ACTUALITATE
”Am creat un imperiu fără alt scop decât a crește o națiune de clienți”. Mari economişti
Să ne mai gândim și la altele… Mari economiști: uitați sau ignorați?
În ultimile zile agenda publică mondială este dominată de pandemia Coronavirusului, de moartea afroamericanului George Floyd și puternicele mișcări stradale din SUA și alte metropole euro-asiatice, de împlinirea unui secol de la tratatul de la Trianon.
Se mai adaugă, pentru lumea creștină, sărbătorirea Rusaliilor, una dintre cele mai mari sărbători creștine când se închei ciclul: Înviere, Înălțare, Pogorârea Duhului Sfânt. Intersante au fost opiniile și mesajele despre aceste evenimente. Sper să-mi exprim punctul de verde într-un text viitor.
În România se (re)încălzesc subiectele despre politica guvernamentală și comportamentul unor miniștri cu prilejul zilei de naștere a primului ministru, despre justiție, alegeri locale și generale etc.
Nu sunt lipsite de interes, sau poate cu mai mult interes sunt atitudinile legate de starea de urgență și cea de alertă, despre măsurile de relaxare și interesul românilor pentru natură, distracții și revenirea la normalitate.
Fiecare cu agenda lui și cu mesajul care dorește să-l transmită. Toate subiectele sunt importante, toate ne interesează mai mult sau mai puțin.
Dar, de multe ori mai trebuie să ne mai aducem aminte și de altele subiecte. Preocupările mele pentru economie, istorie și gândire economică mi-au condus gândurile spre doi mari economiști ai lumii: Adam Smith și John Maynard Keynes.
Ambii au fost britanici, s-au născut în 5 iunie, primul în 1723, iar al doilea în 1883, au redactat lucrări de o importanță covârșitoare și au fost creatori de sisteme economice, au generat politici în domeniu cu reverberații până în zilele noastre.
Lucrările lor au fost redactate în perioade diferite și la o distanță de peste un secol și jumătate unele de altele. Au în comun profunzimea și luciditatea abordărilor teoretice, în perioade de afirmare și reafirmare a economiei capitaliste. Și ca să fim în ambianța pandemică, mai amintesc că ambii au avut de-a face cu bolile contagioase și epidemiile vremurilor în care au trăit.
Adam Smith era cât pe ce să se îmbolnăvească de friguri, în timpul turneului în Franța din 1766, iar Keynes a fost în proximitatea gripei spaniole (1918-1920).
Adam Smith a trăit și a radiografiat capitalismul din secolul al XVIII-lea, dar a cunoscut îndeaproape evoluțiile economice anterioare. Stau mărturie incursiunile și argumentele în istoria economiei, care i-au oferit interpretări și concluzii care au rezistat în timp și peste timp.
John Maynard Keynes a fost martor și trăitor al istoriei de la sfârșitul secolului al XIX-lea și prima jumătate a secolului al XX-lea. Societatea și economia acelor vremuri erau marcate de afirmarea economică a capitalismului, accelerarea vizibilă a creșterilor economice cu expansiunea colonială, cu luptele pentru resurse și piețe, cu crize, războaie mișcări sociale și revoluționare, cu dispariția marilor imperii și reconfigurări politice, teritoriale și naționale.
Este ușor de constatat că viața celor doi mari economiști a fost de o uriașă complexitate. De aceea este dificil de abordat în câteva pagini. Scopul urmărit, în aceste texte (pentru că o să împărțim problematica în două episoade, primul despre Adam Smith, iar al doilea despre John Maynard Keynes) este generat de dorința surprinderii unor repere biografice, unele poate mai puțin cunoscute de publicul larg, pentru a vedea că prezentul poate fi vizualizat în și din alte perspective.
O coincidență întâmplătoare?
Adam Smith a scris mai multe lucrări, dar cea mai cunoscută rămâne Avuția națiunilor. Cercetare asupra naturii și cauzelor ei. Este considerată cea mai importantă carte de economie a timpurilor moderne.
A văzut lumina tiparului în 1776, anul în care, la 4 iulie se nășteau Statele Unite ale Americii, prin declararea independenței față de coroana britanică a celor 13 colonii nord-americane. Nu este astfel întâmplător că în unele lucrări de cronologice istorică, epoca modernă începe cu anul 1776.
Prin lucrarea lui Smith se deschidea calea spre înțelegerea libertăților economice, iar prin Declarația de independență redactată de un alt titan al gândirii moderne, Thomas Jefferson se configura libertatea politică a unei națiuni.
Cele două mesaje au rămas ancorate definitiv în istoria umanității. O coincidență care poate fi explicată prin cunoașterea epocii și vieții lui Adam Smith. O să revin la această coincidență. Din păcate, de multe ori sunt uitate, ignorate, amintite ”în fugă” și cu vădite conotații politice.
O carte des invocată și puțin citită
Se spune despre lucrarea lui Karl Marx, Capitalul că a fost ”cea mai influentă carte necitită”. Poate că așa și este, deși această opinie și-a făcut loc, mai mult, după falimentul economiilor și regimurilor comuniste.
Însă, după uriașul colaps din 1989, mulții au aglomerat spațiul public cu mesajele despre libertate, liberalism și liberalism economic. Recursul la Adam Smith și opera sa era inevitabil, ca o contrapondere la etatismul și intervenționismul social, politic și economic.
Ușor, ușor atunci am început să-l citesc și eu pe Adam Smith (deși aveam unele cunoștințe încă din timpul studenției), obligat și de îndatoririle mele didactice științifice și profesionale. Am constatat, cu stupoare că ”mulți chemați și puțini informați”.
Nu doresc să supăr pe nimeni, dar într-o facultate care trebuia și trebuie să pregătească specialiști în economia de piață, Adam Smith era invocat ”prin procură”, adică prin lecturarea, secvențială, a unor idei și citate prezente în lucrări generale de economie, istoria economiei, a gândirii și doctrinelor economice. Am cunoscut puține persoane care l-au citit ”Da Capo al Fine” pe Adam Smith.
Nu vreau să le invoc numele, mai ales că unii au trecut la cele veșnice. Rămân cu o prețuire deosebită pentru discuțiile și ideile transmise.
Se vorbește mult și de către adepții liberalismului pe această temă. Dar marele paradox este că în opera lui Simth nu sunt conceptualizate sau definite sintagmele: liberal, liberalism, liberalism economic.
Potrivit lui Adam Smith interesul propriu pentru obținerea profitului și concurența din și de pe piață asigură progresul și prosperitatea economică.
Dar, să nu uităm că în Anglia secolului al XVIII-lea piața genera și sărăcie, disparități, conflicte și polarizării sociale care au lăsat cicatrice adânci și fracturi în societatea britanică.
De fapt Smith nu a absolutizat rolul pieței, așa cum se spune și ni se spune adesea, prin invocarea, cu obstinație a mâinii invizibile.
Este poate cea mai influentă metaforă din științele economice, deși Adam Smith a folosit-o doar o singură dată în Avuția națiunilor și nu i-a acordat o importanță absolutizantă.
Însă, așa cum spunea Adam Smith ”oamenilor le plac paradoxurile”, și unii au vrut să-și justifice opțiunile, acțiunile și politicile liberale și prin mâna invizibilă care de multe ori era în ”mănușa de fier” a politicilor economice britanice. În gândirea economică mâna invizibilă a rămas multă vreme o sintagmă destul de ambiguă.
Ba mai mult a apărut ideea mâinii vizibile care trebuie să acționeze prin politici guvernamentale procreative și mai puțin creative, mai bune-zis intervenţionise în economie.
Desigur, se pune întrebarea în ”ordinea viitoare a omenirii” (Andrei Marga) cum va funcționa relația între sau dintre mâna invizibilă și mâna vizibilă?
Răspunsul este greu de anticipat, deși criza care ”vine, vine, vine… și calcă totul în picioare” opțiunile vor fi, aproape sigur spre politici etatistste menite să prevină și să stăpânească exploziile sociale și dificultățile economice.
Nu trebuie să ignorăm nici conceptul de avuție care domină prin mesajul inițial, chiar prin titlul, lucrarea semnată de Adam Smith.
Și-n acest caz, ”liberalii de de astăzi”, cititori mai bine-zis necititori sau numai răsfoitori (ar fi bine și așa!) a lucrării lui Adam Smith au pus semnul egalității între avuție și bogăției.
Se știe că aceste cuvinte/concepte/sintagme au fost utilizate în limbajul cotidian și vocabularul social-economic înaintea și după Adam Smith. Să ne amintim, doar, de lucrarea lui Turgot: Reflecții asupra formării și distribuției avuțiilor (1766) sau de cea recentă, semnată de David S. Landes Avuția și sărăcia națiunilor.
De ce unele țări sunt atât de bogate, iar altele atât de sărace (1999, ediția în limba română 2013). Se poate constata, cu destul ușurință, că marele economist scoțian, a fost inspirat și a inspirat pe alții.
Revenirea la textul său ne dezvăluie faptul că Smith a fost mai puțin preocupat de avuția sau bogăția în sine, ci mai degrabă de rolul activităților și fluxurilor economice, pe termen lung, pentru creșterea și dezvoltarea economică (două concepte la fel de ambigue și greu ierarhizabile).
Opera lui Adam Smith mai cuprinde Teoria sentimentelor morale (1759), de fapt un curs ținut ca profesor de logică la Universitatea din Glasgow (ediția în limba română Editura Publica, 2017), Considerații cu privire la prima formare a limbilor originare și derivate (1761), Eseuri politice (1795), Prelegeri despre justiție, poliție, venit public și armată (text din 1763 dar publicat postum abia în 1896).
În fapt, opera lui Adam Smith reprezintă o abordare multiformă a societății și economiei premoderne și moderne de o tulburătoare actualitate și profunzime.
Cititorul de astăzi găsește aproape toate categoriile/cuvintele economice utilizate în câmpul științelor economice: accize, aur și argint, balanță comercială, bani, bancă, bancheri, capital, concurență, conturi, credit, dobândă, fermă, impozite, import/export, împrumuturi, monedă, monopol, muncă, ofertă-cerere, patronat, preț, profit, rentă, risc, salarii, schimb, speculă, surplus, taxe, valoare, vamă, venit etc. În același timp sunt surprinse și explicate fenomene de economie agrară, industrială, comercială, bancară, fiscală, comportament economic etc.
Ce mai trebuie să știm despre viața și opera lui Adam Smith
Pentru Avuția națiunilor Smith a lucrat 12 ani!!! Sunt exegeții ai operei sale care ne spun că s-a documentat și a meditat la ea mai mult de un deceniu. Dar a făcut o lucrare temeinică, o cărămidă care rămâne la fundamentul științelor economice. Lucrarea a cunoscut mai multe ediții și a fost tradusă încă de atunci în limbile franceză, daneză, olandeză, italiană, spaniolă, germană, rusă.
În limba română prima ediție a apărut abia în 1934-1938, dar referiri și fragmente au apărut în presa românească din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. O ediție în două volume a apărut în anii 1962-1965, foarte bine tradusă și întocmită, cu prefață, note, indice și un text consistent semnat de regretatul academician N.N. Constantinescu. În 2011, în Editura Publica, a apărut o nouă ediție în limba română (traducere Monica Mitarcă, 410 pagini).
Este limpede că Avuția națiunilor a fost lucrarea care a stârnit un viu și justificat interes de la apariția sa și până astăzi. Se știe că încă în timpul vieții sale, în Parlamentul britanic se citeau și dezbăteau părții importante din această lucrare, iar primul ministru William Pitt (junior) și alți oameni se declarau adepții ideilor ”înțeleptului scoțian”. Oare când o să vedem astfel de inițiative la clasa politică de astăzi?
Nu este lipsit de interes că experiența personală și-a spus cuvântul în documentarea și elaborarea lucrărilor sale. Rămas ofran de tată (acesta a murit cu câteva luni înaintea nașterii fiului său), Adam Smith a fost extrem de interesat de școală și lecturi, fiind înzestrat și cu o memorie deosebită.
A lecturat cam tot ce se putea la acea vreme. A urmat Universitatea din Oxford, iar după întoarcerea la Glasgow a început să țină conferințe pe teme…de literatură.
De reținut, cel mai mare economist al lumii și-a început cariera cu preocupări care ar surprinde pe mulți din contemporanii noștri, orientați, astăzi, mai mult spre pragmatismul aplicat.
Componenta literară răzbate din lucrările sale, după cum răzbat și aspectele de etică și filosofie morală, fiind și profesor de logică la Universitate.
Un rol important l-a avut și aparteneța sa la Glasgow Economic Society, discuțiile cu David Hume (care a trecut la cele veșnice în decembrie 1776), Voltaire, Fr. Quesnay, Turgot, Helvetius, Rosseau și corespondența cu Benjamin Franklin. Și pentru că am amintit pe un alt mare fondator al SUA, să revenim la coincidența anului 1776. După ce a renunțat la cariera universitară și la o viață extrem de confortabilă, Adam Smith ajunge meditatorul fiului vitreg al politicianului britanic Charles Townshend.
Deși l-a cunoscut foarte bine și i-a împărtășit ideile Townshend, în calitate de ministru de finanțe al Marii Britaniei a promovat față de coloniile americane politici vexatorii prin sistemele fiscale, inclusiv prin celebra taxă asupra ceaiului. ”Am creat un imperiu fără alt scop decât a crește o națiune de clienți”, spunea Adam Smith.
Până la urmă ”clienții” s-au ridicat la luptă, iar scânteia a fost celebra ”partidă de ceai de la Boston” și formarea Statele Unite ale Americii.
Un paradox am putea spune, din perspectiva prezentului, când politicile nonliberale au generat o revoluție și o națiune, nouă, profund liberală: națiunea nord-americană!!! Indirect, Adam Smith și-a făcut datoria, chiar dacă spre sfârșitul vieții a ”migrat” și el spre activități birocrat-statale, optând pentru un post de comisar al vămilor din Scoția, pe care l-a deținut până la moarte (17 iulie 1790).
Cu o săptămână înainte și-a ars, cu ajutorul apropiaților, 16 volume de manuscrise. Nu a făcut vreo dezvăluire despre conținutul textelor. De aici și multele speculații de la ideea că aceste texte ar fi completat/revoluționat gândirea economică, până la cea a extravaganței smithiene a distrugerii unor texte fără text!!!
Prof.univ. dr. Ioan Lumperdean
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
POLITICA
George Simion: „România trebuie să fie o țară măreață, o țară care să aparțină lumii libere în Uniunea Europeană și în NATO”
Președintele AUR, George Simion, împreună cu mai mulți membri ai partidului au participat duminică, 8 decembrie, în ziua în care ar fi trebuit să aibă loc turul al doilea al alegerilor prezidențiale, la o acțiune de comemorare pentru democrația din România.
Acțiuni similare au fost organizate de AUR în toată țara. Aceste acțiuni pașnice au fost organizat față de măsurile dictatoriale dispuse de regimul Iohannis.
„Am venit să ținem un moment de reculegere. Am văzut unele știri că am vrea să votăm. N-am venit să votăm și suntem conștienți în ce punct ne-a adus Curtea Constituțională și felul în care n-au funcționat instituțiile statului român. (…) Suntem astăzi aici pentru a pune această lumânare pentru democrația din România, pentru a spune că poporul român este suveran și pentru a ne opune unei dictaturi”, a spus liderul AUR.
România trebuie să aparțină UE și NATO
Acesta a subliniat că „România trebuie să fie o țară democratică, o țară măreață, o țară care să aparțină lumii libere în Uniunea Europeană și în NATO, cu încredere în potențialul pe care îl are”.
„Am făcut nenumărate apeluri în aceste două zile ca românii să fie calmi, să nu cadă pradă provocărilor și mă bucur că lucrul acesta se întâmplă, mă bucur că reușim să facem acest moment de comemorare pentru cei care distrug democrația. Este 8 decembrie, este ziua Constituției, este o zi cu însemnătate pentru români, este o zi în care românii ar fi trebuit să meargă să voteze liber, pentru aceasta a curs sânge acum 35 de ani. Nu se întâmplă. Sper din suflet ca să nu ajungem într-un stat autoritar”, a declarat George Simion.
Simion îi cere lui Iohannis să plece
Președintele AUR i-a cerut președintelui Klaus Iohannis „să facă un pas în spate, să se retragă și să respecte Constituția, nu să o batjocorească, nu să se cramponeze de funcții, să meargă liniștit în vacanță”.
„Klaus Iohannis trebuie să plece acasă. Ar trebui să lăsăm românii să se pronunțe. Eu pentru asta pledez și cred că învrăjbirea la care am fost supuși în ultimele două săptămâni n-ar trebui să existe. Mai aveam puțin să ne dăm în cap și autorii să fie aceiași ca la Mineriade. Pledez pentru dialog, pledez pentru echilibru și pledez și ca domnul Gâdea să nu mai poată să își bată joc, așa cum vrea el, de fapte concrete și de poporul român. Pentru că, ceea ce a făcut domnul Gâdea repetat, cu mine ca și candidat și după după aceea cu domnul Călin Georgescu ca și candidat nu este admisibil”, a punctat liderul AUR.
„Nu înțeleg de ce poporul român nu a fost lăsat să decidă”
George Simion a precizat că „singurul care poate decide este poporul român”.
„Nu înțeleg de ce poporul român nu a fost lăsat să decidă. Vom avea răbdare, în cadru constituțional, în cadru democratic existent, ca poporul român să-și spună părerea, să-și exprime voința”, a subliniat acesta.
EVENIMENT
Vocea Necuvântătoarelor. Tombolă cu premii pentru salvarea animalelor fără stăpân, organizată de UBB
Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca organizează cea de-a III-a ediție a proiectului caritabil „Vocea Necuvântătoarelor”. Campania își propune să strângă fonduri pentru animalele fără stăpân din adăposturile din România.
Situația animalelor fără stăpân din adăposturile din România este, în cele mai multe cazuri, tragică: condiții improprii, lipsa hranei, lipsa medicamentației și a controalelor veterinare, violență și cruzime împotriva animalelor.
Universitatea Babeș-Bolyai și-a propus să facă auzită „Vocea necuvântătoarelor”. Astfel, după două acțiuni desfășurate în beneficiul cățeilor din Adăpostul Arca lui Noe și al asociației de protecția animalelor Nuca din Cluj-Napoca, universitatea va organiza o campanie de strângere de fonduri cu premii, organizată între 1 decembrie 2024 și 1 ianuarie 2025.
Campanie caritabilă pentru animalele fără stăpân, organizată de UBB
Suma strânsă va fi redirecționată către adăposturile de animale fără stăpân din România în vederea achiziției de hrană, obiecte și medicamente necesare, precum și în vederea achitării serviciilor esențiale pentru acele adăposturi.
Fiecare donație de 25 de lei oferă participanților șansa de a câștiga premii valoroase puse la dispoziție de partenerii proiectului. Tombola va avea loc pe 9 ianuarie 2025, iar printre premii se numără produse cosmetice, sesiuni de îngrijire personală, ședințe foto, cărți și obiecte decorative.
Cum puteți contribui?
Donațiile pot fi realizate în lei, euro sau dolari, în conturile Fundației Alma Mater Napocensis, cu mențiunea „Vocea necuvântătoarelor”:
IBAN RON: RO57BTRLRONCRT0PB6492401
IBAN EUR: RO74BTRLEURCRT0PB6492402
IBAN USD: RO16BTRLUSDCRT0PB6492401
După efectuarea donației, dovada trebuie trimisă la adresa de email anamaria.lupan@ubbcluj.ro, alături de numele și numărul de telefon al donatorului.
EVENIMENT
Ministerul Apărării Naționale avertizează asupra unor încercări de dezinformare pe TikTok: Toate aceste informații sunt false!
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a avertizat duminică asupra unor acțiuni de dezinformare care circulă în mediul online, în special pe platforma TikTok. Acestea vizează în mod fals granițele României și infrastructura portuară, prezentând scenarii fără nicio bază reală.
MApN a identificat două postări recente care promovează informații false: închiderea granițelor României și concentrarea de tehnică militară în Portul Constanța. Acestea sunt promovate ca presupuse dovezi ale unor „pregătiri de război”, însă locația reală a filmărilor este complet diferită de portul menționat.
„Ministerul Apărării Naționale semnalează noi acțiuni de dezinformare în mediul online, în special în platforma TikTok. De această dată sunt vizate frontierele României și infrastructura portuară.
Prima dintre cele două postări identificate acreditează în mod fals ideea că granițele României vor fi închise și securizate cu efective militare, iar a doua prezintă, de asemenea fără nicio legătură cu realitatea, tehnică militară, care nu se află în dotarea Armatei României, ca fiind concentrată în Portul Constanța – locația filmării neavând nicio legătură cu acest port, aceasta fiind o „dovadă”, pretind autorii dezinformării, a unor pregătiri de război. Toate aceste informații sunt false!”, a transmis MApN.
MApN denunță o campanie de manipulare
Ministerul subliniază că astfel de manipulări reprezintă exemple clare de campanii de dezinformare, orchestrate de actori statali care urmăresc destabilizarea suveranității României și subminarea NATO. Scopul acestor acțiuni este de a crea panică și de a genera o stare de incertitudine în rândul opiniei publice.
„Reiterăm faptul că aceste forme grosolane de manipulare și mistificare a adevărului se încadrează în mod evident în tiparul campaniilor de dezinformare susținute, în ultima vreme, de actori statali cu o agendă contrară suveranității României și împotriva NATO, având rolul de a întreține o stare de incertitudine și de a induce panica în rândul opiniei publice.
Structurile de comunicare ale Ministerului Apărării Naționale vor continua să semnaleze cazurile de dezinformare a opiniei publice, pe măsură ce aceste situații vor fi identificate”, a mai transmis MApN.
Imagini de la 1 Decembrie, prezentate eronat ca fiind de ieri
Anterior, noaptea trecută, MApN a semnalat o nouă serie de dezinformări recente apărute pe platformele sociale, în special pe TikTok, unde imagini și informații false sunt utilizate pentru a induce panică în rândul publicului.
MApN atrăgea atenția că înregistrări video cu deplasări de tehnică militară, realizate în zilele anterioare, sunt prezentate eronat ca fiind captate pe 7 decembrie. Un exemplu este o filmare din București, realizată în dimineața zilei de 1 decembrie, ce surprinde tancuri și mașini blindate ale Armatei României și ale unor armate aliate. Acestea se deplasau spre Piața Presei Libere, pentru a participa la Parada Militară Națională organizată de Ziua Națională a României.
De asemenea, alte imagini distribuite masiv pe TikTok provin din perioade anterioare și sunt prezentate în mod fals ca fiind recente.
ECONOMIE
Creștere a numărului de firme radiate în Cluj. Peste 3.300 de radieri în primele 10 luni ale anului
Județul Cluj se află pe locul doi la nivel național în ceea ce privește numărul de firme radiate în primele 10 luni ale anului 2024. Nu mai puțin de 3.342 de firme și-au închis activitatea.
3.342 de firme din județul Cluj și-au închis activitatea în primele 10 luni ale anului 2024, conform datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), marcând o creștere de 28,14% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Un număr de 67.116 firme au fost radiate la nivel naţional, în primele 10 luni din 2024, cu 25,47% mai multe comparativ cu perioada similară din 2023, conform statisticilor, scrie Agerpres. În luna octombrie 2024, în județul Cluj au fost înregistrate 407 radieri de firme.
Cluj, în topul județelor cu cele mai multe radieri
Județul Cluj se află în topul celor mai afectate regiuni, după municipiul București, cu 10.405 de radieri. Un număr mare de radieri de firme au mai fost înregistrate în judeţele Timiş (2.747, +17,24%), Constanţa (2.563, +8,97%), Dâmboviţa (2.415, +69%), Iaşi (2.426, +23,02%), Bihor (2.237, +43,21%) şi Ilfov (2.230, +43,21%).
La polul opus, cele mai puţine radieri au fost consemnate în judeţele Călăraşi (450, în creştere cu 7,40% faţă de primele 10 luni ale anului trecut), Ialomiţa (463, +41,59%), Giurgiu (491, +18,03%), Teleorman (531, +10,17%) şi Covasna (538, +42,71%).
Creşterile cele mai semnificative ale numărului de radieri s-au înregistrat în judeţele Dâmboviţa (+69%), Harghita (+68,29%), Maramureş (+65,70%) şi Dolj (+63,34%). În niciun judeţ nu se înregistra o scădere a numărului de radieri, la finele lunii octombrie.
Peste 8.000 de firme, radiate în octombrie 2024
Pe domenii de activitate, numărul cel mai mare de radieri a fost înregistrat în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, respectiv 15.465 (+14,90%, raportat la perioada similară din 2023), agricultură, silvicultură şi pescuit (7.297, +83,76%), Transport ţi depozitare (6.125, +29,55%) şi activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (5.780, +23,11%).
În octombrie 2024, au fost înregistrate 8.061 radieri de firme, cele mai multe în Bucureşti (1.316) şi în judeţele Cluj (407), Timiş (357), Iaşi (337), Dolj (229) şi Constanţa (281).