Studiile de specialitate efectuate în ultima perioadă indică o creştere a numărului cancerelor pulmonare, în special a celor cauzate de radon. Iar radonul este prezent în multe clădiri publice, în special şcoli. Iar pericolul este cu atât mai mare cu cât clădirile respective sunt reablitate termic.

Comunicat de presă – Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer

Cele mai multe cazuri de cancer pulmonar s-au înregistrat în ultimii ani în zona de Vest a României.

Fumatul şi expunerea la radon, principalii factori de risc pentru cancerul pulmonar.

În ultimii ani, zona de Vest a ţării a prezentat cea mai mare incidenţă a cancerului pulmonar (51 de cazuri la suta de mii de locuitori) şi cele mai multe decese prin cancer pulmonar (peste 52 de decese la suta de mii de locuitori). Judeţul cu cea cea mai mare rată a incidenţei cancerului pulmonar a fost Hunedoara (70,4‰ locuitori în 2019). În judeţul Timiş, în perioada 2014-2019, cancerul pulmonar a avut cea mai ridicată pondere în ceea ce priveşte cazurile de cancer diagnosticate (49‰ locuitori în 2019), dublă în comparaţie cu cea a cancerului colorectal. Cele două judeţe s-au confruntat şi cu rate mari de deces prin cancer pulmonar conform datelor Institutului Naţional de Sănătate Publică.

Deloc surprinzător în context, se remarcă şi creşteri ale ratei prevalenţei prin cancer pulmonar în judeţul Hunedoara, de la 158‰ locuitori în 2017 la 202‰ locuitori în 2019, dar şi un exces de mortalitate prin cancer pulmonar la hunedoreni comparativ cu alte judeţe.

Consultaţii preventive

În contextul situaţiei cancerului pulmonar în zona de vest a României, Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer a propus autorităţilor locale, organizaţiilor judeţene membre ale Societăţii Naţionale de Medicina Familiei şi unităţilor sanitare din zonă, un protocol de colaborare, punând accent pe proiecte de navigare a pacientului, de la suspiciunea de cancer pulmonar la diagnosticare şi iniţierea tratamentului, precum şi pe dezvoltarea unor planuri de acţiune locală pentru creşterea nivelului de cunoştinţe privind simptomele cancerului pulmonar şi recunoaşterea factorilor de risc.

„Introducerea pachetului de 3 consultaţii de prevenţie gratuite – evaluarea factorilor de risc ai pacientului, intervenţia asupra factorilor de risc şi monitorizarea – pentru persoanele de peste 40 de ani poate reprezenta una dintre soluţiile depistării precoce a cancerului pulmonar. E un moment oportun să discutăm şi practica evaluării riscului individual al pacientului de a dezvolta acest tip de cancer, despre introducerea screeningului pentru persoanele cu risc crescut, mai ales că există şi surse de finanţare pentru astfel de programe.

Prioritate pentru cancerul pulmonar

De asemenea, autorităţile locale ar trebui să prioritizeze problema cancerului pulmonar şi să dezvolte planuri de acţiune locală, implicând resurse precum asistenţii medicali comunitari, colaborând cu medicii de familie şi asociaţiile de pacienţi. Ne dorim să iniţiem în acest sens un protocol de colaborare pentru a contribui la detectarea precoce a cancerului pulmonar, pentru a creşte şansele de supravieţuire şi a îmbunătăţi calitatea vieţii pacienţilor cu cancer”, a declarat Cezar Irimia, Preşedinte FABC, în cadrul evenimentului „Cancerul pulmonar – prioritate pentru zona de vest a României’, organizat de FABC cu sprijinul MSD România.

Dezbaterea a avut ca obiectiv identificarea soluţiilor pentru iniţierea unui parteneriat pentru creşterea ratei de supravieţuire în cancerul pulmonar.

În ceea ce priveşte rata numărului de cazuri noi de cancer, tot judeţul Hunedoara s-a situat pe primul loc atât în 2019 (503‰ locuitori), cât şi în 2020 (545‰ locuitori), numărul de cazuri noi de cancer diagnosticate crescând cu peste 9% anul trecut. Din cei 2118 pacienţi oncologici, doar 5% au fost trataţi cu imunoterapie, aşa cum relevă datele raportului anual publicat de Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Hunedoara.

Fumatul şi expunerea la radon – principalii factori de risc

Populaţia aflată la risc de a dezvolta cancer pulmonar este reprezentată de persoanele cu vârsta de peste 45 de ani, fumători, persoanele expuse la radiaţii (radon), la anumiţi factori poluanţi din mediu, precum azbestul, dar şi cei cu un istoric de cancer în familie.

Fumatul este considerat principalul factor de risc, fiind responsabil pentru 80% dintre cazurile de cancer pulmonar. Expunerea la radon este considerată cel de-al doilea factor de risc pentru acest tip de cancer, Organizaţia Mondială a Sănătăţii clasificând-o la momentul actual drept o ameninţare majoră la adresa sănătăţii.

În zonele cu expunere naturală de mediu la radon, combinaţia radon-fumat creşte substanţial riscul de cancer pulmonar, în rândul bărbaţilor. Procentul cancerelor pulmonare asociate expunerii la radon în anumite zone din Transilvania variază între 4,8 -16,7% (în ordine crescătoare, în zonele Sibiu, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Alba, Stei) în rândul nefumătorilor.

Conform studiilor, circa 1:10 cazuri de cancer pulmonar (9%) sunt atribuibile expunerii la radon (la nefumători). Însă, estimările arată că expunerea adiţională la fumat face ca până la 7:10 cazuri de deces prin cancer pulmonar (64-69%) să fie asociate expunerii combinate la cei doi factori de risc. Pentru Cluj, se estimează că expunerea la radonul din mediu şi la fumat este responsabila pentru 2 din 3 cazuri de deces prin cancer pulmonar în rândul bărbaţilor.

De asemenea, cercetările din ultimii ani, au evidenţiat cifre ce leagă incidenţa cancerului pulmonar de zonele industriale, poluate. Toţi aceşti factori, împreună cu o diagnosticare târzie a cancerului pulmonar, pot duce către date statistice îngrijorătoare şi mult mai greu de gestionat, având în vedere povara bolii.

Birou de presa FABC, 15 iulie.

Reabilitarea termică a clădirilor creşte concentraţia de radon, substanţă cancerigenă

În urmă cu câteva zile, cercetători ai Universităţii „Babeş-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca au atras atenţia asupra faptului că reabilitarea termică a clădirilor, în special grădiniţe şi şcoli, care au deja un nivel crescut de radon, va duce la o şi mai mare concentraţie a substanţei respective, care este camcerigenă.

„Cercetătorii UBB atrag atenţia că, după reabilitarea termică a clădirilor în care îşi desfăşoară activitatea majoritatea instituţiilor publice, şcoli şi grădiniţe, care au deja un nivel crescut de radon, concentraţia acestuia va creşte şi mai mult, depăşind cu mult limita maximă admisă şi punând în pericol sănătatea copiilor şi a angajaţilor care îşi petrec zilnic în aceste clădiri între 8-10 ore. Radonul este cel mai nociv poluant natural din mediul interior, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică”, se arată într-un comunicat al UBB.

14.000 de cazuri anuale de cancer pulmonar

Potrivit sursei citate, radonul reprezintă a doua cauză de cancer pulmonar.

„Specialiştii UBB din cadrul Laboratorului de încercări Radon „Constantin Cosma” (LiRaCC) studiază constant efectele radonului asupra sănătăţii. Radonul este un gaz cancerigen, căruia i se atribuie între aproximativ 15% din cele 14.000 de cazuri anuale de cancer pulmonar identificate în Europa. La nivel mondial, este considerat a fi a doua cauză principală a cancerului pulmonar după fumat. Expunerea prelungită la niveluri care depăşesc 100 Bq/m3 este tratată ca o problemă serioasă de mediu şi de sănătate publică. Uniunea Europeană a stipulat în DIRECTIVA CE 2013/59/Euratom obligaţia ca statele membre să monitorizeze şi să raporteze nivelurile de radioactivitate din surse naturale şi antropice.

România are în implementare, încă din 2018, un Plan Naţional de Radon care vine în întâmpinarea acestei directive, prin care măsurarea concentraţiei de radon în aerul din clădiri cu şcoli, grădiniţe şi creşe, spitale şi în alte tipuri de clădiri publice cu grad de ocupare ridicat, precum şi aplicarea unor lucrări pentru protecţia faţă de radon sunt obligatorii”, se mai arată în comunicat.

Atenţie la şcoli şi grădiniţe

Specialiştii UBB mai arată că în 20% dintre şcolile investigate, concentraţia de radon depăşeşte limita admisă.

„Legislaţia din România prevede că nivelul de referinţă de la care se impune aplicarea remedierii pentru concentraţia de radon este 300 Bq/m3, iar o astfel de expunere echivalează pentru sănătate cu realizarea a 150 de radiografii pulmonare pe an, respectiv cu efectele cauzate de fumatul a 16 ţigări/zi. Universitatea Babeş-Bolyai este singura instituţie din România care a făcut măsurători ale radonului şi care are rezultate ştiinţifice solide în domeniu, bazate pe o experienţă de peste 30 de ani de cercetare şi recunoscute de către CNCAN (Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare).

Semnal de alarmă

Cercetătorii UBB au tras un semnal de alarmă asupra riscului crescut în România în clădirille publice în care îşi desfăşoară activitatea majoritatea şcolilor şi a grădiniţelor şi au înaintat Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor o serie de adrese cu scopul de a cuprinde în Ghidul de finanţare privind reabilitarea termică a clădirilor normele cu privire la reducerea concentraţiei de radon, însă fără succes. În 20% din şcolile investigate din România dintr-un eşantion de peste 400 de clădiri concentraţia de radon a depăşit valoarea limită”, se menţionează în comunicat.

(MaAv)