În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Candidații PSD Cluj la alegerile parlamentare susțin că planul de țară al președintelui partidului, Marcel Ciolacu, candidatul social-democraților la prezidențiale, este benefic pentru România și pentru Cluj și poate schimba țara în bine, având mai multe componente precum infrastructura, agricultura, antreprenorii și încurajarea producției interne.

Secretarul executiv al PSD Cluj, Alexandru Cordoș, cel care deschide lista de candidați pentru Senat, a declarat, marți, că, prin planul lui Ciolacu, România este unită prin autostrăzi, fondurile aferente proiectelor de infrastructură ridicându-se doar în acest an la 20 de miliarde de lei.

Cordoș: România, unită prin autostrăzi

”Prin acest proiect de țară, în ceea ce privește infrastructura, unim România prin autostrăzi. Pentru a reindustrializa România și a o lega prin autostrăzi pentru a o dezvolta, avem nevoie de o rețea eficientă de transport rutier sau feroviar.

Fondurile alocate pentru infrastructură sunt de 20 de miliarde de lei în acest an.

În planul de țară pentru următorii 5 ani se prevede conectarea tuturor regiunilor României, acesta fiind un obiectiv prioritar”, a spus Cordoș.

În ceea ce privește Clujul, acesta a menționat că locuitorii sunt îngrijorați de timpul petrecut în trafic și de lipsa infrastructurii de transport, susținând că planul lui Marcel Ciolacu este ”benefic pentru România și pentru Cluj și poate schimba țara în bine”.

Marinca: Măsuri pentru românii care se întorc acasă

Adina Marinca, locul 2 la Senat, a declarat la rândul său că, pentru prima dată de la aderarea la UE, se constată că sunt mai mulți români care se întorc acasă decât cei aleg să părăsească țara, unele dintre motive fiind creșterea nivelului de trai și a puterii de cumpărare, astfel că mulți din diaspora vor să își deschidă afaceri.

”În proiectul lui Marcel Ciolacu sunt și măsuri pentru românii care doresc să se întoarcă acasă, printre care scutirea de la plata unor impozite pentru cei care se hotărăsc să investească în România banii obținuți în străinătate. (…)

În județul Cluj sunt zone cu excedent de forță de muncă, ceea ce este un avantaj.

De asemenea, în planul național există și o intenție de a ține oamenii acasă, președintele Ciolacu gândind măsuri ca tinerii de până la 26 de ani să fie sunt scutiți de impozite.

Președintele Ciolacu și PSD au gândit și un proiect pentru studenții care aleg să deschidă afaceri”, a precizat Marinca.

Lăpușan: Fără producție românească, viitorul nu sună bine

Prim-vicepreședintele PSD Cluj, Remus Lăpușan, ocupantului locului 2 la Camera Deputaților, a declarat la rândul său că, prin ceea ce a făcut Marcel Ciolacu în calitate de prim-ministru, a demonstrat că este un bun administrator și că își iubește țara.

”Este implicat să facă ceea ce ne dorim cu toții, să aducem stabilitate, să ne respectăm principiile social-democrației, de a fi alături de cetățean și de cei mulți.

În zona de cultură și educație civică, de conștiință pe care ar trebui să o aibă românii, avem anumite deficiențe. Ar trebui să arătăm clar ce fac alții. Unii au acea mândrie locală care la noi nu iese în evidență. Discutam cu oamenii despre mândria de a fi clujean și cred că putem obține rezultate și din acest aspect și anume faptul că aparții de o comunitate care are o anumită cultură, care prosperă, ceea ce ar trebui să ne facă să avem emoții creative.

Dacă relevanța noastră la nivel european nu va crește, șansa noastră la dezvoltare nu va fi mare.

Prioritar în proiectul lui Marcel Ciolacu este faptul că trebuie să trecem de la economia de consum la cea de producție. Este necesar să facem acest lucru. Fără producție nu e bine.

De asemenea, trebuie să ne recucerim piața internă, fiind obligatoriu să trecem de la consum la producție și să înțelegem că a cumpăra produse românești înseamnă salvarea locurilor de muncă.

Pe lângă recâștigarea pieței interne trebuie să ne gândim și la recâștigarea celor externe, pe care le-am avut, cum sunt cele din Orientul Mijlociu și Africa.

Un proiect al candidatului PSD la prezidențiale, Marcel Ciolacu, bine aplicat ar aduce prosperitate.

Fără producție românească, viitorul nu sună bine”, a conchis Remus Lăpușan.

Susținerea micii producții

Vicepreședintele ANSVSA, Ioan Oleleu, candidat pe locul 3 la Camera Deputaților, a spus că își propune, dacă va fi ales în Parlament, continuarea a ceea ce a început la ANSVSA, și anume un concept unic de susținere a micii producții românești de origine animală sau non-animală, prin simplificarea legislației.

”Prin programul pe care și-l propune Marcel Ciolacu, zona de agricultură și procesare a produselor alimentare este o prioritate. De asemenea, prevede susținerea sectoarelor din domeniul agriculturii unde suntem deficitari, cum este carnea de porc, sau în cele unde putem exporta”, a explicat Oleleu.

Valentin Naumescu, profesor la Facultatea de Studii Europene a UBB, este de părere că luptele din Ucraina vor înceta anul viitor, prin semnarea unui armistițiu. În contextul în care 2025 va fi anul negocierilor politice pe teme sensibile, universitarul clujean se întreabă cine și cum va reprezenta țara noastră în aceste momente de mare importanță.

„De multe ori am spus, până acum, că vremea compromisului în acest război încă nu a venit. Și nu venise. Fiecare parte voia să își joace cartea și să facă tot posibilul pentru o victorie totală. Pentru prima dată în ultimii aproape trei ani, voi spune de data aceasta că, cel mai probabil, se apropie vremea compromisului iar războiul se va opri în cursul anului viitor.

Până la sfârșitul lui 2025 vom vedea încetarea luptelor

Până la sfârșitul lui 2025 vom vedea încetarea luptelor și semnarea unui document de armistițiu, care să anunțe sfârșitul (poate doar temporar, în ceea ce a rămas din acest deceniu, asta nu vom ști la momentul semnării) războiului ruso-ucrainean.

Așa cum explicăm însă studenților noștri de la Relații Internaționale, armistițiul este una, și tratatul de pace cu totul altceva. Primul marchează „doar sfârșitul războiului”, în timp ce al doilea anunță „sfârșitul conflictului” și normalizarea relațiilor dintre două state. Un tratat de pace Ucraina-Rusia este departe și nu intră în discuție pe termen scurt și mediu. Sarcina va fi transferată cel mai probabil generației viitoare de ruși și ucraineni.

Armistițiu nu înseamnă pace, ci doar oprirea războiului

O sumă de indicii și factori militari, politici, economici și sociali, despre care vom discuta în cuprinsul articolului, ne conduc la ideea că bătăliile de pe frontul ucrainean nu vor mai dura mult iar presiunile pentru aceptarea unui armistițiu vor crește puternic în lunile următoare. Se va ajunge în 2025 în acel punct în care ambele părți combatante, sever afectate de război, pe multiple planuri, vor dori încheierea confruntării militare.

Regimul Putin se va încheia înainte de 2030. Și se va încheia brusc

Armistițiu nu înseamnă, spuneam, pace, ci doar oprirea războiului. Conflictul Rusia-Occident va continua în anii rămași ai dictaturii lui Putin, până la destrămarea totală a distopiei imperiale rusești și risipirea delirului putinist. Generalii și serviciile germane de informații repetă periodic scenariul unui război Rusia-NATO, în jurul anului 2030. Eu însă îmi rezerv dreptul să afirm că regimul Putin se va încheia înainte de sfârșitul actualului mandat prezidențial din Rusia, deci înainte de 2030. Și se va încheia brusc.

Discursul Casei Albe se va nuanța începând din 20 ianuarie 2025

Mă grăbesc să precizez că predicția de mai sus, anume că în 2025 se va opri războiul printr-un compromis (armistițiu), nu va fi influențată în mod esențial de rezultatul alegerilor prezidențiale din SUA. Indiferent dacă va câștiga Trump sau Harris, discursul Casei Albe se va nuanța începând din 20 ianuarie 2025 iar viziunea americană, urmată la scurtă vreme de cea europeană, va fi de găsire a unei soluții politice pentru a pune capăt luptelor. Va conta însă dacă la Casa Albă va fi Donald Trump sau Kamala Harris, în special în ceea ce privește sprijinul pentru ca Ucraina să obțină un compromis cât mai bun posibil (sau cât mai puțin rău posibil).

Vom avea cu cine să ne prezentăm demn, credibil și inteligent în Europa și în lume?

Dacă 2024 este anul alegerilor cruciale, 2025 va fi anul negocierilor politice complicate, de mare importanță, pe teme sensibile – armistițiul din Ucraina, relația transatlantică și NATO, migrația și politicile UE (inclusiv Pactul European al Migrației și Pachetul Verde), armistițiul dintre Israel și Palestina post-Hamas etc. Ne-am bucura ca România, deși mică în aceste mari și complicate ecuații de putere regionale și globale, să nu fie totuși condusă într-o perioadă atât de importantă de lideri submediocri din punct de vedere intelectual și politic, fără substanță și fără viziune, care nu înțeleg mai nimic din ce se întâmplă în lume, rostogolind platitudini și populisme ieftine, fără relevanță, și făcând doar „bandwagoning” oportunist.

Avem indicii că în 2025 se vor negocia teme internaționale mari și mă întreb cine va discuta, de exemplu, locul și rolul nostru în această regiune, fie că vorbim de UE, de NATO, de relația cu SUA, de legăturile și proiectele cu vecinii (în special cu Republica Moldova și Ucraina), de pregătirea României pentru posibilitatea unui război major Rusia-Vest peste câțiva ani, de reconfigurarea ordinii europene de securitate, de începutul reconstrucției Ucrainei. Va rata România mega-anul politico-diplomatic 2025 sau îl va fructifica? Vom avea cu cine să ne prezentăm demn, credibil și inteligent în Europa și în lume?

Puteți citi continuarea pe centrulpolitic.ro.

Valentin Naumescu este profesor la Facultatea de Studii Europene a UBB Cluj-Napoca.

Trei candidați la alegerile parlamentare și prezidențiale de la iarnă au fost amendați de Serviciul control în urbanism și disciplina în construcții pentru amplasarea de materiale publicitare ilegale cu conținut electoral. 

Serviciul control urbanism și disciplina în construcții din cadrul Primăriei Cluj-Napoca a amendat trei candidați la alegerile parlamentare și prezidențiale pentru amplasarea ilegală de materiale publicitare electorale pe mai multe clădiri din oraș.

Sabin Sărmaș, Elena Lasconi și Cristian Terheș, amendați

Este vorba despre Sabin Sărmaș – candidat independent la alegerile parlamentare, Elena Lasconi – candidatul USR la alegerile prezidențiale și Cristian Terheș – candidatul Partidul Național Conservator Român la alegerile prezidențiale. Aceștia au amplasat mash-uri sau afișe electorale pe blocuri sau pe alte imobile din municipiul Cluj-Napoca.

„În perioada 14 august 2024 – 22 octombrie 2024, Serviciul control urbanism și disciplina în construcții a verificat și a sancționat un număr de 26 de mijloace publicitare, după cum urmează: mijloace publicitare cu conținut electoral, domnului Sabin Sărmaș, candidat la alegerile parlamentare, opt procese verbale de constatare a contravenției, pentru doamna Elena Lasconi, candidat la alegerile prezidențiale, un număr de 17 procese verbale de constatare a contravenției și domnului Cristian Terheș pentru alegeri prezidențiale, un proces verbal de constatare a contravenției.

Toate aceste procese verbale de constatare a contravenției au fost întocmite în baza Legii 185/2013. Cuantumul amenzii este de la 1.000 la 10.00 de lei. S-a dispus ca în termen de șapte zile, acestea să fie îndepărtate. În cazul în care nu au fost îndepărtate, urmează să fie sesizate instanțele de judecată în vederea îndepărtării acestora”, a declarat, în ședința consiliului local de marți Dumitru Şandor, șef al Serviciului control urbanism și disciplina în construcții.

Rectorul Universității din București, Marian Preda, arată că orașe precum Cluj-Napoca beneficiază de investiții din fonduri publice disproportionate în raport cu contribuția lor reală la PIB.

Marian Preda subliniază că Bucureștiul, deși produce 25% din PIB-ul României cu doar 9% din populație, nu primește bani de la Guvern pentru investițiile necesare pentru a susține proporțional infrastructura sportivă și culturală în raport cu alte orașe mai bine reprezentate politic, cum ar fi Cluj-Napoca.

„Tot județul Cluj, inclusiv Cluj-Napoca, orașul pe care mass-media îl compară frecvent cu Bucureștiul, produce, de fapt, 5,2% din PIB, adică doar 20,6% din cât produce Bucureștiul singur. De altfel, Municipiul Cluj-Napoca este echivalent ca populație și buget cu Sectorul 1 din București”, arată Marian Preda, într-un editorial.

„Dacă la Cluj se construiește din bani publici o sală de sport, în București ar trebui să se construiască șase”

Profesorul universitar dă exemplul facilităților sportive, arătând că, deși în Capitală se antrenează cei mai mulți sportivi din țară, în clădiri vechi și nerenovate, s-au construit din bani publici bazine olimpice noi în afara Bucureștiului, unde sprijinul politic este puternic.

În opinia sa, faptul că se investește masiv în Cluj-Napoca sau alte orașe din Transilvania nu este o problemă în sine, dar pune sub semnul întrebării prioritizarea acestor investiții în detrimentul Bucureștiului, care ar trebui, conform logicii economice, să beneficieze de o alocare proporțional mai mare.

„Să fie clar, nu este vreo problemă dacă se investește în afara Bucureștiului, dacă se redistribuie resursele publice. Și acele bazine sunt utile. Însă problema cea mare este că nu se construiește în mod prioritar și echitabil acolo unde sunt cei mai mulți sportivi. Și nici în localitățile sau regiunile din care vin resursele, precum Bucureștiul sau alte mari orașe, care nu sunt promovate de lideri politici influenți. Nu doar resursele pentru facilități sportive sau culturale, ci toate resursele bugetare sunt redistribuite politic, clientelar, ineficient și inechitabil. (…)

Dacă la Cluj, la Timișoara sau la Craiova se construiește din bani publici o sală de sport, un bazin de înot sau un stadion de atletism, în București ar trebui să se construiască vreo șase. Un calcul simplist, poate discutabil, dar care stabilește niște proporții contrare percepției și dezbaterilor publice. Repet, problema nu este că se construiește la Cluj, la Timișoara sau la Craiova, ci că nu se construiește proporțional la București”, a subliniat profesorul universitar.

Bugetare disproporționată a locurilor în universități

Un alt exemplu este legat de finanțarea universităților. Marian Preda arată că centrele universitare din teritoriu, în special cele din Cluj-Napoca, Timișoara și Iași, primesc o alocare disproporționată a locurilor bugetate în comparație cu Bucureștiul, în ciuda faptului că orașul capitală adăpostește un număr mare de studenți și produce mai multe resurse economice.

„Se vede cum Transilvania și Banat, în comparație cu Muntenia, au procente mult mai mari de studenți finanțați de la buget față de ponderea populației sau contribuția la PIB. în timp ce Moldova are o pondere mai mica a locurilor de la buget raportate la ponderea în PIB, dar mai mica decât ponderea populației. Pe centre universitare (am luat în calcul județele pentru că nu există calcule ale PIB la nivel de oraș, cu excepția Bucureștiului) situația este și mai clară: ponderea comparativă a locurilor de la buget pentru județele cu centre universitare istorice este mult mai mare în Cluj, Timiș sau chiar Iași și Dolj decât în București-Ilfov”, a mai arătat rectorul Universității din București.

„Repartizarea resurselor publice bugetare ale României pare să fie pur politică”

Marian Preda face apel la instituirea unor politici de redistribuire bugetară corectă, neinfluențată de interese politice locale, pentru a asigura o dezvoltare echilibrată a țării.

„Repartizarea resurselor publice bugetare ale României pare să fie pur politică, bazată pe influența liderilor care reprezintă orașele și județele în conducerile partidelor aflate la guvernare și in Parlament.

Bucureștenii «de săptămână», navetiștii politici care vin în București luni seara si pleacă joi la prânz spre feudele pe care le reprezintă aici, sunt trimiși să extragă cât mai mulți bani publici din bugetul tuturor și să-i trimită «acasă», la moșia lor sau a baronului pe care îl reprezintă.

Ei nu sunt miniștri ai Guvernului României, ci miniștri ai județelor din care vin trimiși la București; nu reprezintă interesul național ci interese locale”, critică profesorul universitar.

„Orice sisteme ar fi mai echitabil decât sistemul clientelar de finanțare de acum”

Marian Preda subliniază necesitatea echității în finanțarea universităților, propunând un sistem de vouchere bazat pe performanța la bacalaureat, care ar oferi șanse egale tuturor studenților, în locul actualului model clientelar de distribuție a fondurilor.

„Nu cerem privilegii, ci echitate, șanse egale pentru toate universitățile și programele de studii de a fi finanțate de la buget, pentru studenții lor, pentru elevii absolvenți din București, din sudul României, din domeniile sociale sau umaniste sau din științele exacte. De exemplu, dacă vrem să le acordăm șanse egale, trebuie să avem același procent de studenți bugetați din total studenți admiși pentru toate universitățile. Sau să acordăm vouchere de studii în funcție de performanța la examenul de bacalaureat (pentru cei mai buni pe discipline și cei mai buni pe medie) și candidații să meargă apoi în mod liber la universități cu aceste vouchere, dacă sunt valoroși, sau, dacă nu sunt, să plătească taxă. Oricare dintre aceste sisteme ar fi mai echitabil decât sistemul clientelar de finanțare de acum (vechi de vreo 20 de ani și menținut politic în viață)”, a conchis acesta.