În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Negociatorul-șef al aderării României la Uniunea Europeană, Vasile Pușcaș, profesor și diplomat clujean, a transmis publicației Cluj24 gândurile sale la împlinirea a 20 de ani de la încheierea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.

„Cu toții ne-am întrebat ce grozăvii ne așteaptă ca urmare a alegerilor prezidențiale din 8 decembrie 2024. Nu vom afla răspunsul deoarece acel scrutin a fost anulat și va fi reprogramat. Personal, asociam astfel de interogații chinuitoare cu o altă zi de 8 decembrie, cea din 2004. Atunci am închis și ultimul capitol din negocierile de aderarea la Uniunea Europeană, ceea ce însemna că drumul era deschis către decizia Consiliului European de a agrea rezultatul finalizării acelor negocieri și îndeosebi a conținutului Tratatului de Aderare. Evenimentul respectiv a trecut aproape neobservat deoarece românii trăiau ultimele zile dinaintea rundei a doua a alegerilor prezidențiale, care au fost la fel de contorsionate și pline de scandaluri ca și ceea ce am trăit în aceste zile.

„La București toți liderii politici erau în plin scandal electoral”

Pentru mine, ca Negociator șef al României, tot anul 2004 a fost un coșmar deoarece a fost un an electoral de la început până la sfârșit. Iar semnele îngrijorătoare au apărut încă din decembrie 2003 când Parlamentul European a cerut „înghețarea” negocierilor de aderare ale țării noastre. Lucrându-se la o nouă strategie de extindere a Uniunii Europene, la Bruxelles se discuta despre scenariul ca România să stea la porțile Uniunii până la „Sfântu-Așteaptă”! Iar pe fondul campaniilor electorale românești din acel an au fost destui „mesageri” ai unor partide politice, grupuri de interese, așa-zise ONG-uri, elitiști autointitulați lideri de opinie etc. ce vizitau instituțiile europene și transmiteau sugestia de a nu se finaliza negocierile de aderare a României. Tot atunci, importante componente ale administrației locale și centrale se arătau „obosite” să mai aplice programele de pregătire a aderării. Și Uniunea Europeană era în plin proces de prefacere, fiind aștepată parafarea și ratificarea unui Tratat Constituțional. Din octombrie s-au auzit voci politice în Olanda care se opuneau aderării României la UE. La începutul lui decembrie am reușit să temperăm acele atitudini olandeze, dar cu câteva zile înainte de 8 decembrie, la Comisie se știa că Finlanda se va împotrivi finalizării negocierilor României. Iar la București toți liderii politici erau în plin scandal electoral, alții își făceau bagajele de plecare și nimeni nu avea timp și chef să stingă „incendiile” negocierilor de aderare. Firește că Negociatorul șef a trebuit să găsească soluții. Acesta a fost mediul intern și extern în care a trebuit să derulăm, în 2004, faza finală a negocierilor de aderare, desi populația continua să susțină acest proces într-un procent impresionant!

„Fluxurile internaționale de presă titrau că România nu va încheia în 2004 negocierile de aderare”

Împreună cu membrii echipei noastre de negociere am plecat la Bruxelles, în dimineața de 8 decembrie 2004, pentru ceea ce trebuia să fie închiderea ultimului capitol (Concurența) din cele 31. Deja negociam cu o Comisiei Europeană nouă, cea condusă de fostul premier portughez Barroso. Prima întâlnire am avut-o chiar cu președintele Barroso, urmând apoi discuții programate cu alți demnitari comunitari. Președintele Barroso ne-a primit foarte zâmbitor, dar când i-am spus de ce suntem la Bruxelles, a replicat scurt că el va susține ceea ce va propune comisarul finlandez pentru Extindere, zicând că detalii vom afla când ne vom vedea cu dl. Olli Rehn. Cu acesta, întâlnirea era programată pentru ora 15. Între timp am vizitat alți demnitari europeni, dar aveam nerăbdarea de a mă afla în fața comisarului pentru Extindere. La ora 15 fix, dl. Rehn ne-a primit glacial și din start a spus că România nu va încheia negocierile, deoarece a primit semnale că în țara noastră mai sunt probleme cu îndeplinirea criteriilor de aderare, erau unele state membre care se opuneau (nu a menționat Finlanda!) și nici nu ar putea spune când Comisia va recomanda finalizarea negocierilor de aderare, putând fi în 2005, în 2006 sau altcândva. Foarte arogant și poruncitor a spus că deja a convocat o conferință de presă, la ora 15:30, ceea ce însemna că nu mai era dispus să asculte argumente din partea noastră. Am ieșit din cabinetul comisarului Rehn și am declarat că eu nu voi participa la acea conferință de presă deoarece era o abordare în afara principiilor agreate pentru negocierile de aderare. Plecând spre ieșire, m-am întors din drum și am intrat în sala de presă pentru a vedea limbajul pe care-l folosea comisarul european. A fost foarte sec și chiar a denaturant realitatea din România, iar pentru jurnaliștii acreditați la Bruxelles dl. Rehn le-a dat „știrea bombă”. La ora 16, deja fluxurile internaționale de presă titrau că România nu va încheia în 2004 negocierile de aderare. Desigur, cu satisfacție cinică, aceeași știre a năvălit și în redacțiile din România.

„La ora 19, COREPER a agreat cu unanimitate finalizarea negocierilor de aderare”

La ora 18 l-am sunat pe premierul Adrian Năstase, care era înaintea ultimei dezbateri televizate cu contracandidatul Traian Băsescu. I-am spus că într-o oră urmează să închid capitolul Concurență și, mai mult, vor fi declarate încheiate negocierile de aderare a României la UE, urmând ca în 9-10 decembrie să finalizez textul Tratatului de Aderare. Premierul a fost mirat și mi-a zis că el deja primise informări despre neterminarea negocierilor de aderare. I-am replicat că eu nu i-am transmis o astfel de informare, nu aveam timp de clarificări, dar așteptam de la dumnealui, în max 15 min., mandatul de a finaliza negocierile întrucât avusesem mandat doar pentru capitolul Concurență. I-am trimis rapid proiectul de mandat de negociere și l-am primit imediat cu semnătură. La ora 19 am intrat în sala de negociere și COREPER a agreat cu unanimitate închiderea capitolului Concurență și finalizarea negocierilor de aderare. Președinția olandeză a Consiliului UE s-a scuzat că, întrucât evenimentul s-a desfășurat într-un mod neobișnuit, nu a pregătit cupa de șampanie, promițând că o va dubla la reuniunea politică din 14 decembrie. Și s-a ținut de cuvânt!

„Drumul spre statutul de mebru al UE a fost foarte greu”

În 17 decembrie 2004, după alte „întâmplări neobișnuite”, Consiliul European a aprobat finalizarea negocierilor de aderare și a aprobat textul Tratatului de Aderare, care urma să fie semnat în primele luni ale anului următor. Am scris aceste amintiri la sugestia unui jurnalist care, în urmă cu 20 de ani, s-a străduit să informeze corect opinia publică românească despre procesul aderării la Uniunea Europeană. Pentru contemporanii noștri, care astăzi nu știu cum s-a realizat aderarea la UE, le repet că nici la Bruxelles și nici în alte state membre, România nu a fost „țara dorită” ca membru în Uniune. Că drumul spre statutul de mebru al UE a fost foarte greu, au fost nenumărate piedici interne și externe. În 8 decembrie 2004 am putut spune că am trecut de toate barierele. Am finalizat negocierile de aderare cu toată opoziția publică a Comisiei Europene (apropo, de „neobișnuința cazului României”!). Desigur, în România nu s-a spus mai nimic despre acest drum, căci a fost o campanie electorală ce ținea cont doar de interese personale și de grup, cât mai puțin de interesul national, de binele Țării. Iar după ce s-a terminat confruntarea politică a alegerilor a urmat bătălia politicianistă a acaparării cât mai multor avantaje personale și de grup, care se spera să fie amplificate după aderarea la Uniunea Europeană, în 1 ianuarie 2007. Redistribuția nedreaptă a beneficiilor aderării la Uniune a făcut ca euro-optimismul românilor să se diminueze tot mai mult și, pentru că liderii români se comportau în Uniunea Europeană ca și cum s-ar fi aflat în Fanar, milioane de cetățeni ai României au plecat să se integreze direct în statele evoluate din Uniunea Europeană. A fost un cost de țară pe care nu l-am putut estima în timpul negocierilor de aderare, deoarece nu-mi puteam imagina că liderii politici din România vor refuza să gândească și să aplice o strategie post-aderare benefică tuturor cetățenilor români!”, a scris profesorul clujean Vasile Pușcaș.

Un bărbat în vârstă de 78 de ani a fost dat dispărut după ce, sâmbătă dimineață, acesta a plecat de acasă și nu a mai revenit. Polițiștii apelează la ajutorul clujenilor pentru a-l găsi.

La data de 7 decembrie a.c., Poliția municipiului Cluj-Napoca a fost sesizată despre faptul că, în jurul orei 07.00, NAGEL ZOLTAN-IULIU, de 78 de ani, a plecat voluntar de la domiciliul din municipiul Cluj-Napoca, iar până în prezent nu a mai revenit.

Bărbat de 78 de ani din Cluj-Napoca, dat dispărut

SEMNALMENTE: Înălțime aproximativă – 1,75 m, cu barbă, deficiențe de vorbire.

În momentul plecării, acesta era îmbrăcat cu un trening albastru, pantaloni negri, încălțăminte neagră și o vestă gri, iar pe cap purta o șapcă albastră.

„Persoanele care pot furniza orice informaţii despre acesta, sunt rugate să se adreseze celei mai apropiate unităţi de poliţie sau să apeleze gratuit numărul unic de urgenţă 112!”, a transmis IPJ Cluj.

În contextul deciziei istorice a Curții Constituționale de anulare a alegerilor prezidențiale, Leontin Horațiu Iuhas, președintele Fundației Doina Cornea, a adresat o scrisoare deschisă clasei politice pro-europene, solicitând liderilor politici să se unească în jurul unui candidat unic pro-european.

Într-un moment crucial pentru viitorul României, președintele Fundației „Doina Cornea”, Leontin Horațiu Iuhas, a adresat o scrisoare deschisă liderilor politici pro-europeni, solicitând unitate și solidaritate pentru menținerea direcției euro-atlantice a țării.

Scrisoarea vine în contextul unei decizii istorice a Curții Constituționale, care a anulat alegerile prezidențiale și a dispus reluarea acestora de la zero.

Un mesaj de mobilizare pentru liderii politici

Adresată Elenei Lasconi (USR) și lui Marcel Ciolacu (PSD), Ilie Bolojan (PNL) și Kelemen Hunor (UDMR), scrisoarea este un apel la responsabilitate și cooperare. Autorul subliniază mobilizarea fără precedent a societății românești împotriva amenințărilor externe și interne care ar putea devierea României de la parcursul său democratic și pro-european.

„Societatea românescă, ţinând cont de pericolul imens ca România să devieze de la drumul său euro-atlantic, s-a mobilizat într-un mod cum nu a mai făcut-o niciodată şi, cu ajutorul lui Dumnezeu, a reuşit să blocheze forţele politice care doreau să ne împingă înapoi în negura din care am reuşit să ieşim în Decembrie 1989 doar prin sacrificiul a peste o mie de Eroi.

În acest sens s-au unit actori, oameni de afaceri, oameni politici, militari şi, bineînţeles, o mare majoritate a cetăţenilor ţării.

Curtea Constituţională a României a luat ieri o decizie istorică contracarând cea mai mare manipulare făcută, cu ajutorul Rusiei, acum, la 35 de ani de la o altă mare ingerinţă în activitatea statului român.

Chiar dacă statul român a fost atacat de Rusia, de la cel mai înalt nivel – preşedintele dement Putin şi până la ultimul blogger aflat sub comanda KGB-ului (cu numele schimbat în FSB), mobilizarea fără precedent a societăţii româneşti v-a dat, în mâinile dumneavoastră, doamnă Elena Lasconi, domnilor Marcel Ciolacu, Ilie Bolojan şi Kelemen Hunor soarta României”, se arată în scrisoare.

Un candidat unic, pro-european

Scrisoarea face apel la liderii politici să depășească interesele partinice și orgoliile personale, cerându-le să stabilească un set minim de principii comune și să se unească în jurul unui candidat unic pro-european pentru alegerile prezidențiale reluate. Autorul subliniază că această alianță este „singura șansă a României” pentru a-și păstra integritatea politică și parcursul democratic.

„Vă rog să nu o luaţi ca o dragoste nemărginită din partea noastră! Cu toţii am trecut peste mai micile sau mai marile ostilităţi pe care le simţeam pentru unele partide şi ne-am unit într-un efort comun pentru salvarea ţării.

Vă asigurăm, de asemenea, că suntem vii! Să nu consideraţi că vă dăm un cec în alb! Nicdecum!

Aşa cum noi, indiferent că suntem angajaţi, antreprenori sau pensionari, chiar studenţi sau tineri elevi, cu viziuni politice şi economice diferite, unii de dreapta, alţii de stânga am reuşit să ne unim pentru un ideal comun – apartenenţa României la Uniunea Europeană şi NATO vă cerem vouă, clasa politică căreia i-am dat încrederea noastră să luaţi exemplul nostru şi să vă uniţi!

Să vă uniţi şi să rămâneţi uniţi! Bineînţeles, nu vă cerem să vă schimbaţi şi unificaţi doctrinele politice. Bineînţeles nu dorim un partid unic. Dorim să stabiliţi un set minimal de principii cu care sunteţi cu toţii de acord. Şi un set de măsuri cu ajutorul cărora să implemetaţi aceste principii în legislaţia ţării”, se mai arată în scrisoare.

Apel la responsabilitate, într-un context tensionat

Scrisoarea vine pe fondul unor acuzații grave de ingerință din partea Rusiei în procesul electoral din România, descrise drept „cea mai mare manipulare făcută, cu ajutorul Rusiei, acum, la 35 de ani de la o altă mare ingerință în activitatea statului român”.

„Ştim că e greu dar vă cerem să vă sacrificaţi pentru ţară şi să nu sacrificaţi ţara pentru voi!

Acum, după decizia Curţii Constituţionale de anulare şi reluare de la zero a alegerilor prezidenţiale, vă cerem să uitaţi de toate interesele şi orgoliile personale sau partinice şi să vă reuniţi cu toţii de urgenţă pentru a lua împreună cea mai bună decizie pentru ţară. Noi avem răbdare. Aşteptăm doar să iasă fumul alb!

Aşa cum, până acum câteva zile toate partidele voastre erau unite în jurul unui candidat comun este normal ca şi în această nouă situaţie să rămână la fel de unite. Acum nu mai aveţi nevoie nici de locomotive şi nici de vagoane electorale! Acum aveţi şi dumneavoastră şi noi nevoie de un preşedinte pro-european! Atât.

Găsiţi candidatul cu cele mai mari şanse, înţelegeţi-vă pentru ocuparea celorlalte poziţii de înalţi demnitari ai statului roman astfel încât să existe un echilibru politic iar apoi PARTICIPAŢI LA ALEGERI CA ALIANŢĂ CU UN CANDIDAT UNIC! ESTE SINGURA ŞANSĂ A ROMÂNIEI!”, conchide autorul scrisorii.

O femeie în vârstă de 90 de ani a fost dată dispărută sâmbătă, după ce a pelct de acasă și nu s-a mai întors. Polițiștii apelează la ajutorul publicului pentru găsirea ei.

La data de 7 decembrie, Poliția municipiului Cluj-Napoca a fost sesizată despre faptul că, în jurul orei 13.00, BURSASIU ELENA, de 90 de ani, a plecat de la domiciliu, iar până în prezent nu a mai revenit.

Femeie de 90 de ani din Cluj-Napoca, dată dispărută

SEMNALMENTE: Înălțime aproximativă – 1,45, păr cărunt, tunsă scurt.

În momentul plecării, aceasta era îmbrăcată cu pantaloni gri închis, polar verde, bluză albastră groasă, pantofi maro.

„Persoanele care pot furniza orice informaţii despre aceasta, sunt rugate să se adreseze celei mai apropiate unităţi de poliţie sau să apeleze gratuit numărul unic de urgenţă 112!”, a transmis IPJ Cluj.