Connect with us

EVENIMENT

Giannis Kontoes a părăsit-o pe CFR Cluj! Fundașul grec nu a bifat niciun minut în tricoul „feroviarilor”

Publicat


Fundașul dreapta grec, Giannis Kontoes, a semnat cu formația Panionis Atena, după ce nu a prins niciun minut sezonul trecut pentru CFR Cluj. El a fost împrumutat la Academica Clinceni, unde s-a aflat sub comanda lui Ilie Poenaru. Elenul în vârstă de 34 de ani a contribuit la evitarea retrogradării de către formația ilfoveană.

Kontoes a fost adus din postura de jucător liber de contract de CFR Cluj în 2019, după două sezoane în tricoul lui Apollon Smyrnis din Cipru.

De-a lungul carierei, a mai jucat pentru AEK Atena, Athinaikos, Fostiras, Asteras şi Atromitos, iar în perioada 2007-2011 a mai jucat pentru Panionios.

Fosta vicecampioană a Greciei a fost pregătită de doi antrenori români în istoria sa:

  • Dumitru Dumitriu, între 2001 și 2002;
  • Emerich Ienei, între 1995 și 1996.

CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


Editorial Opinii

OPINIE/ Mircea Bertea – Școala online și votul de duminică

Publicat

Nu sunt adeptul afirmațiilor de genul: S-au ținut și se țin școlile închise ca să se poată vota duminică fără probleme, de parcă problemele la votare au fost și sunt create de școli (!?),  după cum nici nu pot respinge categoric ideea unui oarecare adevăr, cel puțin colateral, ”adevăr” alimentat, culmea, tot politic, al acestor afirmații.

Mă întreb și vă întreb și pe dumneavoastră, însă, de ce secțiile de votare sunt amplasate la noi în scoli și nu în primării sau în sediile de partide, în căminele culturale, în casele de cultură? Sau în cinematografe, teatre, în hotelurile și restaurantele acum goale din cauza pandemiei. Ar mai salva astfel cât de cât sectorul Horeca de la falimentul iminent care-i pândește dacă pandemia continuă. De ce sunt amplasate secțiile de votare gratuit în școli, de vreme ce partidele au primit și primesc de la guvern bani mult prea mulți pentru o țară săracă ca a noastră, în timp ce în țările cu democrație consolidată și cu bugete de mii de ori mai mari ca al țării noastre campaniile electorale și costurile alegerilor sunt suportate majoritar de candidați și de partidele pe care le reprezintă?

De ce școala se oferă gratuit politicului care a adus-o (cu mici excepții datorate comunităților locale, însă) la sapă de lemn și care continuă să o neglijeze și-n vremurile grele ale pandemiei de azi?! Vi se pare o întrebare răutăcioasă sau nepotrivită? Dacă da, v-aș întreba de ce.

De ce să organizezi alegeri în școli (alegerile fiind tocmai momentul culminant al legitimării democratice a politicului în cel mai pur sens al cuvântului!), dacă Legea nr. 1/2011, cu infinitele modificări și completări ulterioare, legea organică a Educației Naționale, afirmă fără echivoc la articolul 3, litera n) că școala românească de azi este fundamentată pe și trebuie să promoveze  ”principiul libertății de gândire și al independenței față de ideologii, dogme religioase și doctrine politice”(s.n., MB), deși se organizează alegeri în școli, forme nedisimulate ale politicului, și se predă și religie, chiar ca disciplină de trunchi comun ?! Și poate chiar mai clar la art. 7(1), unde scrie negru pe alb că: ”În unităţile, în instituţiile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale sunt interzise activităţile care încalcă normele de moralitate şi orice activităţi care pot pune în pericol sănătatea şi integritatea fizică sau psihică a copiilor şi a tinerilor, respectiv a personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic, precum şi activităţile de natură politică şi prozelitismul religios”.

Citiți și recitiți cu atenție acest alineat al legii educației noastre naționale în și pentru secolul 21 și veți observa că, atât prin conținut semantic, cât și prin elementele de relaționare sintactică, se sugerează ideea că activităţile de natură politică şi prozelitismul religios încalcă normele de moralitate şi pot pune în pericol sănătatea şi integritatea fizică sau psihică a copiilor şi a tinerilor, respectiv a personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic.

E drept, se menționează, doar dacă acestea se întâmplă în spațiul școlar. Deși nu se spune și când se întâmplă ceea ce spun aceste rânduri că se întâmplă cu efectele menționate, bănuim că, pentru a salva aparențele, e vorba de zilele lucrătoare. Și nu de ziua de duminică, rezervată mersului la biserică și alegerilor. De parcă nici credința noastră strămoșescă și nici alegerile (a se citi politica) nu ar avea nicio legătură cu lucrativul, cu economia și cu bunăstarea țării.

Și, ca să fie și cireașă pe tortul demagogiei juridice din legea comentată, la articolul 5, alineatul (1) se mai meționează că ”În domeniul educației și al formării profesionale prin sistemul național de învățământ, dispozițiile prezentei legi prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative. În caz de conflict între acestea, se aplică dispozițiile prezentei legi.”

Ați ghicit, nu se precizează însă dacă legea e valabilă și sâmbăta și duminica. Adică, atunci când școlile sunt închise. Exact ca acum la noi în pandemie.

Veți spune că citesc textul legii educației cum vreau eu. Adevărat și nu prea. Ca viața noastră, mai bună, dar, de fapt, mai mult rea. De parcă politicienii legiferează și acționează după cum vrem noi. Noi cei care-i alegem. Și le dăm mandatul nostru. Și, prin el, puterea și legitimitatea gândului nostru bun.

Încă de pe vremea înflăcăratelor mișcări revoluționare de la 1848, George Barițiu spunea că educația poporului e cea dintâi obligație a patrioților. Am mai putea spera că azi, la atâția ani de la aceste vremuri înălțătoare, aleșii noștri să fie încă patrioți? Și să știe că numai din profesori buni ies elevi și cetățeni buni? Și parlamentari buni? Dacă au fost la școală, desigur. În zilele lucrătoare, nu în weekend. Și că școala transmite cunoștințe din care trebuie să se dezvolte virtuți, atitudini, valori? Pentru cei ce merg la școală, cu pasiune și credință. Cu credința că vor reuși și că, prin ei, vom reuși și noi.

Vechii greci spuneau că dacă zeii doreau să pedepsească pe cineva îl făceau profesor. Și se pare că și politicienii noștri sunt ca vechii greci. Desigur, doar în privința credinței despre profesori. Deși ei, profesorii, nu cer pensii speciale. Și dacă ar cere, cine să le dea?

Cred că de vină e votul dat duminica. În zi de odihnă și de biserică. Zi în care ne relaxăm și suntem darnici și milostivi, confundând deopotrivă mersul la biserică cu sfințenia și promisiunea deșartă a politicianului cu angajamentul curat și cinstit. Pentru a descoperi în ziua imediat următore, o zi lucrătoare, că, de fapt, am rămas tot la marele nostru clasic Caragiale și la celebrul ”curat murdar” al pandemiei noastre sanitare și morale.

Și, totuși…, să mai încercăm o dată. Să fim optimiști. Poate va fi o altfel de duminică. O duminică și în sufletul nostru de om și de cetățean. Și deopotrivă în ființa patriei greu încercate de toate pandemiile lumii. Plus ale noastre pandemii istorice.

 

 

Citește mai departe

ADMINISTRAȚIE

Podul de piatră, este marcat! Și de vineri și circulat. În Baciu

Publicat

După ce joi seara s-au efectuat marcajele, vineri dimineața s-a deschis și circulația pe podul din Baciu.

Ritmul lent al lucrărilor și blocajele de trafic generate de șantier au adus numeroase reclamații din partea șoferilor.

Ministerului Transporturilor se laudă că lărgirea șoselei Cluj-Napoca – Baciu la patru benzi și realizarea podului de la Valea Seacă vor fi gata într-un timp record.

Obiectivul face din strategia autorităților de a decongestiona traficul în zonă, care include și viitorul pasaj peste calea ferată de la Tăietura Turcului.

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere este cea care finanțează lucrările care sunt executate de Direcția Regională de Drumuri și Poduri Cluj.

 

Citește mai departe

EVENIMENT

Calendarul zilei, altfel: 4 decembrie (pamflet)

Publicat

În 1639, astronomul englez Jeremiah Horrocks a efectuat prima observație a tranzitului lui Venus. I-a dat fructe de pădure și-a așteptat să vadă ce iese pe partea ailaltă…

În 1855 a fost inaugurată “Școala de mică chirurgie” la Spitalul Mihai Vodă din București. Șef era un mic chirurg care avea un mic bisturiu cu care opera un mic manelist în timp ce mânca un mic cu muștar…

În 1948, vaporul chinez cu aburi Kiangya a explodat și s-a scufundat în gura de vărsare a râului Huangpu după ce s-a lovit de o mină lăsată în urmă de către marina imperială japoneză în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Numărul morților este necunoscut, cu toate acestea, se crede că între 2750 și 3920 au murit, 700-1000 supraviețuitori fiind preluați de către alte nave. Dacă ne luăm după numărul pasagerilor, vaporul era un fel de dublu Titanic la ora de vârf…

În 1959, ca parte a programului Mercury, NASA trimite în spațiu misiunea Little Joe 2 care transportă maimuța Sam (Macaca mulatta) pentru a testa funcționalitatea sistemelor și efectele adverse ale spațiului asupra oamenilor. Zborul a durat 11 minute și 6 secunde, după care a explodat. Așa-i când lași toate maimuțele la butoane, se duce dracului toată șandramaua!

În 1991, corespondentul Associated Press, Terry Anderson a fost eliberat după ce fusese ținut ostatic în Liban vreme de șapte ani. Noroc cu teroriștii că mai puteau scapă și bărbații de-acasă câte-un pic…

Marius Aciu

Citește mai departe

EVENIMENT

Ordonanță de Urgență privind telemunca. Contractele de muncă ar putea fi semnate electronic

Publicat

Guvernul se va întâlni astăzi pentru a discuta un proiect de Ordonanță de Urgență privind folosirea semnăturii electronice pentru contractele de muncă.

În prezent, potrivit legii 53/2003 privind Codul Muncii, contractele de muncă pot fi semnate doar în formă fizică, în scris.

Documentul oficial de OUG privind telemunca

Semnătura electronică este însoțită de marca temporală calificată și emisă de un prestator de servicii de încredere calificat, iar contractele individuale de muncă și actele adiționale încheiate vor fi arhivate de către angajator cu respectarea prevederilor Legii Arhivelor Naționale 16/1996, în condițiile tehnice stabilite de Legea nr.135/2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică și care vor fi puse la dispoziția inspectorilor de muncă la solicitarea acestora.

Actul normativ mai introduce posibilitatea ca părțile să poată conveni să utilizeze semnătura electronică avansată emisă în concordanță cu cerințele Regulamentului (UE) nr.910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 pentru întocmirea anumitor înscrisuri/documente din domeniul relațiilor de muncă/securității și sănătății în muncă rezultate la încheierea contractului individual de muncă, pe parcursul executării acestuia sau la încetarea contractului.

Documentul poate fi citit în totalitate mai jos:

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate