Connect with us

ECONOMIE

ANALIZĂ. Radu Georgescu: În 2023, leul a fost cea mai STABILĂ monedă din regiune

Publicat


România, aproape de categoria junk

Leul și dobânda de politică monetară au fost principalele arme utilizate de BNR în lupta sa cu inflația în 2023. Rata de referință a stagnat la 7%, începând cu ianuarie, iar deprecierea anuală a leului, care a rămas cea mai stabilă monedă din regiune, față de euro a fost de numai 2,72 bani (circa 0,55%).

Euro a atins un maxim de 4,9783 lei în 19 mai, și s-a mișcat săptămâna trecută între 4,9720 și 4,9753 lei. Vineri, tranzacțiile s-au realizat într-un culoar foarte îngust, 4,973 – 4,976 lei, iar media a fost stabilită la 4,9746 lei.

ANALIZĂ. Radu Georgescu: În 2023, leul a fost cea mai STABILĂ monedă din regiune

Bugetul de stat din 2024 este construit pe un curs mediu anual estimat de către Comisia Națională de Prognoză la 5 lei/euro, în timp ce valoarea medie pentru 2025 este de 5,06 lei/euro, respectiv 5,12 lei/euro în 2026 și 5,18 lei/euro în 2027.

În opinia analiștilor Băncii Transilvania, cursul mediu anual euro/leu va crește de la 4,95 în 2023 la 5,04 în 2024, respectiv la 5,07 în 2025. Economiștii de la BCR-Erste estimează pentru finalul acestui an o medie de 5,10 lei/euro, „cu presiuni de depreciere a leului dinspre deficitul de cont curent încă mare”.

Sondajul realizat în noiembrie în rândul membrilor CFA România, estimează o valoare medie a cursului anticipat de 5,0590 lei/euro, pentru penultima lună a acestui an.

România este singura țară UE aflată în procedura de deficit excesiv

Conform analizei Băncii Transilvania, parcursul economiei românești va fi marcat de „evoluțiile macro-financiare internaționale (inclusiv posibilitatea unei ajustări pe piețele de acțiuni), acumularea de semnale de decelerare pentru ritmul anual al PIB-ului în SUA și China, climatul economic dificil din Zona Euro, tensiunile geo-politice, modificările climate și mix-ul intern de politici economice în context electoral”.

Rămâne de văzut ce măsuri populiste va lua PSDNL în cursul unui an cu patru rânduri de alegeri. Pentru a ține deficitul bugetar în frâu, România fiind singura țară UE aflată în procedura de deficit excesiv, „calul de bătaie” va fi, din nou, mediul antreprenorial, ca fi afectat de noi și noi modificări ale codului fiscal.

BNR, „ar putea să reducă rata de dobândă de politică monetară de la 7,00% la final de 2023 la 6,00% la sfârșit de 2024, respectiv 4,50% la finele anului 2025”, conform scenariului macroeconomic central al Băncii Transilvania, evoluție care va influența valoarea indicilor ROBOR.

Vineri, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,24 la 6,22%, față de 7,57% la sfârșitul lui 2022. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,29 la 6,27%, comparativ cu 7,81% la finalul lui 2022, iar cel la 12 luni a alunecat de la 6,31 la 6,30%, față de 8,09% în urmă cu 12 luni.

„Moneda elvețiană a încheiat anul cu un nou record istoric de 5,3666 lei”

IRCC, indicele de referinţă folosit din mai 2019 pentru calculul ratelor la bancă la creditele noi ipotecare şi de consum, a încheiat anul la 5,96%.

Volatilitatea perechii euro/dolar a fost mare. Vineri, euro a urcat la 1,1034 – 1,1085 dolari, față de 1,0525 – 1,0684 dolari, la începutul anului, iar media monedei americane a terminat 2023 cu o depreciere de 13,18 bani, la 4,4958 lei.

Moneda elvețiană a încheiat anul cu un nou record istoric de 5,3666 lei, după ce s-a apreciat până la 0,9254 franc/euro. Media lirei sterline a fost stabilită la 5,7225 lei, în creștere cu 16,15 bani față de sfârșitul lui 2022.

Aurul a avut o evoluție apreciativă, stimulat de presiunea sub care se află moneda americană, provocată de pariurile puse pe seama faptului că Rezerva Federală va începe de la sfârșitul primului trimestru să reducă rata de referință. Metalul galben a încheiat anul peste pragul psihologic de 2.000 dolari/uncie, la 2.059 – 2.075 dolari, când prețul gramului de aur a fost stabilit de BNR la 298,2747 lei. Reamintim că la începutul acestei luni a fost atins un maxim istoric de 303,8212 lei/gram.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

Editorial Opinii

OPINIE. Florin Danciu: De la Vlăduța Lupău la Constantin Noica…

Publicat

florin danciu

Aflăm de pe unul dintre site-urile de știri locale că la concertul cântăreței Vlăduța Lupău ”sala a fost în lacrimi”. Să sperăm cu nu a fost nevoie de intervenția pompierilor de la BT Arena! Pe afișul manifestării interpreta ne anunța un ”spectacol de muzică autentică și religioasă”.

Există un anumit tip de presă care adună așa zise postări emoțional/înduioșătoare de pe rețelele sociale și apoi le rostogolește către cititori, cu îndemânarea veselarului care întoarce polonicul cu tocăniță, din marmita companiei, în farfuriile soldaților!

Muzichia religioasă a Vlăduței Lupău este tot un fel de tocăniță, dar nu pentru burțile soldaților, ci destinată publicului spectator. S-a umplut țara de cântări religioase asortate cu adaptări din repertoriile de nunți ale interpreților.

Pentru a aduce un pic de lumină asupra fenomenului reproducem mai jos opinia artistului Grigore Leșe care, printre altele, este doctor în folclor și profesor la Universitatea din București: „Văd că în ultima vreme, țara e plină de pricesneari.

Toată lumea cântă, dar nu știm când e priceasnă, când este cântec de pelerinaj, când este imn? Cred că mai potrivită ar fi denumirea de muzică religioasă. Tematica este variată.

Nu s-a realizat un studiu comparativ, competent, despre muzicile ortodoxe, greco-catolice, protestante. Practica liturgică de cântare a pricesnelor, în intervalul sfintei împărtășanii, a generat, în anumite contexte, o confuzie între chinonicele tradiționale ale liturghiei bisericii ortodoxe și cântecele cu tematică moral-religioasă apărute recent în peisajul românesc.

Cântăreții practică un folclorism religios împins spre superlativ și patetism. Nu toți interpreții pot fi exponenții folclorului religios reprezentativ. Practică simfonismul popular.

Amestecă stilurile, muzica țărănească-religioasă cu muzica laicizată. Au adaptat cântările, glasurile bisericești și au transformat repertoriul din ritualul liturgic în business.  S-a ajuns la o deformare a melodiilor.

La o încorsetare a ritmurilor. Au șlefuit timbrurile. Se execută efecte savante și câteodată acestea devin obositoare. Adică, la ce mă refer? Am auzit câteodată câte o pedală. Dom’le, și o pedală, știți ce înseamnă pedala aceea pusă, dar cu glasul? Ăla e glasul lui Dumnezeu.

Pedala aceea este glasul lui Dumnezeu. De-aia nu pot să mă joc de-a pedala electronică. Nu! Aia e rugăciune. Trebuie cultivată simplitatea. Dacă vii să cânți o priceasnă, atunci vii să cânți o priceasnă sau un cântec religios, simplu!”

Meșteșugul interpretei

Revenind la afișul manifestării cu „muzică autentică și religioasă” ne întrebăm ce o fi aia muzică autentică? Și un copil afon care știe câteva acorduri poate produce muzică autentică. E adevărat, proastă! Atunci de ce te-ai apuca să cânți „Rugă pentru părinți” tu, Vlăduța Lupău? Autentic ar fi însemnat să-l chemi pe Ștefan Hrușcă pe scenă.

El ar fi fost autentic, dar astfel doamna interpretă a încercat să fure ceva din emoția cântecului și s-o transmită „sălii în lacrimi”. Și aici trebuia ca meșteșugul interpretei, indiscutabil de altfel, să se transforme în artă, ceea ce nu s-a întâmplat, de unde și reacțiile negative ale celor care au ascultat interpretarea pe rețelele sociale!

Vlăduța Lupău este un excelent meșteșugar în profesia sa, ea ilustrând foarte bine fenomenul lăutărismului de care era obsedat Constantin Noica. Ilustrul filozof îi critica, prin anii 80 ai secolului trecut, pe intelectualii României că sunt superficiali și mediocri.

Cine s-ar fi gândit că, după 40 de ani, lăutărismul va triumfa în societatea democratică nu numai în lumea artistică, ci și la urne?

Altfel, Vlăduța Lupău este divă și vedetă, dar nu artistă, așa după cum infinit de puțini politicieni sunt și bărbați de stat.

 

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

FOTO. Parcare într-o intersecție în cartierul Gheorgheni. Rupe-ți-ai permisu’

Publicat

parcare

O clujeancă a reclamat, joi, parcarea ”minunată” fix intr-o intersecție din cartierul Gheorgheni, zona străzillor Albini – Heltai Gaspar, în apropierea fostei școli generale nr. 22. 

”M-a deranjat că a pus în dificultate o ambulanță ce transporta un pacient la dializă. Am sunat la numărul de pe bord să vină să mute mașina.

Doamna care a venit era foarte indiferentă. Noi toți am deranjat o mașină parcată în intersecție”, a relatat clujeanca.

 

Citește mai departe

EVENIMENT

Carrefour recheamă de urgență 12 sortimente de paste din cauza ALERGENILOR nedeclarați, inclusiv la Cluj

Publicat

paste 3

Carrefour a început o amplă campanie de retragere și rechemare de la consumatori a 12 sortimente de paste alimentare marca Carrefour Classic, fabricate de Ghigi 1870 S.p.A., indiferent de lot sau termen de valabilitate.

Măsura a fost luată după ce s-a constatat că produsele nu aveau menționat pe etichetă posibilul conținut de muștar, un important alergen care poate provoca reacții severe persoanelor sensibile.

Carrefour recheamă de urgență 12 sortimente de paste din cauza ALERGENILOR nedeclarați, inclusiv la Cluj

Produsele au fost vândute în principalele orașe din țară, inclusiv București, Cluj, Timișoara, Iași, Constanța, Brașov, Sibiu, Ploiești, Arad, Oradea și Galați, în cele peste 300 de magazine ale rețelei.

Sortimentele retrase includ diverse tipuri de paste, atât obișnuite cât și integrale: Fusilli, Farfalle, Conchigliette, Penne Rigate, Spaghetti, Mezze Penne, Mezze Maniche și Tortiglioni.

Consumatorii care dețin aceste produse sunt sfătuiți să nu le consume, în special persoanele alergice la muștar, și să le returneze în orice magazin Carrefour din rețea. Contravaloarea va fi restituită fără a fi necesară prezentarea bonului fiscal.

Citește mai departe

EVENIMENT

Vântul puternic a produs stricăciuni la Cluj. Pompierii au îndepărtat table desprinse de pe acoperișuri, dar și copaci

Publicat

De

Vântul produce stricăciuni la Cluj

Vântul deosebit de puternic a produs stricăciuni în Cluj-Napoca, dar și la Turda.

Echipajele de pompieri au intervenit pentru a îndepărta în special elemente de pe acoprișuri, care reprezintă pericol pentru trecători, dar și copaci.

Vântul puternic a produs stricăciuni la Cluj

Mai multe localități din județul Cluj sunt sub avertizare de vânt puternic. Rafale de vânt au afectat în această după-amiază mai multe clădiri, dar și copaci.

Echipajele ISU Cluj au fost solicitate să intervină în mai multe locații pentru îndepărtarea unor elemente de construcție sau arbori care prezentau risc de prăbușire.

Până în acest moment, s-au înregistrat următoarele intervenții:

  • Calea Victoriei, municipiul Turda – degajare elemente de acoperiș (dolii desprinse)
  • Piața Abator, Cluj-Napoca – intervenție pentru tencuială căzută; acțiune desfășurată de Detașamentul 2 Cluj-Napoca și Detașamentul 1 Cluj-Napoca
  • Str. Vasile Lupu 21, Cluj-Napoca – degajare tablă desprinsă de pe acoperiș
  • Str. Burian, municipiul Turda – îndepărtare stâlp de lemn căzut
  • Str. Bună Ziua 35, Cluj-Napoca – intervenție pentru acoperiș din tablă desprins
  • Str. Tăbăcarilor 2, Cluj-Napoca – tablă desprinsă de pe acoperiș; echipajele urmează să intervină
  • Str. Einstein 2, Cluj-Napoca – intervenție pentru degajarea unui element de construcție aflat în pericol de prăbușire

Echipajele ISU Cluj acționează în continuare pentru gestionarea situațiilor de urgență semnalate și monitorizarea acestora prin dispeceratul comun ISU-SAJ, au mai transmis reprezentanții Inspectoratului pentru Situații de Urgență Cluj.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate