În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Umplute cu silvoiță făcută la cean, brânză sau varză, plăcintele sunt în centrul atenției la „Festivalul Plăcintelor” de la Bobâlna. 

A doua ediție a „Festivalului Plăcintelor” va avea loc duminică, 28 iulie, în localitatea Bobâlna din județul Cluj. Plăcintele delicioase pregătite de localnici sunt vedeta acestei sărbători.

„Festivalul Plăcintelor”, la Bobâlna

Silvoița pentru umplutura plăcintelor a fost pregătită încă de toamna trecută de oamenii harnici de aici. Pe lângă plăcintele dulci, oaspeții acestui festival vor mai putea savura și plăcinte cu brânză, varză sau cartofi.

„Anul acesta, vă așteptăm din nou la un regal al gastronomiei tradiționale, unde veți putea savura cele mai delicioase plăcinte, pregătite cu drag de oamenii harnici din Bobâlna. Încă din toamna anului trecut, aceștia au pregătit silvoița pentru plăcintele care vor putea fi savurate în cadrul festivalului, alături de cele cu brânză, varză și cartofi. Pe lângă bunătățile culinare, festivalul va fi completat de un spectacol folcloric de excepție, susținut de artiști și ansambluri de renume.

Județul Cluj se află, joi, sub o avertizare meteo cod galben de ploi torențiale, intensificări ale vântului și posibile căderi de grindină.

Administrația Națională de Meteorologie a emis o avertizare meteo cod galben pentru jumătatea vestică a țării.

Cod galben de instabilitate atmosferică

În intervalul 27 iunie, ora 12 – 28 iunie, ora 3, în Banat, Crișana, Maramureș, cea mai mare parte a Transilvaniei și local în Oltenia și la munte vor fi perioade cu instabilitate atmosferică.

Aceasta se va manifesta prin averse torențiale, intensificări ale vântului (rafale în general de 50…70 km/h), vijelii, grindină și descărcări electrice.

În intervale scurte de timp sau prin acumulare cantitățile de apă vor fi de 20… 30 l/mp și izolat de peste 40 l/mp.

Județele vizate

Sunt vizate județele Alba, Arad, Bihor, Bistrița Năsăud, Caraș-Severin, Cluj, Dolj, Gorj, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Timiș și parțial Neamți și Suceava.

De la 1 iulie crește salariul minim brut de la 3.300 lei la 3.700 lei. Valoarea netă va fi de 2.363 lei. Un detaliu din noua legislație poate duce la neacordarea tichetelor de masă.

Din salariul minim brut, suma de 300 de lei nu va fi taxată. Cuantumul acesteia crește de la 200 de lei, scrie Alba24.ro.

De la 1 iulie CREȘTE salariul minim. Ce se întâmplă cu TICHETELE de masă

Suma reprezintă venituri din salarii şi asimilate salariilor pentru care nu se datorează impozit pe venit. Aceasta care nu se cuprinde în baza lunară de calcul al contribuţiilor sociale obligatorii, pentru creşterea veniturilor nete ale persoanelor care realizează venituri din salarii la nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată.

Însă nu a fost modificat și plafonul în funcție de care se aplică netaxarea sumei de 300 de lei.

Conform OUG 115/2023, acordarea facilităţilor la suma de 300/lună este condiţionată de nedepăşirea pragului de 4.000 lei brut /lună realizat din salarii şi venituri asimilate salariilor.

Potrivit CNIPMMR, din cauza necorelării pragului de 4.000 lei cu majorarea salariului minim, de la 1 iulie 2024 angajatorii vor renunţa la acordarea bonurilor de masă, pentru a se încadra în plafon.

Ce se poate întâmpla de la 1 iulie

Concret, angajatorii trebuie să asigure cei 3.700 de lei salariul minim brut și să se încadreze în plafonul de 4.000 de lei pentru acordarea facilităților salariale, printre care și bonuri de masă. Mai rămâne suma de 300 de lei, în loc de 700 de lei pentru bonuri de masă.

Potrivit CNIPMMR, Guvernul a mărit valoarea nominală a acestora la începutul anului, la 40 de lei/zi/angajat. În contextul necorelării legislației, dacă firmele vor decide ca în cei 300 lei (de la 3.700 lei la plafonul de 4.000 lei) să acorde tichete de masă spre exemplu, ar mai putea acorda doar maxim 14 lei/zi, sumă insuficientă pentru o masă de prânz.

Prin urmare, ar putea renunța la acordarea bonurilor de masă. Organizația care reprezintă IMM-urile a solicitat Guvernului creşterea pragului pentru acordarea facilităţilor cu 400 lei/lună, la 4.400 lei brut/lună, de la 4.000 lei brut /lună.

Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, a declarat în urmă cu două săptămâni că era luată în calcul creșterea plafonului până la 4.300 de lei. A menționat trei scenarii, pe trepte de majorare: 4.100 lei, 4.200 lei și 4.300 lei. Însă „fiecare treaptă este câte 100 milioane de lei ca și impact bugetar”, potrivit ministrului.

Dacă ar fi aplicată majorarea plafonului la 4.300 de lei, firmele vor putea acorda angajaților bonuri de masă de 600 de lei în total, mai puțin cu 100 de lei față de situația actuală.

Deocamdată, nu a fost anunțată oficial vreo schimbare a plafonului pentru facilitățile la salarii.