a.c., polițiștii din cadrul Poliției municipiului Turda au dispus reținerea pentru 24 de ore a doi bărbați de 33, respectiv 39 de ani, din municipiul Turda, cercetați pentru comiterea infracțiunilor de lovire sau alte violențe și tulburarea ordinii și liniștii publice.
Doi turdeni, reținuți pentru LOVIRE și alte VIOLENȚE
În fapt, la data de 5 februarie a.c., în jurul orei 07.30, cei doi ar fi agresat fizic alți doi bărbați de 30, respectiv 32 de ani, în timp ce se aflau pe o stradă din municipiul Turda.
În urma probatoriului administrat cei doi au fost reținuți pentru 24 de ore, urmând a fi prezentați magistraților din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Turda în vederea dispunerii unor noi măsuri preventive.
În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de lovirea sau alte violențe și tulburarea ordinii și liniștii publice”, a comunicat IPJ Cluj.
ECONOMIE
Dragoș Damian: 500 de miliarde de Euro – banii de pe masă pentru RECONSTRUCȚIA Ucrainei. România trebuie să se ceară la masă

Lăsați poveștile cu garanțiile de securitate. Miza discuțiilor de pace de la Riad și Paris este reconstrucția Ucrainei, estimată la circa 500 miliarde de Euro. Și greu de crezut că este cineva atât de naiv încât nu înțelege ce oportunități apar în următorii 5 ani, timp în care se va forma o nouă ordine mondială.
Nu cred că există cineva care nu înțelege că România este așezată în cel mai perfect loc cu putință.
Dragoș Damian: 500 de miliarde de Euro – banii de pe masă pentru RECONSTRUCȚIA Ucrainei. România trebuie să se ceară la masă
Cea mai mare reconstrucție cunoscuta vreodată în istorie, mult mai mare decât Planul George Marshall de reconstrucție al Europei după Al Doilea Război Mondial, va începe probabil în mai puțin de un an.
Planul Marshall a costat, pe o perioada de 3 ani, circa 12 miliarde de dolari, echivalentul de astăzi a circa 150 miliarde de Euro. Pentru implementarea Planului George Marshall a fost creată în 1948 celebra OECD, unde aspiră și România să devină membră. De dragul istoriei, să menționăm că răspunsul la plan al Rusiei (URSS atunci) a fost înființarea CAER-ul, care astăzi nu mai există.
Reconstrucția Ucrainei este estimata, foarte orientativ, la 500 miliarde de Euro.
Războiul s-a terminat, începe reconstrucția
Suntem pregătiți pentru planul de reconstrucție al Ucrainei? Nu. Pentru că fabricile, uzinele și combinatele din România sunt necompetitive în bătălia comercială, în special pe zona de energie.
Dezbaterile de dimineața până seara ne spun că suntem în mare pericol, avem cea mai mare graniță cu Ucraina dintre țările din UE și, foarte probabil, vom avea în curând și graniță directă cu Rusia. În loc să vedem oportunitatea din reconstrucția Ucrainei, noi vedem pericole.
Păi singurul pericol al nostru este că nu mai avem fabrici, uzine și combinate de materiale de construcții, de chimie, de metalurgie, de siderurgie, de construcții de mașini grele, etc. care ar putea să contribuie la refacerea Ucrainei. Și ne-ar aduce o groaza de bani.
Cei care ne conduc trebuie sa se trezească la realitate, să creeze o cultură industrială, să treacă la producția de energie ieftină, să sprijine combinatele de materiale de construcții, de chimie, de metalurgie, de siderurgie, de construcții de mașini grele.
La reconstrucția din Irak, care a costat undeva la 100 de miliarde de Euro, România nu a fost invitată la masă, deși a participat la efortul de război și avea de recuperat creanțe de dinainte de 1989.
Este timpul sa fim invitați la masă. Daca nu suntem invitați, să cerem să fim invitați.
EVENIMENT
FOTO. Cum ajută cercetătorii clujeni la stoparea bolii Huntington. Proiect finanțat prin PNRR cu 1,2 milioane euro

O echipă de cercetători de la Transylvanian Institute of Neuroscience (TINS) din Cluj-Napoca lucrează la un proiect finanțat prin PNRR care are ca scop dezvoltarea unei terapii genetice inovatoare pentru boala Huntington.
Echipa a făcut recent parte dintr-un grup mai mare de cercetători condus de profesor Sarah Tabrizi din Marea Britanie, care este specialistul numărul 1 în lume în ceea ce privește boala Huntington.
Huntington este o boală neurodegenerativă ereditară rară gravă, care apare de obicei la vârsta adultă și, în prezent, nu are un tratament curativ. Evoluția bolii duce, treptat, la pierderea controlului mișcărilor, tulburări cognitive și schimbări de comportament, afectând profund viața pacienților și a familiilor lor. Simptomele apar între 30 și 50 de ani, dar boala poate debuta mai devreme sau mai târziu.
Boala poate fi ținută pe loc
”Scopul nostru final este să identificăm substratul molecular al bolii, care apoi poate deveni țintă terapeutică. Practic, noi vrem să spunem companiilor farmaceutice că gena MSH3 este foarte importantă ca să țină în șah aceste expansiuni necontrolate ale ADN-ului, care duc la declanșarea bolii Huntingtoniar proteina devine o țintă terapeutică, care poate fi țintită cu nucleotide antisens, cum arătăm în articolul științific recent publicat. Boala nu dispare, în schimb poate fi ținută în șah, să nu mai evolueze.
Fiind o boală neurodegenerativă, odată ce începe, neuronii încet, încet se degradează și, practic, îți distruge mobilitatea corpului.
Și dacă noi țintim de la început această proteină, ținem boala pe loc, iar pacientul trăiește cu boala, ceea ce nu este problemă”, a declarat pentru Cluj24, dr. Mihai Miclăuș, membru al echipei.
Proiect PNRR pe trei ani
Acesta a explicat de ce o echipă de cercetători clujeni a fost cooptată în proiect.
”Noi existăm aici în Cluj ca și echipă ca urmare a demersurilor profesorului Gabriel Balmuș, de la Universitatea din Cambridge, care a câștigat în 2023 un proiect finanțat prin PNRR, de 1,2 milioane de euro (peste 7 milioane de lei).
Având la dispoziție acești bani pe trei ani, până în iunie 2026, el a putut să ne angajeze pentru a dezvolta sectorul de neuroștiință din România, practic să dezvolte o nouă echipă și să ne axăm cu preponderență pe bioinformatică.
În România găsim, încă, o resursă umană înalt calificată, care face bioinformatică, și o face cu bani mai puțini decât un bioinformatician din Vest.
Prof. Balmuș este conducătorul echipei și, având aceste colaborări internaționale, grupul profesoarei Sarah Tabrizi avea nevoie de bioinformaticieni, astfel că a fost o potrivire perfectă”, a menționat cercetătorul clujean.
Cercetare de frontieră
Cercetătorii clujeni au, în cadrul proiectului, target-uri foarte bine punctate și investighează mai multe gene, încercând să înțeleagă funcțiile lor prin diverse mutații, pentru a găsi, în final, potențiale ținte terapeutice.
”Noi facem aici cercetare de frontieră, cercetare fundamentală, iar de aici până la aplicabilitatea practică trebuie să treacă mai mult timp.
Un rezultat palpabil este articolul publicat recent în revista Science Translation Medicine în care se arată pe modelul de șoarece că, dacă noi injectăm în creier o bucată mică de ARN, aceasta stopează boala, ceea ce înseamnă sâmburii unui tratament pentru boala Huntington.
De aici încolo urmează trialurile clinice. Boala nu este tratabilă, ci evoluția sa poate fi stopată. Speranțele sunt mari în urma rezultatelor cercetărilor noastre”, a mai menționat Mihai Miclăuș.
Server de 30.000 de euro
Acesta a subliniat cât este de important PNRR ca sursă de finanțare pentru proiecte de cercetare, mai ales în condițiile în care echipa clujeană a beneficiat, pe lângă specialiști cu înaltă calificare, și de aparatură performantă, la standarde internaționale.
”Avem un server de bioinformatică, un server computational puternic, care a costat 30.000 de euro. În cadrul proiectului, noi analizăm diverse date, rezultate în urma secvențializării AND/ARN-ului extras din celule. Datele brute sunt uriașe, fiind vorba de sute de GB de informație.
Noi trebuie să luăm aceste date și să folosim genomul uman ca referință pentru procesarea și înțelegerea lor. Această analiză are nevoie, în primul rând, de spațiu de stocare de sute de GB sau TB de informație și de putere de calcul, adică de procesoare foarte puternice. Cu cât sunt mai multe probe, cu atât analizele durează mai mult, unele chiar o lună.
Serverul nostru înseamnă undeva la 15 computere și rulează peste noapte, iar dimineață produce un rezultat intermediar. Un lucru e clar, nu am putea face aceste analize pe un laptop sau pe un desktop normal. Serverul poate încărca 1TB de informație și să facă diverse conexiuni între ele”, a mai explicat Mihai Miclăuș.
Comparație între finanțarea PNRR și cea din România
Potrivit acestuia, dacă profesorul Gabriel Balmuș ar fi vrut să vină în România să adune o echipă de cercetare avansată beneficiind de fonduri românești, n-ar fi putut pentru că mecanismele financiare sau proiectele de cercetare în România sunt gândite pentru un sistem în care cercetătorul este deja angajat și are un salariu de bază, iar aceste proiectele îl ajută doar să îi crească puțin salariul.
”Un proiect de tip flagship programs de cercetare în România (anume, Proiecte de Cercetare Exploratorie) are un buget de 1,5 milioane de lei, comparativ cu peste 7 milioane cât are proiectul nostru”, susține cercetătorul clujean.
Boala Huntington are o incidență de 5-10 cazuri la 100.000 de persoane la nivel global, astfel că afectează între 400.000 și 800.000 de oameni din întreaga lume.
Componența echipei HUNTGEN de la Cluj
Prof. Gabriel Balmuș – director al Departamentului de Neuroștiințe Moleculare la Transylvanian Institute of Neuroscience și profesor la Universitatea Cambridge, Marea Britanie;
Dr. Ioana Ardelean – doctorat obținut în 2013 la Universitatea „Babeș-Bolyai”, cu stagii doctorale și postdoctorale la WSL Birmensdorf (ETH), Elveția;
Cătălin Coltău – student doctorand la Universitatea „Babeș-Bolyai”;
Samuel Dolean – student doctorand la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca;
Dr. Dragoș Leordean – doctorat obținut în 2018 la Universitatea Oxford, Marea Britanie;
Dr. Andrei-Ștefan Lia – doctorat obținut în 2020 la Universitatea Fribourg, Elveția;
Dr. Mihai Miclăuș – doctorat obținut în 2011 la Universitatea Rutgers, SUA.

Președintele CCR, Marian Enache, respinge categoric varianta reluării turului doi. Acesta a comentat despre o eventuală revizuire a deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale. Marian Enache susține că cererile de acest fel sunt în afara cadrului procesual.
„Hotărârile Curţii Constituţionale sunt definitive şi general obligatorii şi, astfel cum am arătat mai înainte, ‘cererile de revizuire’ a acestora sunt formulate în afara unui cadru procesual şi, în consecinţă, în baza acestora, nu pot fi constituite dosare jurisdicţionale. Regimul lor juridic este similar petiţiilor şi ele au fost soluţionate în acest cadru juridic”, a declarat Enache, pentru Juridice.ro.
Președintele CCR, Marian Enache, RESPINGE categoric varianta reluării turului doi: EXCLUS
În acest context, el a fost întrebat dacă se poate da o erată pentru reluarea turului al doilea al alegerilor prezidențiale. Președintele CCR menționează că exclude și această variantă.
„Exclus. Erata vizează doar îndreptarea unei erori materiale din cuprinsul unei hotărâri şi nicidecum schimbarea sau modificarea soluţiei pronunţate de o autoritate jurisdicţională. A susţine posibilitatea unei asemenea erate constituie o eroare grosieră şi o intoxicare a alegătorilor”, explică Marian Enache.
Președintele CCR oferă și o proprie viziune cu privire la acest eveniment ce a zguduit România. În opinia sa, anularea alegerilor a fost o hotărâre care să apere statul român și democrația constituțională.
„Consider că anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României a fost o decizie de apărare a statului român și a democrației constituționale, precum și de menținere a realizărilor pe care România le-a obținut prin eforturile tuturor românilor din țară și din diaspora de la câștigarea libertății și democrației din 1989 și până în prezent.
„Discursul vicepreședintelui JD Vance (…) a fost răstămălcit”
Dacă vreți, această hotărâre a fost mai mult decât o decizie de speță, obișnuită, care a avut ca finalitate consolidarea și garantarea aspirațiilor și cuceririlor Revoluției române din decembrie 1989. Știți, România a parcurs un drum anevoios și cu sacrificii ale românilor pentru racordarea la valorile societăților libere și ar fi greșit să ne întoarcem de pe acest drum”, a declarat președintele CCR, pentru sursa mențioantă.
Președintele Curții Constituționale a vorbit și despre discursul vicepreședintelui JD Vance și a menționat că acesta a fost răstămălcit. De asemenea, acesta consideră că mesajul transmis de oficialul american a fost unul adresat întregii societăți europene.
„Eu percep acest mesaj ca fiind unul transmis pentru întreaga societate europeană, în care se constată că democrația și statul de drept trebuie fortificate pentru apărarea cetățenilor și a valorilor fundamentale împărtășite la nivel internațional.”