Connect with us

EVENIMENT

AMINTIRI ÎN UNIFORMĂ ALBASTRĂ/ Cazul bărbatului din Gruia aterizat cu fața în asfalt. Le-a spus sectoriștilor că a fost bătut

Publicat


Fostul purtător de cuvânt al IPJ Cluj, Traian Morar, s-a pensionat anul trecut, dar a rămas aproape de presă. Prin intermediul Cluj24, acesta rememorează fapte și întâmplări din timpul celor peste 30 de ani de activitate în cadrul rubricii ”Amintiri în uniformă albastră”. 
Eram sectorist în Gruia. Era pe vremea aceea când intrau în schimb 70, până la 90 de agenți de ordine și cam 15 erau patrule auto. Pentru că „iera” vară și oamenii mai „are” și c.o., adică concediu de odihnă, noi ăștia privilegiații de la sectoriști eram aduși să suplimentăm dispozitivul de ordine publică. Mai „iereau” aduși și judiciariști, dar ei erau domni, lucrau în civil, sub acoperire cum ar veni.

Sectoriștii sunt în zonă

Noi, ăștia de la sectoriști aveam și privilegiul de a fi întrebați unde „vreau mușchii noștri” să patruleze. Evident că alegeam sectoarele și așa se face că împreună cu Marius, primim misiunea de a patrula în schimbul 3 în cartierul Gruia.
Zis și făcut, ne îmbarcăm în mașina personală și în sus pe dealul Gruii. Ca de obicei în astfel de cazuri, știam cum să ne facem viața ușoară.
Vizitam rapid 3, 4 locuri de interes operativ (a se citi baruri), știind că de acolo vestea că „sectoriștii sunt pe zonă” va circula rapid și cei care aveau obiceiul de a „complica lucrurile” vor fi mai atenți, mai cumpătați.

A luat contact cu asfaltul

Așa se arătau lucrurile și în noaptea aceea. Pe la ora 03.30 – 04.00 însă, pe strada Vânătorului, dăm peste un nene cu fața plină de sânge. Băi, dar-ar dracu-n ea treabă, noi pe zonă și ne trezim cu cine știe ce daravelă pe cap. Îl luăm cu binișorul și încercăm să aflăm ce s-a întâmplat. Ne „esplică” cu greu că l-a lovit cineva, NU știe cine.
Marius îl cunoștea și îmi șoptește să mă uit pe stradă, pe jos, că sigur minte. Îmi scot lanterna personală și iau strada la periat. În scurt timp găsesc primele urme de sânge și mergând pe ele găsesc și locul în care fața omului nostru a aterizat forțat luând contact cu asfaltul.
Revin la Marius și la om. Între timp, îl recunoaște pe Marius și îi spune:”nu m-a lovit nimeni domnu sectorist. Am căzut io”. Ne-am liniștit și Marius se oferă să îl conducă acasă.
O face în timp ce „eu însumi” aștept la mașina personală transformată în acea noapte (ca în multe altele) în patrulă auto pentru Poliția municipiului Cluj-Napoca.

O doamnă în peisaj

Apare și Marius după câteva minute. După cum călca mi-am dat seama că e nervos. Ce-i baiul? îl întreb. Aruncă printre dinți o înjurătură neaoșă, ardelenească în care este pomenit Dumnezeu sfântul și alte cele pe care nu le pot reproduce. Zice: îl duc acasă, îl întreb dacă are cheia de la apartament și îmi zice să deschid că NU e închisă ușa cu cheia și că e nevastă-sa acasă.
Deschid și când intrăm în casă, încep să spun:” doamnă, doamnă … Mă gândeam să NU se sperie biata femeie când mă vede în casă. Bă, nu apuc să spun bine a doua oară doamnă că ăsta se apucă de urlat: „Ce măăă, îți trebe doamnă?”. Îți dai seama că l-am suduit una bună și acolo l-am lăsat.
Uneori ai de-aface cu oameni în situații de urgență, alteori haioase, unele te irită maxim, altele te revoltă iar unele te bine-dispun. Eu m-am distrat copios multă vreme pe seama lui Marius și a lui „doamnă”.




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate