Zeci de clujeni au fost interesați să învețe să salveze o viață chiar de la cei care fac asta aproape în fiecare zi.

Maratonul Resuscitării de la Cluj a atras și foarte mulți copii, curioși să facă manevrele direct pe manechine.

Zeci de clujeni au învățat manevre de resuscitare de la medicii și paramedicii SMURD

O nouă ediție de succes a Maratonului Resuscitării a avut loc, sâmbătă, la Cluj. Răbdarea cu care medici și paramedici clujeni au explicat manevrele de resuscitare pe înțelesul tuturor i-a atras pe clujenii sau turiștii.

Acțiunea a avut loc în zona de foodcourt a centrului comercial din comuna Florești, între orele 10:00-20:00.

Au fost și mulți părinți cu copii, iar aceștia din urmă au învățat, pe manechine, ce trebuie să facă ca să poată să salveze o viață.

Medicii și paramedicii SMURD Cluj oferă deja, de mult, lecții gratuite de prim ajutor. Tehnicile de resuscitare exersate pe manechine speciale sunt valoroase, mai ales că, arată medicii clujeni, 4 din 5 stopuri cardio-respiratorii au loc acasă.

Nu mai puțin de 50 de medici, paramedici, voluntari SMURD și pompieri, au oferi lecții de prim ajutor, inclusiv în limbile maghiară, engleză și germană.

Patriciu Pop, invitatul lui Marius Aciu la podcast-ul „Clujăreala”, este un compozitor, instrumentist și vocalist clujean, și producător muzical pe deasupra. Într-un cuvânt, muzician. A colaborat cu mulți soliști și trupe, din Cluj și de aiurea. A cântat cu „Fragil”, „Kappa”, „Verde”, „Desperado” și alte formații. Stilul abordat? Lounge, groove, electric, funk, pop, rock, ambiental și niciodată manele.

„Mi-aș dori să fiu muzician. Mi-am dorit toată viața să fiu muzician și e un proces continuu de a deveni muzician, până la urmă. Ceea ce facem ca să devenim muziceni e să cântăm, să compunem, să cântăm la instrument, să producem, să facem tot felul de chestii de genul ăsta și nu neapărat pentru că alegem noi, ci pentru că muzica ne alege pe noi și ne împinge înainte.

VIDEO. Muzicianul Patriciu Pop, la Clujăreală: Mi-a plăcut să stau în spate, să fac partea de organizare, de PRODUCȚIE muzicală

Am început la șase ani la Liceul de Artă, la secția de pian, unde am avut parte de un profesor extraordinar care m-a influențat profund, Bogdan Georgescu, care ulterior a predat chiar și la Sorbona, el fugind din țară pe vremea lui Ceaușescu. Era un pianist desăvârșit și, bineînțeles, după cum știm, în perioada aia nu te prea lăsa să mergi să concertezi nicăieri. El era chemat la Viena, la Munchen, la Frankfurt, la Paris să concerteze și nu îl lăsau domnii. Dar uite că până la urmă l-au scăpat și dus a fost.

Ai mei și-ar fi dorit foarte tare să continui cu conservatorul, dar din cauze mai mult fizice, și anume faptul că nu îmi creștea mâna suficient de tare ca să abordez anumite note… Asta nu știam, trebuie să ai degete lungi. De la un anumit nivel încolo deja trebuie să ai o întindere destul de mare.

Singura mea variantă ar fi fost să devin profesor de muzică, ceea ce n-am vrut niciodată. Și am ales să mă duc să încerc, pentru că a început era calculatoarelor, să mă duc să încerc să fac un pic de informatică, să văd cum ar fi să intru în domeniul ăsta cu muzică cu tot. Muzică electronică. Muzică electronică, nu ceea ce înseamnă ea astăzi și ceea ce lumea știe despre muzică electronică, ci cea dinainte, gen Vangelis, Kraftwerk, Jean Michel Jarre, Tangerine Dream…

„Cred că orchestrasem undeva peste 70-80 de albume”

Întâmplarea a făcut să nu pot intra la informatică, pentru că nu eram suficient de pregătit cu matematica, eu fiind de formație muzician, dar am avut mare noroc să întâlnesc un tip, un american, care a fost profesor la Berkeley, Terry îl chema, care a avut bunăvoința să-mi aducă un Atari și un soft de programare. Ăsta a fost începutul. Am început încet să învăț, să mă învețe, să-mi dea cărți, să citesc cursurile lor.

Și ăsta a fost începutul meu ca producător. După aia foarte multe vreme am mers și m-am perfecționat în direcția asta și am muncit mult ca producător. La un moment dat, ținusem așa o evidență, cred că orchestrasem undeva peste 70 de albume, 80 de albume. Era începutul industriei muzicale atunci, prin 92-93. Toată lumea voia să cânte. Chiar cântau, unii dintre ei, era așa, o mișcare destul de mare. Și bineînțeles aveau nevoie de niște orchestrații, de niște  înregistrări și atunci cumva cu asta m-am ocupat foarte mulți ani de zile și m-am specializat în direcția asta.

De cântat știu cânta la clape, la pian, sintetizatoare, chitară, bass, bat un pic și la tobe… La instrumente de suflat nu, numai de răsuflat. Am cântat și la corn o perioadă, dar nu mai știu. Flocea m-a botezat celebrul cuplu Ovidiu Buhățel și Sandy Deac. Asta pentru că pe vremea aia aveam pleată. Acum… na, s-a dus…

„Întotdeauna am fost genul care mi-a plăcut să stau în spate”

Eu am avut noroc de o istorie foarte romanțată printre muzicienii din Cluj. În sensul că am avut noroc să cunosc devreme mulți muzicieni din Cluj. Oameni care, cum ziceam, Buhățel, Sandy Deac, Iuliu Merca, Dumnezeu să-l odihnească, Jimmy Laco, Laci Kovacs, oameni cu care am crescut și care aveau o altă experiență decât mine. Dar asta pe mine m-a ajutat. Performanța mea muzicală învățată în școală m-a ajutat să mă leg de ei și să cresc în direcția asta de muzică pop și rock.

Întotdeauna am fost genul care mi-a plăcut să stau în spate, să fac partea de organizare muzicală, de producție muzicală, de chestii de genul ăsta. Și cred că acum, la bătrânețe, mi-am dat seama că rău am făcut, pentru că toată lumea zice, băi, dar tu cânti senzațional. De ce n-ai cântat tu? Păi zic, să fie vocalistul în față. Eu eram cu clapele, știi, deja se formase o barieră între mine și public. După care, cu timpul, am zis, stai mă, dar Elton John cântă la pian. Și am zis, de ce nu? Hai să mai încerc, să mai văd. Da, și adevărul e că eu am crescut foarte mult împreună cu oamenii ăștia și datorită lor”, a spus Patriciu Pop la Clujăreală.

Administrația Națională de Meteorologie a emis o informare de vreme rea valabilă și pentru județul Cluj.

Până joi, 20 martie, vom avea parte de o răcire accentuată a vremii și sunt așteptate ploi și ninsori.

Revine iarna la Cluj

Potrivit ANM, începând de duminică, 16 martie, ora 10.00, și pănă joi, 20 martie, ora 10.00 se vor semnala precipitații mixte, cantități de apă însemnate, intensificări ale
vântului, răcire accentuată, brumă și îngheț la sol.

Astfel, în cea mai mare parte a țării, până marți seara, vor fi precipitații care vor acumula local cantități de apă de 10 – 20 de litri pe metru pătrat și izolat de 25 – 35 de litri pe metru pătrat.

Ploi, lapoviță și ninsoare

Vremea se va răci semnificativ, iar ploile se vor transforma treptat în lapoviță și ninsoare, la început la munte, apoi și în zonele mai joase de relief.

Potrivit meteorologilor, se va depune strat de zăpadă în noaptea de duminică spre luni în nordul Carpaților Orientali, pe parcursul zilei de luni în toate zonele montane (10 – 15 centimetri), iar în noaptea de luni spre marți și marți în Oltenia, nord-vestul Munteniei, sudul și estul Transilvaniei (în general de 4 – 8 centimetri).

În majoritatea regiunilor, vântul va avea intensificări cu viteze în general de 40- 50 de kilometri pe oră. Nopțile și diminețile vor deveni deosebit de reci, cu temperaturi preponderent negative, iar în depresiunile din estul Transilvaniei va fi ger. Se va produce brumă și local îngheț la sol.

Cod Galben de viscol la munte

De asemenea, ANM a emis un cod galben de intensificări ale vântului și viscol la altutudini mari, care intră în vigoare începând de luni, 17 martie, ora 10.00 și va fi valabil pănă marți, 18 martie, ora 10.00.

Zone afectate sunt Banat, Crișana, Moldova, Dobrogea, estul Munteniei, sudul și vestul Olteniei și nord-vestul Transilvaniei. La munte vor fi perioade în care vântul va avea intensificări cu viteze de 50 – 70 de kilometri pe oră. La altitudini mari, în general de peste 1.700 de metri, rafalele vor fi de 75 – 90 de kilometri pe oră și va fi viscol.

În această vară, Parcul Etnografic „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca va deveni locul unui concept unic de tabără etnografică dedicată copiilor cu vârste între 4 și 14 ani.

Tabăra „Vara la Hoia” va oferi o experiență educativă și recreativă de neuitat, îmbinând tradițiile și meșteșugurile românești cu activități interactive în aer liber.

Ateliere de pictură, modelaj, dansuri sau împletit brățări

După o pauză de mai bine de cinci ani, Muzeul Etnografic al Transilvaniei reia seria taberelor de zi, dar cu un concept mai complex și diversificat. Activitățile din cadrul taberei, arată reprezentanții muzeului, vor include ateliere de meșteșuguri tradiționale, dansuri populare, pictură pe sticlă, modelaj în lut și împletit brățări, toate desfășurate într-un cadru autentic de sat românesc.

„Putem spune că este vorba despre aventură în aer liber”, afirmă Daniela Toader, formator în cadrul taberei. „Deși activitățile se vor desfășura în aer liber, avem și un spațiu de adăpost în caz de vreme nefavorabilă”, a adăugat aceasta.

Programul taberei și detalii de înscriere

Tabăra se va desfășura pe o perioadă de opt săptămâni, între 30 iunie și 29 august, și va fi organizată pe grupe săptămânale, cu activități adaptate vârstei participanților. Copiii vor petrece timp împreună între 8:30 și 16:30, de luni până vineri, într-un mediu securizat și sub îndrumarea specialiștilor Muzeului Etnografic.

Costul participării pentru o săptămână este de 820 de lei, iar aceasta include accesul la ateliere, masa de prânz și două gustări zilnice. Înscrierile sunt deschise până pe 1 iunie 2025. Detalii suplimentare și înscrierea pot fi realizate prin telefon, la numărul 0742796977.

O oportunitate unică pentru copii și părinți

Tabăra „Vara la Hoia” reprezintă o oportunitate rară pentru copii de a învăța și explora tradițiile și meșteșugurile românești într-un mod interactiv și amuzant, dar și o ocazie pentru părinți de a oferi celor mici o vacanță educativă și plină de activități constructive.