Produsul Intern Brut (PIB) al României va înregistra în 2025 o creștere modestă de 1,5%, față de 0,9% cât a fost în 2024, dar cu mult sub potențialul economiei care ar fi mai aproape de o creștere anuală de 3-4%, pe termen lung, apreciază analiștii Romanian Economic Monitor (RoEM), proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității ”Babeș-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca.

Această evoluție poate fi periclitată însă de o serie de factori interni – necesitatea gestionării stricte a deficitului bugetar, instabilitatea politică (chiar și după decizia CCR din 11 martie) –, și externi – riscuri geopolitice globale, revenirea lentă a economiei zonei euro.

Conform datelor provizorii detaliate, publicate săptămâna trecută de Institutul Național de Statistică, PIB-ul României în anul 2024 a crescut sub așteptările majorității analiștilor economici cu doar 0,9%, fiind însă foarte aproape de ultima estimarea a echipei RoEM de la finalul anului trecut, de +1 %, revizuită în scădere în două etape de la 3%, respectiv, de la 1,8%.

Scădere față de 2023

„Această cifră reflectă o decelerare semnificativă și față de creșterea economică de 2,4% înregistrată în 2023.

Iar creșterea economică din ultimul trimestru al anului 2024 s-a situat, de asemenea, sub așteptări, la doar +0,7% față de același trimestru al anului precedent. Principalul motor al creșterii economice în 2024 a fost creșterea veniturilor reale ale populației din România –  creșterea salariilor, în special în sectorul bugetar, creșterea salariului minim, creșterea pensiilor în an electoral –, combinată cu a temperare graduală a inflației.

Toate acestea s-au reflectat într-o accelerare semnificativă a cheltuielilor de consum ale gospodăriilor care a avut o contribuție de +3,6% la creșterea PIB-ului României pe întreg anul 2024”, explică Levente Szász, prorector al UBB Cluj-Napoca, coordonatorul echipei RoEM.

Exporturi modeste

Dinamizarea consumului final s-a menținut și în ultimul trimestru al anului precedent (cu o contribuție de +4% la creșterea PIB-ului în acest trimestru), care, conform estimărilor analiștilor RoEM, va rămâne cea mai semnificativă creștere pentru o perioadă destul de îndelungată, 2025 aducând probabil cifre mult mai temperate în acest sens.

„Sectorul privat din România nu a reușit să capitalizeze de pe urma aceastei creșteri a consumului final în 2024, iar acest lucru s-a reflectat în dinamica semnificativ pozitivă a importurilor de bunuri și servicii.

Pe de altă parte însă, exporturile au avut o evoluție modestă, atât din cauza problemelor externe, precum evoluția sub așteptări a industriilor din zona euro, cât și a scăderii relative a competitivității economiei românești (creșterea costurilor forței de muncă împreună cu o evoluție mai slabă a productivității muncii).

Toate acestea au determinat ca exporturile nete să aibă un aport negativ la creșterea PIB-ului din 2024, de -2,9%”, precizează Csaba Bálint, membru al echipei de cercetători RoEM.

Scădere a investițiilor

În trimestrul IV al anului 2024, s-a înregistrat o altă supriză negativă din punct de vedere economic, în domeniul investițiilor. Contrar trimestrelor precedente, investițiile au înregistrat o scădere semnificativă (de două cifre!), ca urmare a încetinirii sectorului construcțiilor și a investițiilor industriale, susțin analiștii RoEM.

„În timp ce construcțiile în sectorul rezidențial au arătat deja semne de slăbire în trimestrele precedente, investițiile în infrastructură (alimentate în mare parte de cheltuielile statului) nu au mai reușit să aducă un aport pozitiv la performanța economică a ultimului trimestru din 2024 (cum s-a întâmplat, de exemplu, în 2023): contribuția la creșterea PIB-ului din acest trimestru a fost de -3,3%, împingând astfel și contribuția anuală în zona negativă (investițiile contribuind cu -0,4% la creșterea PIB-ului în 2024)”, explică Levente Szász, coordonatorul echipei de cercetători.

Performanța slabă a agriculturii

Din perspectiva principalelor sectoare ale economiei, ultimul trimestru al anului 2024 a adus doar o creștere modestă a industriei și a serviciilor (cu contribuții de +0,2%, respectiv 0,4%, la creșterea PIB-ului în acest trimestru), pe când construcțiile au avut un impact negativ, în concordanță cu scăderea investițiilor (contribuție de -0,7%).

Aceste evoluții, susțin economiștii RoEM, împreună cu performanța slabă a agriculturii în trimestrul III din 2024, cauzată în principal de secetă, au determinat o creștere a PIB-ului României de doar 0,9% a în anul 2024.

„În 2025, PIB-ul va avea o accelerare modestă față de cifra din anul precedent, ajungând conform estimărilor noastre la o creștere de 1,5%.

La nivelul categoriilor de utilizări componente ale PIB-ului, ne așteptăm ca evoluția dinamică a consumului intern din anul precedent să încetinească semnificativ în acest an: măsurile fiscale destinate reducerii deficitului bugetar vor limita și veniturile populației, iar creșterea record a consumului de anul trecut este oricum nesustenabilă pe termen mai lung. În 2024, exportul net a tăiat mult din creșterea economică, însă, pe fondul decelerării consumului populației, ne așteptăm ca această contribuție negativă să scadă și ea în acest an.

După performanța surprinzător de slabă a investițiilor în anul precedent, investițiile bazate pe fondurile europene ar putea «salva» accelerarea creșterii economice în acest an, cu o revenire moderată față de scăderea neașteptată de anul trecut”, spune Csaba Bálint.

Baza, fondurile europene

Ca acest lucru să se întâmple însă, este esențial ca fondurile europene să fie accesate și utilizate în mod eficient pentru investiții, în special în infrastructură, fără de care accelerarea economică din acest an pare greu de realizat, explică analiștii RoEM.

Un alt factor important pentru economie, despre care s-a discutat prea puțin din cauza crizei politice declanșate la finalul anului trecut, este aderarea deplină a României la zona Schengen,  începând cu 1 ianuarie 2025.

Aderarea poate adăuga un plus la creșterea economică a țării prin dinamizarea comerțului internațional (inclusiv în privința exporturilor produselor fabricate în România), prin atragerea unor investitori noi în România care astfel se pot conecta mai ușor la rețeaua logistică din Europa de Vest. De asemenea, apartenența la zona Schengen poate reprezenta un impuls adițional pentru decidenții politici să accelereze dezvoltările infrastructurale, dinamizând astfel transporturile care traversează granița de vest a țării.

„Luând toți acești factori în considerare, estimăm o creștere de 1,5% a PIB-ului în acest an. Dar această creștere, chiar dacă se află peste nivelul creșterii economice din 2024, este cu mult sub potențialul economiei României, care ar fi mai aproape de o creștere anuală de 3-4% pe termen lung. În plus, contextul intern și extern va pune presiuni suplimentare asupra evoluției economiei țării în acest an”, concluzionează prorectorul UBB.

Despre Romanian Economic Monitor

Romanian Economic Monitor este un proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, prin care cei șase cercetători ai universității implicați în acest demers științific publică o serie de date economice în forma unor infografice interactive, menite să arate o imagine comprehensivă, actualizată în timp real, a situației economice din România.

Scopul proiectului este informarea clară și precisă a românilor în privința evoluției economiei, bazată pe surse de date credibile și verificate, dar și oferirea unui sprijin real factorilor decizionali din politica și economia românească, prin realizarea și actualizarea frecventă a analizei situației economice, și oferirea unui punct de pornire pentru realizarea unor scenarii de previziune, care să ajute funcționarea eficientă a economiei.

U-BT Cluj a pierdut, miercuri seara, cu 74 la 98, meciul cu Valencia din sferturile BKT EuroCup, părăsind competiția după un parcurs bun. Mihai Silvășan, antrenorul echipei, a ținut să-și felicite jucătorii pentru performanță și fanii pentru susținere.

„Felicitări Valenciei, au jucat foarte bine în această seară, la fel cum au făcut pe parcursul întregului sezon. Le urez mult succes mai departe! Din punctul nostru de vedere, sunt mândru de jucători și de realizările lor. Este pentru a doua oară consecutiv când terminăm în TOP 8.

Silvășan (U-BT Cluj), după meciul cu Valencia: Cred că uneori și învinșii pot fi ÎNVINGĂTORI

Au fost suișuri și coborâșuri, însă jucătorii s-au luptat și au arătat că au caracter. Cred că uneori și învinșii pot fi învingători și mă refer aici la băieții noștri. Au muncit în permanență pentru a fi cât mai buni posibil. Le mulțumesc, a fost minunat să îi antrenez în acest sezon european. Acum ne vom concentra numai pe campionat, unde obiectivul este clar.

Le mulțumim fanilor că au fost alături de noi, inclusiv în toate deplasările. Sunt foarte mândru că fac parte dintr-un asemenea grup, format în orașul nostru. Fanii ne susțin în permanență și au încredere în noi, așa că le mulțumesc din suflet. Trebuie să mergem mai departe, avem de învățat din această experiență. Învățăm din greșeli și muncim astfel încât organizația noastră să fie respectată la nivel european.

Referitor la Valencia, ei au o echipă foarte bună, cu o bancă lungă. Au jucat un baschet pe tranziție, au fost agresivi în apărare și ne-au forțat să greșim. Evident, uneori aruncările lor sunt parcă de pe altă planetă. E incredibil felul cum pot marca. Azi orice jucător au trimis pe teren putea înscrie de la trei puncte. Joacă un baschet modern, de calitate, și rezultatele se văd”, a spus Mihai Silvășan.

Președintele Consiliului Județean Cluj,  Alin Tișe, a semnat joi, 13 martie a.c., contractul privind lucrările de construire a Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii, o structură nouă, în sistem monobloc.

„𝘝𝘦𝘴𝘵𝘦𝘢 𝘣𝘶𝘯𝘢 𝘱𝘦 𝘤𝘢𝘳𝘦 𝘰 𝘥𝘢𝘮 𝘤𝘭𝘶𝘫𝘦𝘯𝘪𝘭𝘰𝘳 𝘦𝘴𝘵𝘦 𝘢𝘤𝘦𝘦𝘢 𝘤𝘢 𝘪𝘯𝘵𝘳𝘢𝘮 𝘪𝘯 𝘦𝘵𝘢𝘱𝘦𝘭𝘦 𝘥𝘦 𝘦𝘹𝘦𝘤𝘶𝘵𝘪𝘦 𝘱𝘦𝘯𝘵𝘳𝘶 𝘦𝘥𝘪𝘧𝘪𝘤𝘢𝘳𝘦𝘢 𝘤𝘦𝘭𝘶𝘪 𝘮𝘢𝘪 𝘮𝘰𝘥𝘦𝘳𝘯 𝘴𝘱𝘪𝘵𝘢𝘭 𝘱𝘦𝘥𝘪𝘢𝘵𝘳𝘪𝘤 𝘥𝘪𝘯 𝘵𝘢𝘳𝘢, 𝘰 𝘱𝘳𝘪𝘰𝘳𝘪𝘵𝘢𝘵𝘦 𝘢𝘣𝘴𝘰𝘭𝘶𝘵𝘢 𝘢 𝘧𝘰𝘳𝘶𝘭𝘶𝘪 𝘢𝘥𝘮𝘪𝘯𝘪𝘴𝘵𝘳𝘢𝘵𝘪𝘷 𝘫𝘶𝘥𝘦𝘵𝘦𝘢𝘯 𝘴𝘪 𝘤𝘦𝘭 𝘮𝘢𝘪 𝘪𝘮𝘱𝘰𝘳𝘵𝘢𝘯𝘵 𝘱𝘳𝘰𝘪𝘦𝘤𝘵 𝘢𝘭 𝘊𝘭𝘶𝘫𝘶𝘭𝘶𝘪 𝘪𝘯 𝘥𝘰𝘮𝘦𝘯𝘪𝘶𝘭 𝘴𝘢𝘯𝘢𝘵𝘢𝘵𝘪𝘪. 𝘍𝘢𝘤𝘦𝘮 𝘵𝘰𝘵 𝘤𝘦𝘦𝘢 𝘤𝘦 𝘵𝘪𝘯𝘦 𝘥𝘦 𝘯𝘰𝘪 𝘱𝘦𝘯𝘵𝘳𝘶 𝘤𝘢 𝘢𝘤𝘦𝘴𝘵 𝘱𝘳𝘰𝘪𝘦𝘤𝘵 𝘶𝘯𝘪𝘤 𝘪𝘯 𝘢𝘥𝘮𝘪𝘯𝘪𝘴𝘵𝘳𝘢𝘵𝘪𝘢 𝘭𝘰𝘤𝘢𝘭𝘢 𝘴𝘢 𝘥𝘦𝘷𝘪𝘯𝘢 𝘳𝘦𝘢𝘭𝘪𝘵𝘢𝘵𝘦 𝘪𝘯𝘵𝘳-𝘶𝘯 𝘵𝘪𝘮𝘱 𝘤𝘢𝘵 𝘮𝘢𝘪 𝘴𝘤𝘶𝘳𝘵, 𝘪𝘯 𝘣𝘦𝘯𝘦𝘧𝘪𝘤𝘪𝘶𝘭 𝘮𝘪𝘤𝘪𝘭𝘰𝘳 𝘱𝘢𝘤𝘪𝘦𝘯𝘵𝘪, 𝘢𝘭 𝘤𝘢𝘥𝘳𝘦𝘭𝘰𝘳 𝘮𝘦𝘥𝘪𝘤𝘢𝘭𝘦 𝘴𝘪 𝘢𝘭 𝘪𝘯𝘵𝘳𝘦𝘨𝘪𝘪 𝘤𝘰𝘮𝘶𝘯𝘪𝘵𝘢𝘵𝘪”, a spus Tișe.

Contractul a fost atribuit, la finalul procedurii legale de licitație, asocierii BOG’ART – CCN ALTYAPI YATIRIMLARI VE İNŞAAT ANONIM ŞIKRETI – UTI CONSTRUCTION AND FACILITY MANAGEMENT – DACORUM GRUP – D.Z. MEDICALE – TERRATEST GEOTEHNIC S.A., prin lider al asocierii BOG’ART S.R.L, valoarea acestuia fiind de 970.011.238,95 lei, fără TVA.

Va deservi 50.000 de copii/ an

Primul spital pediatric în sistem integrat construit de la zero, după Revoluție, de către o autoritate publică din România, va fi construit în cartierul clujean Borhanci și va deservi cca. 50.000 de copii/an, din întreaga țară. Unitatea cu profil regional, care va constitui și un model de bună practică în domeniul infrastructurii medicale mari, va fi un centru de excelență clinică și științifică, la cele mai înalte standarde europene, urmând să ofere un spectru larg și complex de servicii medicale destinate micilor pacienți.
De importanță vitală pentru Cluj și pentru întreaga Transilvanie, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii, o structură nouă, în sistem monobloc, va dispune de 506 paturi pentru spitalizare continuă, 51 de paturi pentru spitalizarea de zi și 30 de paturi aferente serviciului ATI.

A demarat proiectul de construire a Complexului Muzeal „Galeria Istorică a Transilvaniei” în Florești, a anunțat primarul Bogdan Pivariu.

Muzeul este dedicat tuturor etniilor care trăiesc în Transilvania.

Primul muzeu construit în România de la zero, în ultimii 100 de ani

„Marcăm un moment deosebit în istoria noastră culturală prin lansarea acestui proiect important”, a transmis primarul Floreștiului.

Acesta va fi primul muzeu construit de la zero în România în ultimii 100 de ani, reprezentând un simbol al valorilor și diversității etniilor care trăiesc în Transilvania.

Complex interactiv

Bogdan Pivariu a arătat că noul muzeu va fi un complex interactiv dedicat istoriei bogate și variate a regiunii, „un spațiu care nu doar că va educa vizitatorii despre moștenirea culturală a Transilvaniei, dar va și stimula socializarea și interacțiunea comunității”.

Astfel, prin reunirea diverselor etnii, Galeria Istorică a Transilvaniei se va transforma într-un punct de atracție pentru turiști, contribuind la creșterea importanței locale și la dezvoltarea turismului.

„Această inițiativă culturală va revitaliza comunitatea noastră, oferind un loc dedicat istoriei și tradițiilor care definesc Transilvania”, a mai transmis primarul comunei Florești.

Investiție de peste 145 de milioane de lei la Florești

Muzeul va fi construit pe o suprafață de 15.583 de metri pătrați, iar clădirea va avea 11.127,52 de metri pătrați și va fi structurată pe trei niveluri: subsol, parter și etaj. Pe lângă expozițiile muzeale, zona va include parcări și spații verzi destinate desfășurării unor activități culturale diverse.

„Galeria Istorică a Transilvaniei nu este doar un proiect arhitectural special, ci și o oportunitate de a celebra bogăția culturală a Transilvaniei și de a crea o punte între generații și etnii”, a mai spus Bogdan Pivariu.

Investiția în Galeria Istorică a Transilvaniei se ridică la 145.849.275 de lei.

Foto: Primăria Florești