ACTUALITATE
”Am creat un imperiu fără alt scop decât a crește o națiune de clienți”. Mari economişti
Să ne mai gândim și la altele… Mari economiști: uitați sau ignorați?
În ultimile zile agenda publică mondială este dominată de pandemia Coronavirusului, de moartea afroamericanului George Floyd și puternicele mișcări stradale din SUA și alte metropole euro-asiatice, de împlinirea unui secol de la tratatul de la Trianon.
Se mai adaugă, pentru lumea creștină, sărbătorirea Rusaliilor, una dintre cele mai mari sărbători creștine când se închei ciclul: Înviere, Înălțare, Pogorârea Duhului Sfânt. Intersante au fost opiniile și mesajele despre aceste evenimente. Sper să-mi exprim punctul de verde într-un text viitor.
În România se (re)încălzesc subiectele despre politica guvernamentală și comportamentul unor miniștri cu prilejul zilei de naștere a primului ministru, despre justiție, alegeri locale și generale etc.
Nu sunt lipsite de interes, sau poate cu mai mult interes sunt atitudinile legate de starea de urgență și cea de alertă, despre măsurile de relaxare și interesul românilor pentru natură, distracții și revenirea la normalitate.
Fiecare cu agenda lui și cu mesajul care dorește să-l transmită. Toate subiectele sunt importante, toate ne interesează mai mult sau mai puțin.
Dar, de multe ori mai trebuie să ne mai aducem aminte și de altele subiecte. Preocupările mele pentru economie, istorie și gândire economică mi-au condus gândurile spre doi mari economiști ai lumii: Adam Smith și John Maynard Keynes.
Ambii au fost britanici, s-au născut în 5 iunie, primul în 1723, iar al doilea în 1883, au redactat lucrări de o importanță covârșitoare și au fost creatori de sisteme economice, au generat politici în domeniu cu reverberații până în zilele noastre.
Lucrările lor au fost redactate în perioade diferite și la o distanță de peste un secol și jumătate unele de altele. Au în comun profunzimea și luciditatea abordărilor teoretice, în perioade de afirmare și reafirmare a economiei capitaliste. Și ca să fim în ambianța pandemică, mai amintesc că ambii au avut de-a face cu bolile contagioase și epidemiile vremurilor în care au trăit.
Adam Smith era cât pe ce să se îmbolnăvească de friguri, în timpul turneului în Franța din 1766, iar Keynes a fost în proximitatea gripei spaniole (1918-1920).
Adam Smith a trăit și a radiografiat capitalismul din secolul al XVIII-lea, dar a cunoscut îndeaproape evoluțiile economice anterioare. Stau mărturie incursiunile și argumentele în istoria economiei, care i-au oferit interpretări și concluzii care au rezistat în timp și peste timp.
John Maynard Keynes a fost martor și trăitor al istoriei de la sfârșitul secolului al XIX-lea și prima jumătate a secolului al XX-lea. Societatea și economia acelor vremuri erau marcate de afirmarea economică a capitalismului, accelerarea vizibilă a creșterilor economice cu expansiunea colonială, cu luptele pentru resurse și piețe, cu crize, războaie mișcări sociale și revoluționare, cu dispariția marilor imperii și reconfigurări politice, teritoriale și naționale.
Este ușor de constatat că viața celor doi mari economiști a fost de o uriașă complexitate. De aceea este dificil de abordat în câteva pagini. Scopul urmărit, în aceste texte (pentru că o să împărțim problematica în două episoade, primul despre Adam Smith, iar al doilea despre John Maynard Keynes) este generat de dorința surprinderii unor repere biografice, unele poate mai puțin cunoscute de publicul larg, pentru a vedea că prezentul poate fi vizualizat în și din alte perspective.
O coincidență întâmplătoare?
Adam Smith a scris mai multe lucrări, dar cea mai cunoscută rămâne Avuția națiunilor. Cercetare asupra naturii și cauzelor ei. Este considerată cea mai importantă carte de economie a timpurilor moderne.
A văzut lumina tiparului în 1776, anul în care, la 4 iulie se nășteau Statele Unite ale Americii, prin declararea independenței față de coroana britanică a celor 13 colonii nord-americane. Nu este astfel întâmplător că în unele lucrări de cronologice istorică, epoca modernă începe cu anul 1776.
Prin lucrarea lui Smith se deschidea calea spre înțelegerea libertăților economice, iar prin Declarația de independență redactată de un alt titan al gândirii moderne, Thomas Jefferson se configura libertatea politică a unei națiuni.
Cele două mesaje au rămas ancorate definitiv în istoria umanității. O coincidență care poate fi explicată prin cunoașterea epocii și vieții lui Adam Smith. O să revin la această coincidență. Din păcate, de multe ori sunt uitate, ignorate, amintite ”în fugă” și cu vădite conotații politice.
O carte des invocată și puțin citită
Se spune despre lucrarea lui Karl Marx, Capitalul că a fost ”cea mai influentă carte necitită”. Poate că așa și este, deși această opinie și-a făcut loc, mai mult, după falimentul economiilor și regimurilor comuniste.
Însă, după uriașul colaps din 1989, mulții au aglomerat spațiul public cu mesajele despre libertate, liberalism și liberalism economic. Recursul la Adam Smith și opera sa era inevitabil, ca o contrapondere la etatismul și intervenționismul social, politic și economic.
Ușor, ușor atunci am început să-l citesc și eu pe Adam Smith (deși aveam unele cunoștințe încă din timpul studenției), obligat și de îndatoririle mele didactice științifice și profesionale. Am constatat, cu stupoare că ”mulți chemați și puțini informați”.
Nu doresc să supăr pe nimeni, dar într-o facultate care trebuia și trebuie să pregătească specialiști în economia de piață, Adam Smith era invocat ”prin procură”, adică prin lecturarea, secvențială, a unor idei și citate prezente în lucrări generale de economie, istoria economiei, a gândirii și doctrinelor economice. Am cunoscut puține persoane care l-au citit ”Da Capo al Fine” pe Adam Smith.
Nu vreau să le invoc numele, mai ales că unii au trecut la cele veșnice. Rămân cu o prețuire deosebită pentru discuțiile și ideile transmise.
Se vorbește mult și de către adepții liberalismului pe această temă. Dar marele paradox este că în opera lui Simth nu sunt conceptualizate sau definite sintagmele: liberal, liberalism, liberalism economic.
Potrivit lui Adam Smith interesul propriu pentru obținerea profitului și concurența din și de pe piață asigură progresul și prosperitatea economică.
Dar, să nu uităm că în Anglia secolului al XVIII-lea piața genera și sărăcie, disparități, conflicte și polarizării sociale care au lăsat cicatrice adânci și fracturi în societatea britanică.
De fapt Smith nu a absolutizat rolul pieței, așa cum se spune și ni se spune adesea, prin invocarea, cu obstinație a mâinii invizibile.
Este poate cea mai influentă metaforă din științele economice, deși Adam Smith a folosit-o doar o singură dată în Avuția națiunilor și nu i-a acordat o importanță absolutizantă.
Însă, așa cum spunea Adam Smith ”oamenilor le plac paradoxurile”, și unii au vrut să-și justifice opțiunile, acțiunile și politicile liberale și prin mâna invizibilă care de multe ori era în ”mănușa de fier” a politicilor economice britanice. În gândirea economică mâna invizibilă a rămas multă vreme o sintagmă destul de ambiguă.
Ba mai mult a apărut ideea mâinii vizibile care trebuie să acționeze prin politici guvernamentale procreative și mai puțin creative, mai bune-zis intervenţionise în economie.
Desigur, se pune întrebarea în ”ordinea viitoare a omenirii” (Andrei Marga) cum va funcționa relația între sau dintre mâna invizibilă și mâna vizibilă?
Răspunsul este greu de anticipat, deși criza care ”vine, vine, vine… și calcă totul în picioare” opțiunile vor fi, aproape sigur spre politici etatistste menite să prevină și să stăpânească exploziile sociale și dificultățile economice.
Nu trebuie să ignorăm nici conceptul de avuție care domină prin mesajul inițial, chiar prin titlul, lucrarea semnată de Adam Smith.
Și-n acest caz, ”liberalii de de astăzi”, cititori mai bine-zis necititori sau numai răsfoitori (ar fi bine și așa!) a lucrării lui Adam Smith au pus semnul egalității între avuție și bogăției.
Se știe că aceste cuvinte/concepte/sintagme au fost utilizate în limbajul cotidian și vocabularul social-economic înaintea și după Adam Smith. Să ne amintim, doar, de lucrarea lui Turgot: Reflecții asupra formării și distribuției avuțiilor (1766) sau de cea recentă, semnată de David S. Landes Avuția și sărăcia națiunilor.
De ce unele țări sunt atât de bogate, iar altele atât de sărace (1999, ediția în limba română 2013). Se poate constata, cu destul ușurință, că marele economist scoțian, a fost inspirat și a inspirat pe alții.
Revenirea la textul său ne dezvăluie faptul că Smith a fost mai puțin preocupat de avuția sau bogăția în sine, ci mai degrabă de rolul activităților și fluxurilor economice, pe termen lung, pentru creșterea și dezvoltarea economică (două concepte la fel de ambigue și greu ierarhizabile).
Opera lui Adam Smith mai cuprinde Teoria sentimentelor morale (1759), de fapt un curs ținut ca profesor de logică la Universitatea din Glasgow (ediția în limba română Editura Publica, 2017), Considerații cu privire la prima formare a limbilor originare și derivate (1761), Eseuri politice (1795), Prelegeri despre justiție, poliție, venit public și armată (text din 1763 dar publicat postum abia în 1896).
În fapt, opera lui Adam Smith reprezintă o abordare multiformă a societății și economiei premoderne și moderne de o tulburătoare actualitate și profunzime.
Cititorul de astăzi găsește aproape toate categoriile/cuvintele economice utilizate în câmpul științelor economice: accize, aur și argint, balanță comercială, bani, bancă, bancheri, capital, concurență, conturi, credit, dobândă, fermă, impozite, import/export, împrumuturi, monedă, monopol, muncă, ofertă-cerere, patronat, preț, profit, rentă, risc, salarii, schimb, speculă, surplus, taxe, valoare, vamă, venit etc. În același timp sunt surprinse și explicate fenomene de economie agrară, industrială, comercială, bancară, fiscală, comportament economic etc.
Ce mai trebuie să știm despre viața și opera lui Adam Smith
Pentru Avuția națiunilor Smith a lucrat 12 ani!!! Sunt exegeții ai operei sale care ne spun că s-a documentat și a meditat la ea mai mult de un deceniu. Dar a făcut o lucrare temeinică, o cărămidă care rămâne la fundamentul științelor economice. Lucrarea a cunoscut mai multe ediții și a fost tradusă încă de atunci în limbile franceză, daneză, olandeză, italiană, spaniolă, germană, rusă.
În limba română prima ediție a apărut abia în 1934-1938, dar referiri și fragmente au apărut în presa românească din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. O ediție în două volume a apărut în anii 1962-1965, foarte bine tradusă și întocmită, cu prefață, note, indice și un text consistent semnat de regretatul academician N.N. Constantinescu. În 2011, în Editura Publica, a apărut o nouă ediție în limba română (traducere Monica Mitarcă, 410 pagini).
Este limpede că Avuția națiunilor a fost lucrarea care a stârnit un viu și justificat interes de la apariția sa și până astăzi. Se știe că încă în timpul vieții sale, în Parlamentul britanic se citeau și dezbăteau părții importante din această lucrare, iar primul ministru William Pitt (junior) și alți oameni se declarau adepții ideilor ”înțeleptului scoțian”. Oare când o să vedem astfel de inițiative la clasa politică de astăzi?
Nu este lipsit de interes că experiența personală și-a spus cuvântul în documentarea și elaborarea lucrărilor sale. Rămas ofran de tată (acesta a murit cu câteva luni înaintea nașterii fiului său), Adam Smith a fost extrem de interesat de școală și lecturi, fiind înzestrat și cu o memorie deosebită.
A lecturat cam tot ce se putea la acea vreme. A urmat Universitatea din Oxford, iar după întoarcerea la Glasgow a început să țină conferințe pe teme…de literatură.
De reținut, cel mai mare economist al lumii și-a început cariera cu preocupări care ar surprinde pe mulți din contemporanii noștri, orientați, astăzi, mai mult spre pragmatismul aplicat.
Componenta literară răzbate din lucrările sale, după cum răzbat și aspectele de etică și filosofie morală, fiind și profesor de logică la Universitate.
Un rol important l-a avut și aparteneța sa la Glasgow Economic Society, discuțiile cu David Hume (care a trecut la cele veșnice în decembrie 1776), Voltaire, Fr. Quesnay, Turgot, Helvetius, Rosseau și corespondența cu Benjamin Franklin. Și pentru că am amintit pe un alt mare fondator al SUA, să revenim la coincidența anului 1776. După ce a renunțat la cariera universitară și la o viață extrem de confortabilă, Adam Smith ajunge meditatorul fiului vitreg al politicianului britanic Charles Townshend.
Deși l-a cunoscut foarte bine și i-a împărtășit ideile Townshend, în calitate de ministru de finanțe al Marii Britaniei a promovat față de coloniile americane politici vexatorii prin sistemele fiscale, inclusiv prin celebra taxă asupra ceaiului. ”Am creat un imperiu fără alt scop decât a crește o națiune de clienți”, spunea Adam Smith.
Până la urmă ”clienții” s-au ridicat la luptă, iar scânteia a fost celebra ”partidă de ceai de la Boston” și formarea Statele Unite ale Americii.
Un paradox am putea spune, din perspectiva prezentului, când politicile nonliberale au generat o revoluție și o națiune, nouă, profund liberală: națiunea nord-americană!!! Indirect, Adam Smith și-a făcut datoria, chiar dacă spre sfârșitul vieții a ”migrat” și el spre activități birocrat-statale, optând pentru un post de comisar al vămilor din Scoția, pe care l-a deținut până la moarte (17 iulie 1790).
Cu o săptămână înainte și-a ars, cu ajutorul apropiaților, 16 volume de manuscrise. Nu a făcut vreo dezvăluire despre conținutul textelor. De aici și multele speculații de la ideea că aceste texte ar fi completat/revoluționat gândirea economică, până la cea a extravaganței smithiene a distrugerii unor texte fără text!!!
Prof.univ. dr. Ioan Lumperdean
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
CULTURA
Andre Rieu anunță alte 2 concerte la Cluj-Napoca. Biletele pentru primele show-uri, vândute în câteva ore
Biletele la concertele mult așteptate ale celebrului artist André Rieu, programate pentru 13 și 14 noiembrie 2025, la Sala Polivalentă BTarena din Cluj-Napoca, s-au vândut cu o rapiditate uluitoare, fiind sold-out în 48 de ore de la lansare!
În primele ore de la punerea biletelor în vânzare, concertul din 14 noiembrie 2025 a atins un grad de ocupare de 99%, iar cel din 13 noiembrie 2025 a bifat 80% din totalul locurilor vândute. Până la finalul zilei următoare, biletele au fost vândute în totalitate, înregistrând un record de 15.600 de bilete vândute.
Având în vedere interesul masiv din partea publicului, organizatorul evenimentului împreună cu echipa artistului au decis organizarea altor două seri de concerte, ce vor fi susținute pe 12 și 15 noiembrie 2025, la BTarena Cluj-Napoca, începând cu ora 19:30.
Persoanele care nu doresc să piardă șansa reîntâlnirii cu maestrul André Rieu își pot procura biletele pentru cele două show-uri începând de astăzi, 25 noiembrie 2024, ora 12:00.
Biletele pot fi achiziționate atât online din rețeaua Eventim.ro, cât și în format fizic din outlet-urile partenere Eventim – Cărturești, librăriile Humanitas, magazinele Good2Go și hipermarketurile Carrefour.
Patru seri cu muzică live
André Rieu promite publicului din România patru seri speciale, cu muzică live de neuitat într-un spectacol total. Muzica, dansul, emoția și veselia se vor reuni pe aceeași scenă într-o explozie a bucuriei.
În show-urile artistului André Rieu din întreaga lume, spectatorii pot fi observați cu ușurință cum trec de la o stare la alta; cântă, dansează, râd, plâng, aplaudă și se îmbrățișează atunci când ascultă frumoasele valsuri sau coloane sonore ale unor filme celebre, melodii spirituale, cântece populare sau marșuri, completate prin suntele magice ale prețioasei sale viori Stradivarius ce datează din anul 1692.
„România este un loc special pentru mine. Fiecare concert aici este un moment de bucurie și conexiune autentică. Am fost întotdeauna impresionat de căldura și entuziasmul publicului român, iar în 2025 promit să ofer un spectacol pe care nu-l veți uita niciodată”, a declarat André Rieu.
Peste 40 de milioane de albume vândute
Cu peste 40 de milioane de albume vândute, mai mult de 500 de discuri de platină, aproape 10 milioane de urmăritori pe Facebook, miliarde de vizualizări pe YouTube și cu aproximativ jumătate de milion de spectatori anuali în întreaga lume, carismaticul violonist olandez este, fără îndoială, unul dintre cei mai de succes artiști din lume.
EVENIMENT
OFICIAL. Elena Lasconi (USR) a câștigat alegerile prezidențiale în primul tur la Cluj. A obținut 105.733 voturi (30,38%)
Primul tur al alegerilor prezidențiale a fost câștigat în județul Cluj de candidatul USR, Elena Lasconi, care a obținut un număr de 105.733 voturi (30,38%).
Potrivit datelor oficiale cu rezultatul alegerilor, comunicat, luni, de Biroul Electoral Județean (BEJ) Cluj, pe locul doi s-a clasat Călin Georgescu (independent) cu 53.461 voturi (15,36%), iar pe trei George Simion (AUR) cu 37.654 voturi (10,82%).
Restul candidaților
Ceilalți candidați au obținut, în ordine, următoarele voturi:
Marcel Ciolacu (PSD) – 36.734 voturi (10,55%)
Nicolae Ciucă (PNL) – 33.239 voturi (9,55%)
Kelemen Hunor (UDMR) – 31.315 voturi (9,00%)
Mircea Geoană (independent) – 28.028 voturi (8,05%)
Cristian Diaconescu (independent) – 11.816 voturi (3,39%)
Cristian Terheș (PNCD) – 6.227 (1,78%)
Ana Birchall (independent) – 1.922 voturi (0,55%)
Ludovic Orban (Forța Dreptei), retras din cursa electorală – 597 voturi (0,16%)
Alexandra Păcuraru (ADN) – 468 voturi (0,13%)
Sebastian Popescu (PLAN) – 457 voturi (0,13%)
Silviu Predoiu (PNR) – 271 voturi (0,07%)
Peste 5.500 de voturi nule
La nivelul județului Cluj au fost înregistrate un număr de 347.922 voturi valabil exprimate, 5639 voturi nule, iar 3251 de voturi au fost date prin intermediul urnei speciale. De asemenea, au fost 77.701 voturi pe liste suplimentare.
Prezența la vot pe județ a fost de 57,40%.
EVENIMENT
OPINIE. Dragoș Damian: Suveranism. Stimați oameni de afaceri, onorabili CEO, finanțiști, ce părere aveți voi despre SUVERANISM?
Milioane de romani din tara sau diaspora au pus stampila pe buletinul de vot. Stau toti analistii politici, se uita la cifre si nu le vine sa creada. Parca suntem in comedia trimestriala cu analistii economici carora nu le vine sa creada evolutiile economiei si PIB-ului, toti sunt perplecsi.
Asa-i ca v-a trecut glontul pe la ureche – in fine, la ora la care scriu inca nu a trecut, inca pluteste trecand prin sectiile de votare la numaratoare – stimati oameni de afaceri, onorabili CEO, profesori de finante, analisti economici, experti in macroeconomie, bancheri, lobisti avocati de M&A?
OPINIE. Dragoș Damian: Suveranism. Stimati oameni de afaceri, onorabili CEO, finanțiști, ce părere aveți voi despre SUVERANISM?
O tara depopulata cu peste 5 milioane de romani in diaspora, infrastructura la pamant, sistemele sanitar si de invatamant controlate de oligarhi, o justitie in care iti gasesti cu greu dreptatea, indatorare in crestere, slujbe in pericol, o inflatie imposibil de stapanit. Asta este ceea ce vad milioane de romani din tara si diaspora cu ochiul liber, fara sa fie nevoie de lideri providentiali sa le-o spuna. Liderii providentiali doar aprind fitilul.
Milioane de romani au plecat in diaspora, au devenit cel mai mari finantatori ai milioanelor de romani, membrii familiilor lor, ramasi in tara. Si cei ramasi si cei plecati au realizat ca la nivelul de coruptie, birocratie si nepasare administrativa nu se mai poate face nimic si anul asta au devenit cu totii masa tacuta critica, de peste 30%, care si-a varsat oful. Bine ca politicienii sunt cel putin la fel de narcisisti cat sunt oamenii de afaceri, pentru ca cine stie cum ar fi aratat turul doi. Bine ca a fost doar un semnal de alarma (speram…) si ca mai sunt inca posibilitati de corectie.
„Cum se spune prin Ardeal, îi bai”
Este convenabil sa-i spunem ”nationalism”, putem sa-i spunem ”anti-sistem”, ”fascism” sau ”legionarism” daca ne ajuta sa dormim bine noaptea – insa curentul este de suveranism. Imi vreau tara inapoi, orice ar insemna asta.
Cum se spune prin Ardeal, îi bai, stimati oameni de afaceri, onorabili CEO, profesori de finanțe, analiști economici, experți in macroeconomie, bancheri, lobbisti, avocați de M&A. Nu ati vazut ce fierbea din interior, ocupati cu analizele google despre mersul economiei din birourile de clasa A, cu teme intelectuale precum digitalizarea, energia verde si inteligenta artificala si cu seminariile si conferintele din locatiile de cinci stele. Si evolutiile astea incredibile tocmai acum, cand erati cu totii pregatiti de petrecerile de Craciun si de concediile in tarile calde….
In anul cu cele mai cresteri de salarii si pensii, cu cele mai multe ajutoare date de politicieni in toate directiile si cu cele mai multe promisiuni electorale, romanii voteaza cu suveranistii. Ironic, nu?
CULTURA
Leac de deochi, talisman din frânghia unui spânzurat, în expoziția ”Vrăji, farmece și credințe din Transilvania” de la Cluj
Muzeul Etnografic al Transilvaniei Cluj-Napoca organizează, miercuri, 27 noiembrie 2024, de la ora 17.00, vernisajul expoziției „Altera mundi. Vrăji, farmece și credințe din Transilvania secolului al XIX-lea”.
Expoziția oferă, în premieră absolută, o perspectivă de ansamblu asupra colecției de amulete magice, talismane apotropaice și artefacte folosite în ritualuri de protecție, în principal în cadrul comunităților de romi nomazi, realizate de arheologul și etnograful maghiar transilvănean Téglás István (1853-1915), care a documentat obiceiurile și practicile magice din Transilvania sfârșitului secolului al XIX-lea.
”Obiectele expuse, printre care se numără amulete împotriva deochiului, ingrediente pentru licori magice, pietricele „magice” folosite împotriva insomniei, săculețe cu ingrediente pentru leacuri, un talisman din frânghia unui spânzurat, semne conținând termenul ABRAKADABRA sau pietre sculptate cu semnificații spirituale, oferă o incursiune fascinantă în universul amuletelor, talismanelor și al riturilor apotropaice.
Fiecare obiect este însoțit de notițele originale ale lui Téglás, consemnate minuțios pe suporturile de carton ale obiectelor prezentate, oferind o perspectivă autentică asupra utilizărilor acestora și a credințelor legate de acestea. Modul inovator de documentare al colecționarului adaugă un plus de valoare acestei colecții, transformând-o într-o resursă documentară cu o valoare istorică unică.
Scena Judecății de Apoi
Un element central al expoziției este impresionanta colecție de reprezentări iconografice din bisericile de lemn transilvănene, care dezvăluie o perspectivă profundă asupra imaginarului religios și cultural al secolelor XVIII-XIX. Aceste picturi murale, cercetate minuțios de către prof. dr. Ioan Pop-Curșeu și conf. dr. Ștefana Pop-Curșeu de la Facultatea de Teatru și Film a Universității Babeș-Bolyai, în cadrul unui proiect de antropologie vizuală derulat pe parcursul a aproape două decenii, sunt esențiale pentru înțelegerea modului în care comunitățile rurale se raportau la vrăjitorie, magie și păcat.
Scenele Judecății de Apoi, în care vrăjitoarele, fermecătoarele sau descântătoarele sunt pedepsite pentru practicile lor, oferă nu doar o perspectivă asupra credințelor și superstițiilor epocii, ci și o incursiune în relația complexă dintre religie și percepția asupra magiei.
O parte a figurilor demonice reprezentate ilustrează vechi credințe în alianțele imaginare dintre oameni și entitățile supranaturale, reprezentând mărturii vizuale impresionante ale modului în care credințele religioase și superstițiile legate de practicile magice se împleteau în viața rurală a secolelor XVIII-XIX.
Rețetă de licoare magică a romilor
Printre exponate veţi putea găsi, de exemplu, obiecte folosite la prepararea unei licori magice după indicațiile unei femei rome nomade.
”Se povesteşte că licoarea se prepara sâmbătă seara, într-o oală de ceramică, veche de cel puțin 7 ani şi prin fierberea a 7 obiecte, toate găurite, găsite la întâmplare, împreună cu 7 tipuri de cuie și 7 tipuri de plante, precum și cu o potcoavă veche. Acest preparat magic era recomandat a se consuma zilnic, câte 7 înghițituri, timp de 7 zile”, arată reprezentanții muzeului.
Colecția de reprezentări iconografice din bisericile de lemn transilvănene completate cu artefactele autentice din colecțiile Muzeului Etnografic al Transilvaniei, propun o incursiune captivantă într-o Transilvanie necunoscută, în care practicile magice și simbolurile religioase coexistau într-un peisaj complex de credințe și superstiții.
Expoziția va fi deschisă la sediul central al Muzeului Etnografic al Transilvaniei Cluj-Napoca, str. Memorandumului nr. 21, în perioada 27 noiembrie 2024 – 19 ianuarie 2025.