Connect with us
"

EVENIMENT

ANM a emis alertă de COD GALBEN pentru județul Cluj. Caniculă, vânt puternic, vijelii și ploi

Publicat


Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis azi, 2 iulie, cod galben de instabilitate atmosferică pentru județul Cluj.

Vor fi intervale cu intensificări puternice ale vântului, reprezentate de rafale de 80…90 km/h. Vor fi și vijelii, frecvente descărcări electrice și grindină. Pe arii restrânse vor cădea averse torențiale și se vor acumula cantități de apă de peste 35l până la 60 l/mp.

Codul este valabil de azi de la ora 15:00, până mâine la ora 06:00.

În perioada 2 iulie ora 18:00 – 3 iulie ora 06:00, județul va fi afectat, în zona montană, de un cod portocaliu de instabilitate atmosferică, vânt la rafală, vijelii și grindină.

CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


EVENIMENT

FOTO/ Noile locații ale TIFF-ului de anul acesta

Publicat

Cea de a 19-a ediție a Festivalului Internațional de Fim Transilvania se desfășoară în totalitate în aer liber, respectând restricțiile impuse de autorități pentru combaterea virusului SARS COV-2. Astfel, curțile unor licee din centrul Clujului, a Muzeului de Artă, a Episcopiei Unitariene sau a rectoratului UBB s-au trasformat în cinema-uri în aer liber. De asemenea, parcul Iulius și Clubul Transilvania au fost incluse pe lista locațiilor TIFF din acest an.

Iulius Parc, sursa foto: Tiff.ro

 

Muzeul de Artă, Sursa foto: Tiff.ro

 

Club Transilvania, sursa foto: Tiff.ro

 

Liceul Istvan Bathory, sursa foto Tiff.ro

 

Episcopia unitariană, sursa foto: Tiff.ro

 

USAMV, sursa foto: Tiff.ro

 

Liceul „Apáczai Csere János”, Sursa foto: Facebook Tiff Volunteers

 

Rectoratul UBB, sursa foto: Tiff.ro

 

Citește mai departe

EVENIMENT

INTERVIU Caz unic în România. Cum a învins sistemul subprefectul de Cluj, Györke Zoltán?

Publicat

Györke Zoltán a câștigat un proces unic în România. A fost schimbat din funcția de subprefect al județului Cluj, s-a considerat nedreptățit, a dat Guvernul în judecată și a câștigat. De peste două săptămâni așteaptă să fie reintegrat în funcție.

Clujul este singurul județ din țară la această oră care are trei subprefecți, doi în funcție și unul care a câștigat un proces care îi dă dreptul să fie reîncadrat în Prefectură.

Györke Zoltán a acordat un interviu pentru Cluj24.ro.

O hotărâre definitivă a instanței nu este pusă în aplicare

Î: Ați câștigat procesul în urmă cu peste două săptămâni, aveți o sentință definitivă, dar încă nu ați fost reintegrat în funcție? De ce? Ce credeți că se întâmplă? Ce explicații ați primit?

R: Nu știu ce se întâmplă, dar constat cu surprindere că o hotărâre definitivă a instanței de judecată nu este încă pusă în executare.

Nu era cazul să primesc explicații, ministrul de Interne trebuia să înainteze propunerea iar Guvernul să adopte hotărârea de încetare a exercitării temporare a funcției de subprefect al județului Cluj de către unul din cei doi ocupanți ai acestei funcții publice.

Situație deloc normală

Î: Ce căi aveți pentru a obliga Guvernul să pună în aplicare o sentință definitivă a instanței? Este normală o astfel de situație?

R: Sper să nu se repete situația din anul 2015 când Guvernul a amânat punerea în executare a unei decizii definitive timp de mai multe luni.

În martie 2015 hotărârea Tribunalului Cluj, prin care Guvernul era obligat să mă numească în funcția de subprefect, a rămas definitivă, însă a fost pusă în executare doar în luna iulie și numai după ce am cerut instanței de judecată obligarea primului ministru și a ministrului de Interne la suportarea unei amenzi în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie, pe fiecare zi de întârziere.

Nu poate fi normal, desigur, ca într-un singur județ din România să funcționeze de iure trei subprefecți.

Două procese, ambele câștigate

 

Î: Explicați, vă rog, cum a început totul?

R: Pentru anularea unor acte normative am chemat în instanță Guvernul doar de două ori și am câștigat în ambele cazuri.

În august 2013, în urma desființării funcțiilor de inspector guvernamental prin simularea reorganizării Secretariatului General al Guvernului, prim-ministrul a refuzat să dea curs cerereii mele de transfer într-o funcție publică vacantă corespunzătoare, deși acest drept era expres prevăzut de lege.

De aceea, am cerut instanței de judecată să oblige guvernul să mă numească în funcția vacantă de subprefect al județului Cluj.

Instanța de judecată a dispus atunci și plata unei despăgubiri egale cu salariile calculate de la data încetării raportului de serviciu cu Secretariatul General al Guvernului și până la data reintegrării în funcţia publică.

Mutare din Prefetura Cluj fără fundamentare

Î: Ce a urmat în 2019?

R: În februarie 2019 am fost mutat din funcția publică de subprefect în cea de inspector guvernamental și, deoarece nu mi-au fost stabilite atribuții, în luna iulie m-am adresat din nou instanței de contencios administrativ pentru anularea actului normativ.

Vreau să precizez că nu a existat o fundamentare efectivă a măsurii dispuse de Guvern.

În plus, deși ministrul de interne de la acea dată a susținut că „experiența acumulată” mă „recomandă pentru funcția de inspector guvernamental”, nici acesta și nici un alt ministru nu mi-au stabilit atribuții, deși aveau această obligație legală.

Potrivit unei hotărâri de guvern, inspectorii guvernamentali trebuie să coordoneze activităţi, proiecte sau programe complexe în legătură cu statutul României de stat membru al Uniunii Europene, precum şi cu priorităţile strategice de dezvoltare a capacităţii administrative şi instituţionale.

Am obținut și de această dată o soluție favorabilă, rămasă definitivă în 16 iulie 2020.

Conform hotărârii instanței, pârâții sunt obligați și de această dată să-mi plătească despăgubiri egale cu diferența dintre salariul aferent funcției de subprefect și cel corepsunzător funcției de inspector guvernamental, de la data aplicării mobilității și până la data reintegrării în funcția de subprefect.

În martie 2019 am reușit să obțin suspendarea efectelor hotărârii de guvern privind aplicarea mobilității, dar în recurs soluția a fost favorabilă guvernului.

Înalt funcționar public din 2008

Î: Cum ați devenit înalt funcționar public?

R: În anul 2006, în timp ce ocupam funcția de director de cabinet în Ministerul Administrației și Internelor, am decis să intru, prin examen național, în corpul atunci creat al înalților funcționari publici.

Pentru aceasta am urmat în 2007 programul de formare specializată destinat înalților funcționari publici organizat de Institutul Național de Administrație, iar în anul 2008 m-am înscris la concursul organizat pentru ocuparea funcției publice vacante de subprefect al județului Cluj.

Fiind declarat admis, am exercitat această funcție până în anul 2009, când am fost numit inspector guvernamental la Secretariatul General al Guvernului, cu atribuții în domeniul situațiilor de urgență.

Aș dori să facem abstracție de cazul meu și să vorbim despre situația corpului înalților funcționari publici, sau mai precis să punem în context aceste acțiuni îndreptate împotriva puterii politice pentru apărarea drepturilor conferite prin lege funcționarilor publici.

Subprefecți politici vs apolitici

 

Î: Care este istoricul corpului înalților functionari publici și de ce este nevoie de el?

R: Aș vrea să fac câteva aprecieri în calitate de specialist în administrația publică în condițiile în care sunt licențiat în științe administrative, doctor în istoria administrației publice și sunt cadru didactic asociat la UBB.

Este cunoscut faptul că Parlamentul României a adoptat relativ târziu, în anul 1999, Statutul funcționarului public cu scopul asigurării unui serviciu public stabil, profesionist, transparent, eficient şi imparţial.

Apoi, prin acte normative succesive a fost creată categoria înalților funcționari publici formată din prefecți, subprefecți, inspectori guvernamentali, secretari generali și secretari generali adjuncți ai ministerelor și celorlalte organe de specialitate din subordinea guvernului și a ministerelor.

Cu toate acestea, deja în 2011 Guvernul a decis să desființeze funcțiile de inspectori guvernamentali, dar proiectul de lege a fost respins de Parlament.

În această perioadă, pentru apărarea intereselor proprii, ne-am constituit atunci în asociații profesionale și ne-am adresat președintelui Comisiei Europene.

După doi ani, primul ministru sub pretextul reducerii efortului bugetar, a simulat reorganizarea Secretariatului General al Guvernului și a eliberat din funcție inspectorii guvernamentali, dar instanțele de judecată au anulat deciziile acestuia și au dispus reintegrarea inspectorilor guvernamentali în funcțiile publice deținute.

Partidele au preferat politicieni în fruntea prefecturilor

Apoi, în mai multe rânduri atât guvernul cât și majoritatea parlamentară au inițiat mai multe acte normative cu scopul revenirii la calitatea de demnitar al prefectului și subprefectului (cu rang de secretar de stat și subsecretar de stat), pentru a le conferi acestora atribuții lărgite, similare cu cele exercitate înaintea integrării euro-atlantice a României.

Toate aceste intenții se manifestau în ciuda faptului că în perioada de preaderare la UE, România se angajase să depolitizeze funcțiile de prefect și subprefect iar Comisia Europeană a apreciat atunci că depolitizarea serviciului public reprezintă un pas important în reforma administrației publice românești.

De altfel, Codul administrativ adoptat de Parlament ar fi repolitizat funcțiile de prefect și subprefect, însă în anul 2018 Curtea Constituțională a decis că Legea privind Codul administrativ al României este neconstituţională, în ansamblul său.

În aceste condiții, după aderare, guvernele succesive ale României (cu excepția guvernului de tehnocrați) au trecut la o interpretare originală a actelor normative și excepțiile prevăzute de lege s-au transformat în regulă generală: au numit fără examen în funcțiile de prefecți și subprefecți (ultimele concursuri au fost organizate în anul 2009) persoane care nu posedau calitatea de înalt funcționar public, multe nu îndeplineau minime criterii de competență sau performanță profesională.

Atribuțiile prefectului

În acest fel, pe parcursul acestor exercitări temporare (care au durat și cinci ani) noii prefecții și subprefecți de județe, aparținând anturajului liderilor politici locali au indus temerea că nu vor reprezenta guvernul pe plan local ci interesele președintelui organizației județene de partid în administrația centrală, susceptibili fiind de urmărirea unor scopuri politice, electorale, personale sau de grup.

De altfel, s-a constatat în practică faptul că imediat după publicarea hotărârilor de guvern privind încetarea exercitării funcțiilor publice de prefect și subprefect, apoape fără excepție, aceste persoane care au ocupat funcții publice neutre din punct de vedere politic s-au reînscris în partidele politice vremelnic părăsite.

Potrivit legii, principala atribuție a prefectului este controlul actelor adoptate sau emise de autoritățile administrației publice locale.

Ce propuneri are Györke Zoltán

Î: Ce credeți că ar trebui făcut?

R: Este lăudabil că, potrivit prevederilor Codului administrativ, până la finele anului 2021 toate aceste funcții publice vacante corespunzătoare înalților funcționari publici vor fi ocupate prin concurs organizat de Agenția Națională a Funcționarilor Publici.

Dar, în opinia mea, după încetarea stării de alertă este necesară modernizarea urgentă a funcției publice și renunțarea la măsuri precum reducerea de personal fără criterii clare, sub pretextul unor reorganizări instituționale.

Cred că modernizarea funcției publice ar trebui să vizeze în principal următoarele obiective:

Deschiderea autorităților și instituțiilor publice spre recurtarea și selecția absolvenților facultăților de administrație publică (condițiile de studii să se limiteze la specializarea în administrație publică și mai puțin în științe inginerești, umaniste, etc) concomitent cu promovarea rapidă conform competențelor și a performanței.

Perfecționarea temeinică și continuă a funcționarilor publici, în special în domeniul digitalizării.

Trebuie garantată stabilitatea pe post

Asigurarea unei perspective certe de carieră prin garantarea stabilității în exercitarea funcției publice.

Potrivit legii, funcționarii nu pot fi eliberați din funcția public din motive independente de voința lor, ceea ce însemnă că aceștia beneficiază de dreptul de ocupare a unor funcții publice corespunzătoare în situația reorganizării instituției sau a reducerilor de personal, dar legea în vigoare nu corelează acest drept cu obligația autorității publice.

Trebuie să ne îndreptăm către stadiul în care cariera unui funcționar public nu poate fi afectată de decidenții politici prin exces de putere, deoarece autoritățile administrației publice centrale nu pot fi eficiente decât dacă sunt conduse de specialiști.

Funcțiile publice de conducere să fie scoase de sub presiunea politicienilor, sau de sub colonizarea politică, ca să folosesc termenul diplomatului român Filon Morar, inclusiv cele de directori ai Direcțiilor județene de sănătate publică.

Subscriu total la opinia lui Filon Morar, care într-o analiză recentă susținea că funcționarii publici nu trebuie să preia servil ceea ce ar putea contraveni interesului general și nu trebuie reduși la statutul de simple instrumente la cheremul curentului dominant al zilei.

 

 

 

Citește mai departe

ACTUALITATE

„Vreau să fac parte din soluția acestei pandemii, nu din problemă și dezastru.” Părerea studenților clujeni despre restricțiile luate în contextul COVID-19 și „Universitatea online”

Publicat

În urma apariției pandemiei de coronavirus, populația la nivel global a fost afectată pe diferite și ample planuri. Economia, viața socială, dar și sistemul de învățământ cunosc o degradarea, o lipsa de fond și de putere de muncă. Studenții din Cluj-Napoca însumează concluzii despre cele patru luni de pandemie și urmările acesteia de până acum. 

„Nu simt că e o manevră politică. Nu ne controlează nimeni”

Roxana, studentă în al patrulea an la Facultatea de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca rezumă totul la un virus asemănător unei gripe, mult mai ușor și rapid transmisibil. „Consider că toate restricțiile impuse de autoritățile din România sunt la locul lor. Purtarea măștii este o chestiune de bun simț și spirit civic, nu este o „botniță” cum spun unii. Oamenii care spun că le este încălcată libertatea prin acest act încalcă dreptul la o viață sănătoasă al celorlalți”. 

Cu privire la conspirațiile și ideile expuse de anumite persoane în spațiul online, mass-media sau în interacțiunea umană și viața socială, Andrei, student la Facultatea de Drept în anul trei afirmă: „Nu simt că e o manevră politică. Nu ne controlează nimeni. Eu nu mă simt nici slab și nici îngrădit când port mască. Sunt conștient că aș putea fi asimptomatic și să împraștii virusul persoanelor cu care intru în contact. Prefer să fiu responsabil.”. 

Universitatea în mediul online a fost un chin, dar și o binecuvântare

„Să fac tot ceea ce ținea de facultate în mediul online pentru mine personal a fost un chin. Cursurile nu erau la fel, înțelegerea acestora era imposibilă. Atenția mea era dusă în părți diferite și informația nu putea fi acumulată la fel de bine și repede. Examenele și învățatul pentru sesiune s-au dovedit a fi mult mai grele ca în mod normal. Interacțiunea cu profesorul și explicațiile nu erau acordate sub același format. Adaptarea a fost grea, dar sigur aș mai supraviețui.”, spune Andreea, studentă la Facultatea de Psihologie pentru primul an.

Diana, studentă la Facultatea de Arhitectură spune că „această sesiune pentru mine a fost o binecuvântare. Am avut timp să fac toate proiectele și machetele, explicațiile au fost scurte și concise, iar timpul pierdut pe drum spre facultate a fost economisit și fructificat. Sunt o fire comodă și cred că acest stil de a studia îmi prinde foarte bine. Ce îți poți dori mai mult decât să nu aștepți autobuzul în frig și să-ți bei cafeaua în timpul cursului?” 

Următorul an universitar online? Ce spun studenții? 

„Sper din tot sufletul să mă întorc la facultate. Îmi e dor să interacționez cu colegii, să beau o cafea cu ei înainte de cursuri, să ne ținem loc în față pentru a auzi profesorii în amfiteatre și să ne plângem unul altuia de cât de mult avem de învățat, fără să facem nimic în acest sens. Totuși, sunt conștientă de problema cu care ne confruntăm pe plan internațional și vreau să fac parte din soluția acestei pandemii, nu din problemă și dezastru”, concluzionează Iulia, studentă la Facultatea de Drept. 

Mircea, student la aceiași facultate, mărturisește că în pandemie a descoperit că are mai multe pasiuni și că noul coronavirus a scos la iveală multe îndeletniciri pe care nu știa că le are. „Îmi doresc să înceapă noul an universitar, dar nu știu sub ce formă. În pandemie am descoperit că știu să gătesc, să scriu poezii și să pictez. Plictiseala m-a condus spre a explora aceste domenii și nu știu dacă aș mai avea când să fac aceste lucruri dacă aș merge iar la facultate. Economisesc mult timp cu aceste cursuri online și îmi face plăcere să pot studia și face ceea ce îmi place fără să fiu limitat de cum decurgeau lucrurile înainte”. 

Frica de virus sau de urmările acestuia? 

În urma răspunsurilor pe care studenții le-au dat în legătură cu pandemia de coronavirus, conchidem că aceștia se tem mai tare de urmările pe plan economic, social, cultural și educațional decât de virus în sine. 

Unii dintre ei spun că această perioadă va conduce spre digitalizare, că multe locuri de muncă vor fi înlocuite prin sisteme electrice și că valoarea a ceea ce învață în facultăți se pierde. “Eu vreau să lucrez la bancă, dar cine știe, poate în câțiva ani voi fi înlocuit cu un ATM sau un sistem online”, spune Dacian, student FSEGA. 

În funcție de vârstă și de mediul social din care fac parte, oamenii se raportează diferit la noul virus și formează diferite credințe. “Atâta timp cât respectăm măcar măsura cu purtarea măștii și distanțarea socială suntem pe drumul bun”, adaugă Roxana, studentă UMF. 

Karla Fanea

Citește mai departe

EVENIMENT

Actrița Magda Catone: „Mineriada a fost diversiune prin care cei de la putere au câștigat o altă poziție”

Publicat

Actrița Magda Catone a fost invitata jurnalistului Mihnea Măruță în cadrul evenimentului InspiraTIFF ce a avut loc în cursul zilei de luni, la casa TIFF. Tema discuției a fost cariera sa artistică, dar și rolul ei din filmul Și atunci… ce e libertatea?, regizat de Andrei Zincă, care urmărește povestea deportării a 40,000 de oameni nevinovaţi de către regimul comunist, în 1951, în Bărăgan, aşa-numita “Siberia românească”.

Despre filmul noul său film

„A fost o călătorie în timp. Smulgerea din Banat a fost pe nepusă masă, suiți în camioane, fără sapă, lopată sau alte obiecte de zi cu zi. Oamenii au făcut cu propriile mâini bordeie, au ajuns să traiască în pământ. În anii 50 nu ar mai fi trebuit să existe așa ceva.

Peste 30 de ani li se spune să se întoarcă acasă, dar locuințele lor au fost ocupate de miliție, jandarmerie sau alte instituții ale statului, astfel încât nu au mai avut nimic. Era un mecanism care a zdrobit suflete omenești și a dezrădăcinat niște comunități.”, a declarat actrița.

Mineriada, o diversiune

„La Mineriadă nu erau doar minerii de pe Valea Jiului, a fost o diversiune prin care cei de la putere au câștigat o altă poziție. Eram la Chișinău în turneu, iar moldovenii se uitau la știri ca la niște documentare, spunând că e o miniciună”, îți aduce aminte Magda Catone.

Colegul care s-a trezit la morgă, după ce a fost bătut la Mineriadă

„Aveau niște tipare după care ținteau: cei cu pantaloni efazați, bărbi. Unul dintre colegii noștri, Dragoș Pâslaru, a fost o victimă. După ce a mâncat o mamă de bătaie, a fost dus la morgă și s-a trezit printre morți. De 30 de ani e la mănăstire, s-a născut un alt om. Este stareț la Țânculești, lângă Vâlcea. El a scris acatistul Sfântului Filimon, sfântul ocrotitor al spectacolelor.”,

Când s-a călugărit Dragoș Pâslaru. Sursă foto: România TV

 

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate