Alin Tișe, la podcastul Cluj24: Puterea reală în partide nu e la președinți, ci la clănțari, cei care deschid toate ușile

Într-un episod al podcastului Contraste de la Cluj24, președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, vicepreședinte PNL, a făcut declarații tranșante despre modul în care funcționează partidele politice din România. Potrivit acestuia, puterea nu aparține celor cu funcții oficiale, ci unui grup restrâns și informal pe care îi numește „clănțari”.

„Se cheamă clănțari. Așa, între noi. Clănțari vine de la cei care deschid toate ușile. Se află la toate clanțele”, a spus Tișe.

Acești „clănțari” sunt, în viziunea lui Tișe, cei care controlează accesul la funcțiile-cheie din administrația publică și din instituțiile statului, fiind adevărații decidenți din umbră.

El afirmă că nu contează dacă ești vicepreședinte, prim-vicepreședinte sau chiar președinte de partid, dacă nu ești în cercul acestor influențatori informali.

Politicianul clujean a subliniat că acest sistem al influențelor informale, în care fidelitatea personală și obediența sunt criterii decisive, a dus la contraselecție în politică și la prăbușirea încrederii cetățenilor.

El a adăugat că acești „clănțari” nu sunt doar în politică, ci și în instituții precum ASF, Curtea de Conturi, TVR sau companii de stat cu monopoluri economice.

Declarațiile lui Tișe oferă o privire din interior asupra modului în care funcționează „casta privilegiaților” și explică, în opinia sa, de ce cetățenii se îndepărtează tot mai mult de clasa politică.

Politică pe relații personale

De asemenea, Alin Tișe a făcut și o radiografie dură a partidelor politice din România, pe care le compară cu sisteme închise, aproape feudale, unde promovarea nu se face pe criterii de competență, ci pe baza relațiilor personale și a obedienței față de liderii informali.

„În partide, nu contează cât de bine vorbești, câtă experiență ai. Dacă nu ești agreat de 2-3 oameni care decid, nu ai nicio șansă”, a mai adăugat președintele CJ Cluj.

Acesta explică faptul că, în primii ani după Revoluție, în partide intrau oameni valoroși, specialiști din diferite domenii, care credeau în construcția democratică a României. Însă, în timp, aceste partide au fost „capturate” de grupuri restrânse de interese, iar deciziile au fost centralizate în mâinile unor „suzerani” moderni.

„Partidele s-au transformat în feude. Cine a pus mâna pe conducerea lor nu mai lasă pe nimeni să urce, dacă nu e de-al lor”, a precizat Tișe.

”Le e frică să nu fie dați jos”

Acest model a dus, în opinia sa, la o contraselecție cronică în politică: liderii își aleg subalterni mai slabi decât ei, pentru a nu fi concurați. Astfel, fidelitatea a devenit criteriul principal de promovare, în detrimentul meritului: „La vârful piramidei, niciun lider nu pune sub el oameni mai competenți. Le e frică să nu fie dați jos. De aici vine piramida mediocrității.”

Această stare de fapt, susține Tișe, este una dintre principalele cauze pentru care partidele nu mai atrag oameni valoroși din societate – profesori, medici, antreprenori –, iar încrederea cetățenilor în clasa politică s-a prăbușit.

„Partidele au transmis în toți acești ani că sunt sisteme închise. Și oamenii din afară au înțeles mesajul: ‘Nu aveți loc la noi’. Așa am ajuns să nu mai avem resursă umană în partide.”

Tișe consideră că regenerarea clasei politice nu va fi posibilă decât dacă aceste structuri se reformează din temelii, dacă partidele devin transparente, deschise și meritocratice.