EVENIMENT
Atenție la FRAUDELE online! Cum poți rămâne fără BANI în cont sau să plătești obiecte pe care nu le vei primi NICIODATĂ
Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică a semnalat un nou tip de înşelătorie online. Hackerii construiesc site-uri care seamănă cu cele cunoscute pentru a culege date personale, scrie Alba24.ro.
Atenție la știrile false apărute online, pe site-uri care copiază identitatea vizuală a unor instituții de presă din România.
Atacatorii promovează scam-uri cu false oportunități rapide de a obține o importantă sumă de bani, într-un timp foarte scurt.
Textul în limba română este unul precis construit, arată Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică.
„Folosindu-se de mirajul câștigului rapid, atacatorii redirecționează potențialele victime către site-uri de phishing, site-uri clonă care arată similar cu cele oficiale ale unor companii sau chiar organizații media din România.
Aceste site-uri sunt controlate de infractorii cibernetici, iar datele introduse aici ajung în posesia atacatorilor, dacă utilizatorii creduli cad în capcana atacatorilor și furnizează informații sensibile”, transmite sursa citată.
Pentru început, atacatorii colectează date personale – nume, prenume, adresa de e-mail și număr de telefon.
Ulterior, cel mai probabil, utilizatorii care au introdus date pe astfel de pagini de phishing vor fi contactați pe mail sau telefonic pentru false oportunități de investiții.
Prin acest ultim pas, infractorii vor încerca să vă fure datele de card sau să îi determine pe oameni să facă o plată din cont.
DNSC recomandă:
– analizați cu atenție informațiile culese din mediul online
– verificați mereu sursa informației, a mesajului primit, precum și adresa site-urilor pe care le vizitați, înainte de a acționa
– evitați accesarea link-urilor din mesajele nesolicitate, fără a le verifica cu o soluție de securitate
– atenție la apelurile sau mesajele care vă îndeamnă să faceți anumite acțiuni online precum furnizarea de date, abonarea la anumite servicii sau deschiderea unor conturi noi.
Cele mai folosite tipuri de fraudă online
Dacă în trecut „neatenția” sau „vânătoarea de oferte” erau principalele cauze pentru care clienții băncilor deveneau victime ale fraudatorilor, în prezent, ingineriile sociale sunt pricipala cauză pentru care victime pot deveni din ce în ce mai multe persoane care dețin produse bancare prin care pot accesa serviciile băncilor la distanță (card, internet/mobile banking etc.). Un site dedicat siguranței online prezintă câteva tipuri de fraude online:
Frauda prin intermediul platformelor de comerț electronic (ex: olx, publi24, lajumate etc)
1) Fraudatorul este cumpărător. Acesta contactează vânzătorul și solicită mutarea conversației de pe platforma online pe un alt canal de comunicare (de regulă pe WhatsApp).
Fraudatorul (cumpărătorul) informează victima (vânzătorul) că a achitat produsul și îi trimite un link fals pentru a încasa suma. La accesarea link-ului, victimei i se solicită datele de securitate ale cardului bancar propriu (inclusiv parola statica și cea dinamica 3D Secure).
Odată intrat în posesia informațiilor, fraudatorul nu mai răspunde la conversație și inițiază tranzacții frauduloase prin utilizarea datelor de securitate furnizate de victimă (vânzător).
2) Fraudatorul este vânzător. Acesta postează anunțuri cu produse fictive la prețuri foarte avantajoase.
Pentru a cumpăra produsul respectiv, victima (cumpărătorul) este direcționată să acceseze un link destinat unei pagini de tip „phishing”.
După accesarea paginii, victimei îi sunt solicitate datele de securitate ale cardului (inclusiv parola statica și cea dinamica 3D Secure), care sunt folosite ulterior pentru plăți înregistrate la comercianți online din alte țări.
Cele mai importante măsuri de precauție:
– Nu furniza datele cardului bancar nici online, nici telefonic, nici prin alte canale de comunicare (WhatsApp, SMS, pagini web etc.);
– Cardul este un instrument de plată și nu un instrument de încasare bani, astfel că exprimarea “îți virez banii direct pe card, iar pentru asta am nevoie de datele cardului tău” este o capcană!
Ce trebuie să facă o persoană care a fost victima unei astfel de fraude:
– Trebuie să contacteze banca emitentă a cardului în cel mai scurt timp posibil (inclusiv telefonic) și să solicite blocarea și re-emiterea cardului cu alte date de securitate;
– Să sesizeze organele de cercetare penală despre incident.
Phishing-ul
Este o metodă de fraudă prin care se încearcă obținerea ilegală de date personale de identificare și autentificare sau accesare a unor website-uri.
Cea mai utilizată metodă de phishing pentru clienții băncilor este trimiterea unor email-uri care par a fi din partea unei bănci, care conțin un link cu îndemnul de a fi accesat, fie pentru actualizarea datelor personale, în caz contrar conturile persoanei urmând a fi blocate, fie pentru diferite campanii.
Acest link deschide un website foarte asemănător cu cel al băncii, unde victimei îi sunt solicitate în mod ilegal datele personale și de autentificare, cum ar fi: nume și prenume, adresa, numărul cardului, data expirării, cod de securitate CVV2/CVC, cod numeric personal, telefon etc.
Smishing-ul (phishing-ul prin SMS)
Smishing-ul este metoda de fraudare similară pshishing-ului, fiind folosite canale de comunicare prin mesaje SMS, care par a fi transmise de bănci.
Scopul este același, respectiv obținerea de către fraudatori a unor date personale sau de autentificare, de regulă prin direcționarea victimei către un link (website clonat) unde îi sunt solicitate datele personale/datele cardului (număr card, data expirării, CVV2/CVC) etc.
Odată furnizate, fraudatorii folosesc informațiile pentru a accesa și sustrage fondurile persoanei care le-a furnizat.
Cele mai importante măsuri de precauție:
– Verifică cu atenție înainte de a deschide un mesaj sau un fișier de la banca ta;
– Fii vigilent la cererile de comunicare a unor detalii financiare, date personale, de autentificare (user/parolă), datele cardurilor (numărul, data expirării, CVV2/CVC, cod PIN);
– Băncile niciodată nu solicită date confidențiale cum ar fi datele cardurilor, parole de acces, coduri PIN, nici telefonic, nici prin SMS, nici prin e-mail și nici prin completarea acestora pe website;
– Atenție la mesajele care conțin formule de adresare impersonale, greșeli gramaticale, de exprimare etc;
– Verifică dacă e-mail-ul provine dintr-o sursă legitimă;
– În ultimul timp, datorită acestor tipologii de fraude, băncile au început să evite inserarea de link-uri în mesajele trimise clienților, așa că, dacă ai suspiciuni, indicat este să verifici cu banca ta campania respectivă, apelând numerele de telefon de pe website-ul băncii;
– Activează și folosește o formă de autentificare în mai mulți pași pentru accesul la intenet/mobile banking.
Ce trebuie să facă o persoană care a fost victima unei astfel de fraude:
– De pe un dispozitiv diferit (telefon, PC) trebuie să schimbe parolele pentru aplicațiile de internet/mobile banking dacă acestea au fost furnizate pe website-ul clonat.
– Trebuie să informeze banca în cel mai scurt timp posibil (inclusiv telefonic) și să solicite, dacă este posibil, blocarea/dezactivarea temporară a serviciului de internet sau mobile banking dacă nu a putut schimba parola, blocarea și re-emiterea cardului cu alte date de securitate dacă aceste date au fost furnizate pe website-ul clonat.
– Să sesizeze organele de cercetare penală despre incident.
CEO Fraud sau Mesaje de la Șef
Din ce în ce mai mulți clienți ai băncilor din categoria persoanelor juridice devin victime ale acestei metode de fraudare.
CEO Fraud / Mesaje de la Șef reprezintă un tip de fraudă care vizează angajații autorizați să efectueze plăți, care, prin inducere în eroare, sunt determinați să efectueze un transfer.
Mai exact, fraudatorul sună sau trimite un e-mail, pretinzând că este unul dintre managerii de top din companie și solicită efectuarea de urgență a unei plăți, de regulă într-un cont din afara țării, invocând că este o situație deosebită și cerând să nu se respecte procedurile obișnute de autorizare a plăților.
Cele mai importante măsuri de precauție:
– Nu efectuați transferuri și nu procesați operațiuni doar în baza unui e-mail sau a unei solicitări telefonice urgente;
– Verificați cu atenție adresele de e-mail de la care primiți solicitări;
– Confirmați printr-un alt canal (telefonic, altă adresă de e-mail) instrucțiunile de efectuare a plății;
– Nu deschideți niciodată link-uri sau documente anexate acestor mesaje;
– Implementarea unor fluxuri interne stricte cu privire la efectuarea plăților, folosind principiul celor patru ochi;
– Respectați cu strictețe procedurile/fluxurile de autorizare a plăților;
– Instruiți colegii despre această metodă de fraudare, pentru a fi vigilenți la efectuarea plăților.
Ce trebuie să facă o persoană care a fost victima unei astfel de fraude:
– Să sesizeze organele de cercetare penală despre incident, chiar dacă nu a devenit victimă;
– În cazul în care a fost inițiată plata, să contacteze de urgență banca pentru a încerca să blocheze transferul fondurilor (dacă banii nu au fost deja transferați).
Frauda cu facturi
Această metodă de fraudare are loc atunci când angajații unei companii sau chiar persoane fizice, sunt contactate fie telefonic, fie prin e-mail, de care persoane care pretind că sunt reprezentanți ai unor furnizori de servicii sau bunuri și solicită modificarea datelor de plată, de regulă a contului IBAN în care trebuie efectuate anumite plăți.
Astfel, victimele ajung să trimită bani în conturile altor persoane decât cele care ar fi trebuit să încaseze sumele respective.
Cele mai importante măsuri de precauție:
– Implementarea unor fluxuri interne stricte cu privire la efectuarea plăților, folosind principiul celor patru ochi;
– Confirmați cu furnizorul printr-un alt canal (telefonic, altă adresă de e-mail) schimbarea datelor bancare;
– Instruiți colegii despre această metodă de fraudare, pentru a fi vigilenți la efectuarea plăților.
Ce trebuie să facă o persoană care a fost victima unei astfel de fraude:
Să sesizeze organele de cercetare penală despre incident, chiar dacă nu a devenit victimă;
În cazul în care a fost inițiată plata, să contacteze de urgență banca, pentru a încerca să blocheze transferul fondurilor (dacă banii nu au fost deja transferați).
Sursa: Alba24.ro
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
CULTURA
„Între pite”, în satul clujean Ceaba. Din ce făceau strămoșii pâine, când nu mai aveau nici făină de grâu, nici de porumb
În satul Ceaba din județul Cluj, una dintre cele mai grele perioade era cunoscută sub numele de „între pite”, ce desemna perioada dintre seceriș și treierat. În acest interval, gospodarii trăiau cu ce aveau la îndemână.
În „vremea dintre pite”, oamenii nu mai aveau făină nici de grâu, nici de porumb, așa că mergeau în holde, secerau câțiva snopi de grâu, îi îmblăteau cu bâta pe un lipideu mare și duceau sacii cu greu, în spate, la moara din Batin – consemnează Monografia satului Ceaba, semnată de Vasile Lechințan și Ioan Zegrean.
Dacă cineva întreba când s-a petrecut un anume eveniment, răspunsul putea fi: „a fost între pite”. Așa se spunea și despre cineva care a murit în acea perioadă grea – „a murit între pite”.
„În perioada «dintre pite» (de la secerat până la treierat) nu aveau oamenii nici făină de grâu, nici de porumb, ca să facă pâine sau mălai și atunci mergeau în holdă și secerau câțiva snopi și îi îmblăteau cu o bâtă pe un lipideu mare și duceau grâul cu sacul în spate la moară, la Batin, aflăm din Monografia satului Ceaba, autori Vasile Lechințan și Ioan Zegrean.
În sat era vorba că un eveniment sau altul a avut loc „între pite”, ca perioadă de timp. De exemplu, se spune că cineva «a murit între pite»”, arată pagina Tradiții Clujene.
Mălaiul, comoara copilăriei
Când nu era post, mălaiul devenea deliciul casei. Se punea slănină în aluatul de mămăligă, iar după ce se cocea, aroma era de neuitat. Se cocea doar o dată pe săptămână, iar acea zi era o adevărată sărbătoare pentru copii.
„Pe vremuri se făcea și mălai și abia așteptau copiii să mănânce mălai cald. Când nu era post «obiceiul la noi era să se pună slănină în aluatul de mălai și când se cocea era foarte bun, cu slănina noaptă în mălai». Se cocea o dată pe săptămână și «o săptămână tot rodeam la mălai». De multe ori oamenii mergeau la lucru doar cu mălai în traistă și când se întâlnea cu cineva era întrebat: «Măi, Grigor, ce-ai merinde?», și el răspundea: «Mălai sân(g)ur!»”, se mai arată în postare.
Vaca cu lapte, nelipsită din zestrea miresei
Odată cu măritișul, mireasa aducea în casa soțului o vacă cu lapte, parte din zestrea obligatorie: „De regulă, la mirese se dădea ca zestre o vacă cu lapte, pe care o ducea în gospodăria soțului și se zicea la masă, mai ales pentru copii, ca să nu mănânce prea mult lapte: «mai ptitos/mai mămăligos, că vaca-i a nevestei»”.
Astfel de povești, expresii și obiceiuri locale sunt o oglindă a vieții rurale de altădată, în care fiecare fir de grâu era muncit cu trudă, iar fiecare bucată de mălai era savurată cu recunoștință.
Foto: Mălai cu slănină / Orman, jud. Cluj / Arhiva CJCPCT Cluj
EVENIMENT
Avertisment MAI: Ecosistem de conturi false pe rețeaua de socializare TikTok, concepute pentru a induce în eroare cetățenii
Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a emis un avertisment public privind existența „unui ecosistem de conturi false” pe platforma TikTok care se prezintă drept pagini oficiale ale instituției sau ale angajaților săi.
Conform informațiilor furnizate de MAI, aceste conturi folosesc fotografii, clipuri video și postări preluate de pe paginile instituționale pentru a câștiga credibilitate în fața utilizatorilor.
„Vă informăm asupra existenței unui ecosistem de conturi false pe rețeaua de socializare TikTok, conturi care sunt prezentate ca fiind ale unor agenți sau ofițeri de poliție sau chiar ca fiind pagini oficiale ale MAI sau structurilor din minister.
Postările de pe aceste conturi sunt special concepute pentru a induce în eroare cetățenii și pentru a aduce prejudiciu de imagine Ministerului Afacerilor Interne și angajaților instituției noastre.
Pentru a câștiga credibilitate, pe aceste conturi sunt preluate fotografii, clipuri video, sau postări publicate de paginile instituționale ale structurilor ministerului”, a avertizat MAI.
Care sunt conturile vizate?
Conturile identificate ca făcând parte din acest ecosistem sunt următoarele: @emiemiemi84, acesta fiind și contul principal, @politisti_ro.fp, @politia.romana66, @politia.roman, @politiaromanaofficial, @jandarmeria_romana_112, @_mai.romania, @politisti.romania, @politisti112, @politistui_ro, @denis_politia_romana.
„Reiterăm faptul că aceste conturi sunt false, nu aparțin Ministerului Afacerilor Interne, iar cei care le gestionează postează conținut care contravine eticii profesionale și care aduc atingere intereselor cetățenilor români.
Evitați să comentați la postările acestor conturi, să urmăriți conturile, ori să distribuiți postările promovate în ecosistemul prezentat”, a mai transmis MAI.
EVENIMENT
Situația taximetriștilor de la Aeroportul Cluj, scăpată de sub control? Sesizare pe MyCluj: „Ne-a dat jos!”
Un clujean cu un copil mic a fost dat jos din mașină de către un șofer de taxi care, potrivit sesizării depuse pe platforma MyCluj, a refuzat să ofere explicații și a reacționat agresiv verbal.
„O nouă călătorie cu avionul, o nouă aventură la sosire cu taximetriștii. Minunat să îți bată cineva joc de tine când ajungi acasă. De data aceasta, domnul Isidor din câte spunea un coleg de-al dânsului, nu a avut loc să ne puna toate bagajele în portbagaj (au ramas cele 2 ghiozdane pe care le aveam în spate). Fiind cu un copil mic, am pus cele 2 ghiozdane între noi pe bancheta din spate, nu le-am ținut în brațe. Domnul a început să strige la noi să punem bagajele pe jos, iar după ce l-am întrebat de ce să facem asta, a spus că nu e obligat să ne explice de ce și că dacă nu ne convine ne dă jos. Și ne-a dat jos”, relatează pasagerul.
„Ca de fiecare dată, am ajuns să chemăm Bolt”
Din păcate, nu este un caz izolat. Situațiile tensionate și atitudinea lipsită de respect a unor taximetriști de la aeroport au fost semnalate și în alte rânduri.
„Ca de fiecare dată, am ajuns să chemăm Bolt cu standul plin de taximetriști”, mai spune reclamantul, semnalând că pasagerii evită serviciile taxi din fața aeroportului din cauza comportamentului prestatorilor.
Sesizarea este însoțită și de poze cu indicativul mașinii, iar autorul sesizării subliniază că nu cere altceva decât un serviciu corect pentru banii plătiți: „Mi-aș dori mult ca acest gen de situație să nu mai existe și să pot beneficia de un serviciu corect pentru banii pe care îi plătesc”.
Sesizarea figurează pe platformă ca fiind „în lucru”.
FOTO: Arhivă
Anumiți șoferi vor fi vizați de o nouă taxă auto care va fi introdusă în România. Tanczos Barna, ministrul Finanțelor, a făcut noi precizări.
Este vorba despre taxa auto pentru mașinile poluante, iar printre cei afectați vor fi proprietarii de autoturisme vechi. Măsura taxării autovehiculelor va fi introdusă în urma solicitărilor de la Bruxelles, fiind prevăzută în PNRR, conform Fanatik.
Taxă auto pentru mașinile poluante din România. Vizați, proprietarii de mașini VECHI
Tanczos Barna, ministrul Finanțelor, a vorbit despre acest subiect în cadrul ședinței de Guvern de joi, menționând că până acum nu s-a luat o decizie asupra formulei de calcul. Ministrul spune că propunerile vor fi făcute de autoritățile locale.
El a precizat că noua taxă auto va fi „la pachet” cu celelalte schimbări din sistemul fiscal. „Nu s-a stabilit formula de calcul şi nici n-am avut discuţii concrete cu reprezentanţii autorităţilor locale, asociaţia comunelor, asociaţia oraşelor sau municipiilor, pentru că trebuie să vină la pachet cu celelalte modificări ale sistemului fiscal.
Cu siguranţă, la momentul oportun, o să avem o dezbatere şi pe această temă. Şi aici, în principiu, propunerile trebuie să vină din partea acestor asociaţii, pentru că primăriile sunt cele care aplică implementarea, sau implementează aceste colectări de taxe locale şi, în mod normal, primele propuneri trebuie sa vină din partea lor”, a declarat Tanczos Barna, conform Agerpres.
Modificarea impozitării autovehiculelor
În luna februarie, ministrul de finanțe spunea că statul român va trebui să implementeze aceste schimbări privind taxarea autovehiculelor care poluează. România și-a asumat măsură în 2021 prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Tanczos Barna a subliniat atunci că cei care dețin mijloace de transport mai poluante față de alte autovehicule vor fi nevoiți să plătească o taxă mai mare. Cel mai probabil, aceasta va fi stabilită ținându-se cont de nivelul de poluare al fiecărui autoturism.
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
„Între pite”, în satul clujean Ceaba. Din ce făceau strămoșii pâine, când nu mai aveau nici făină de grâu, nici de porumb
Avertisment MAI: Ecosistem de conturi false pe rețeaua de socializare TikTok, concepute pentru a induce în eroare cetățenii
Situația taximetriștilor de la Aeroportul Cluj, scăpată de sub control? Sesizare pe MyCluj: „Ne-a dat jos!”
Taxă auto pentru mașinile poluante din România. Vizați, proprietarii de mașini VECHI
”Nababul” de la Compania de Apă Someș, Călin Neamțu, are salariul aproape dublu față de președintele CJ Cluj, Alin Tișe
Sabău („U” Cluj), înaintea duelului cu FCSB: Nu cred că suntem în măsură să ne punem pe două linii, să ne APĂRĂM
Cursuri GRATUITE de prim-ajutor pentru întreaga familie, în acest weekend, la Iulius Mall Cluj
Tineri din Gherla, reținuți pentru tâlhărie, după ce au furat un fular și steag cu inscripțiile „U” Cluj, după derby-ul de luni
