EVENIMENT
A MURIT Marius Maier, directorul primului mall din Transilvania, magazinul Central

Marius Maier, directorul magazinului Central, a trecut la cele veșnice. A fost persoana cu care practic se identifică istoria magazinului.
A lucrat în Central încă de la deschidere. Într-un interviu acordat colegului nostru Marius Avram îşi amintea că atunci, în iulie 1977, era un pelerinaj continuu prin raioanele magazinului:
„La deschidere eram mic ca poziţie, un vânzător oarecare care a fost instruit de şefii mei să stau nemişcat la locul X. A fost un pelerinaj, a fost nebunie. Ştiu că o săptămână am fost zi lumină, de la ora 8 dimineaţa, până la ora 20 şi erau cohorte de oameni. Imaginaţi-vă saltul! Magazinul universal al municipiului, care nu mai e acum, era magazinul 101, aşa îl ştiam pe cod, magazinul fost „Universalul copiilor”, unde sunt galeriile Ferdinand.
Era cel mai mare magazin. Şi, dintr-o dată, de la 1.000 mp sau cât o fi avut atunci, apar 14.400 mp la Central. Ţin minte senzaţia mea când am urcat pe scările laterale, nu mai urcasem pe aşa scări şi mi se păreau uriaşe. Era alt ordin de mărime. Plus scările rulante, plus tot felul de lifturi -chestii absolut noi”.
„Ultimul etaj avea un restaurant”
Centralul a fost construit printr-o o investiţie a Direcţiei comerciale judeţene Cluj, care era la acea vreme forul tutelar care se ocupa de administrarea activităţii comerciale în judeţ, iar potrivit presei vremii, investiţia s-a ridicat la 40 de milioane de lei.
Magazinul avea o alimentara la parter, raioane cu cosmetice, mercerie, ceasornicărie, electrocasnice, marochinărie şi artizanat; la etajul I erau confecţii şi încălţăminte pentru femei şi copii, urma un etaj destinat articolelor pentru bărbaţi, apoi un etaj cu articole de sport şi menaj, iar ultimul etaj avea un restaurant.
„Pe etajul 4 a fost un mare restaurant, cu cofetărie, cafe-bar, cu terasă, cel mai frumos şi mai bun la momentul acela, de care toată lumea îşi aduce aminte. Era un reper pentru vremea respectivă, dar din nefericire a funcţionat numai până în 1979. În 1979 a ars la Bucureşti magazinul Victoria, din cauza unei surse de foc la etajele superioare. Lumea s-a aruncat de pe etaje şi atunci autoritatea timpului a interzis funcţionarea restaurantelor şi a focului deschis pe etajele superioare. După 2 ani de la o investiţie foarte valoroasă, restaurantul a fost închis”, îşi amintea Marius Maier.
Prin anii ’80 au fost şi cele mai mari probleme. De la produsele româneşti şi străine de calitate s-a ajuns la rafturi aproape goale. De la încălţămintea de Guban, porţelanurile de Iris sau de la ceasurile Atlantic şi Doxa s-a ajuns la liste pentru aproape toate produsele: „Atunci au apărut lipsurile pe piaţă, perioada critică. Atunci a fost perioada cea mai urâtă din comerţ, pentru că nu puteai să mulţumeşti pe toată lumea. A fost perioada cea mai nefastă, în care la un moment dat eram mai mulţi vânzători în sală decât marfă”, spunea Maier.
Televizoarele color erau pe liste
Tot atunci au apărut şi celebrele liste de aşteptare, ceea ce pare de neconceput în ziua de astăzi. Atunci au apărut şi cele mai mari presiuni din partea oamenilor puterii politice: „Atunci eram foarte tare bătuţi la cap, nu puteai să te deplasezi nicăieri fără să nu fii abordat, rugat, urmărit. Se făcea repartizarea după principii PCR -pile, cunoştinţe, relaţii. Controlul era foarte bine pus la punct.
Televizoarele color erau pe liste, alaindelon-urile (haine de blană –n.n) pe liste, cizmele italiene pe liste, clăparii pe liste, schiurile pe liste, legăturile de schi pe liste, undiţele Shakespeare şi nu mai ştiu ce mulinete erau pe liste, cămăşile chinezeşti pe liste, candelabrele de cristal pe liste. Conducerea firmelor făcea listele. Îţi trimiteau 10 bucăţi de produse şi trebuiau 10 nume pe listă. Un om simplu nu avea acces. Covoarele persane, de exemplu, şi carpetele se dădeau tot aşa, pe listă, dar pe numere. O dată sau de două ori pe an se făcea o înscriere pe listă.
Era nebunie. Stăteau bieţii oameni 2-3 zile unii peste alţii, grămadă şi se împărţeau bonuri. Era circul de pe lume. Părinţii mei au stat o lună de zile la coadă, zi şi noapte, ca să cumpere mobilă Bobâlna de 5.400 de lei. Era o valoare şi nu puteai s-o obţii altfel”, memora acele momente fostul director.
Odihnească-se în pace!
Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

ECONOMIE
Peste 20.000 de locuri mai sunt disponibile pentru tinerii antreprenori în programul Start-Up Nation 2025

Tinerii români care vor să-și lanseze propria afacere au încă o oportunitate importantă: în cadrul programului Start-Up Nation 2025 mai sunt disponibile 20.083 de locuri pentru antreprenorii cu vârsta de până la 30 de ani, a anunțat ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Bogdan Ivan.
Înscrierile pentru cursurile gratuite de antreprenoriat, parte esențială a acestui program, au început marți, 15 aprilie 2025, la ora 10.00. Cursurile sunt destinate pregătirii viitorilor antreprenori, oferindu-le instrumentele necesare pentru a înțelege și a naviga mediul de afaceri.
Start-Up Nation: Mai sunt locuri disponibile
„Programul vizează stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, contribuind la crearea de locuri de muncă și la creșterea competitivității economice a României”, a transmis Bogdan Ivan.
Domeniile eligibile sunt variate, incluzând producția, industriile creative, serviciile inovatoare, IT&C și comerțul. Participanții trebuie să își desfășoare activitatea în baza unor coduri CAEN eligibile, conform Ghidului Solicitantului.
Start-Up Nation 2025 oferă finanțare pentru achiziția de echipamente tehnologice (utilaje, instalații, echipamente informatice), active necorporale (brevete, licențe, mărci comerciale), mobilier, echipamente IT, cheltuieli de promovare și cursuri de formare profesională atât pentru antreprenori, cât și pentru angajații acestora.
Programul continuă să fie una dintre cele mai accesate inițiative de sprijin pentru antreprenoriat în România, adresându-se în special tinerilor care vor să își transforme ideile în afaceri durabile.
EVENIMENT
FOTO. Cal mort în urma unui accident între Cășeiu și Urișor. Au intervenit pompierii ISU Cluj

Pompierii din cadrul Detașamentului Dej au intervenit marți seara la un accident rutier petrecut între localitățile Cășeiu și Urișor, soldat cu un cal mort.
În accident au fost implicate un autoturism și o căruță, iar în urma evenimentului calul de la căruță nu a putut fi salvat.
”Nu au existat persoane care să necesite transportul la spital. La misiune a luat parte un echipaj cu o autospecială cu modul de descarcerare”, au spus pompierii.
Din primele informații, căruțașul este vinovat de producerea accidentului întrucâr ar fi întors căruța în mijlocvul drumului fără să se asigure, căruța fiind lovită de o mașină.
După accident, căruțașul a fugit.
Poliția Cluj face cercetări în acest caz.
CULTURA
Sfântul Gheorghe, purtătorul de biruință. Tradiții, superstiții și semnificații ale unei zile cu putere aparte

Miercuri, 23 aprilie, creștinii ortodocși sărbătoresc cu evlavie și bucurie pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, unul dintre cei mai iubiți sfinți ai Bisericii, considerat ocrotitorul ostașilor, al celor care poartă numele său și al celor care luptă pentru dreptate și credință.
Cunoscut și sub numele de „Purtătorul de biruință”, Sfântul Gheorghe este simbol al curajului și al jertfei pentru adevăr.
Sfântul Gheorghe, purtătorul de biruință
Născut într-o familie creștină, el a fost soldat în armata romană, iar în ciuda prigoanelor împotriva creștinilor din timpul împăratului Dioclețian, a ales să-și mărturisească credința în Hristos cu prețul vieții.
Sărbătoarea Sfântului Gheorghe, numită în Transilvania și Sângeorz, este una dintre cele mai populare în calendarul ortodox, fiind și o zi onomastică importantă pentru sute de mii de români care poartă numele de Gheorghe, George, Georgiana, Georgeta și alte derivate. Cu această ocazie, Bisericile își deschid porțile pentru slujbe speciale, iar comunitățile se adună în rugăciune și în sărbătoare.
Tradiții și superstiții de Sfântul Gheorghe
Această zi este încărcată de semnificații străvechi, fiind considerată un moment de hotar între iarnă și vară, între întuneric și lumină, între frig și renașterea naturii.
În unele zone ale țării, oamenii pun la porți, la ferestre sau la grajduri ramuri verzi – de obicei, de fag sau de stejar – numite „Armindeni” sau „Stâlpii lui Gheorghe”, pentru a alunga spiritele rele și bolile din gospodărie. De asemenea, fetele tinere obișnuiau să își pună busuioc sub pernă în noaptea de dinainte, pentru a-și visa ursitul.
În credința populară, Sfântul Gheorghe „încuie iarna” și „dă drumul naturii”, motiv pentru care multe obiceiuri de fertilitate și protecție a recoltelor sunt legate de această zi.
Spălatul cu rouă este o altă practică veche: tinerii se rostogolesc dimineața prin roua de pe câmp, considerându-se că aduce sănătate și noroc tot anul. De asemenea, se crede că cei care dorm în ziua de Sfântul Gheorghe vor fi somnoroși tot anul, iar cei care se spală cu rouă dimineața vor fi frumoși și sănătoși.

Redeschiderea pieței după minivacanța de Paște a fost de bun augur pentru leu, care s-a apreciat față de principalele valute.
Tendința s-ar putea menține și în zilele următoare, în condițiile în care se așteaptă o creștere a ofertei companiilor care se pregătesc să își achite taxele și impozitele la bugetul de stat, arată analistul economic Radu Georgescu.
Gramul de aur a crescut la peste 480 lei
Vedeta ultimelor săptămâni rămâne aurul, în urma creșterii cererii din partea investitorilor, care doresc să se protejeze față de politicile comerciale ale administrației Trump, care schimbă regulile jocului de la o zi la alta, arată economistul clujean. Uncia de aur a crescut la începutul săptămânii la 3.431 dolari, iar marți a atins un nou maxim istoric de 3.499,70 dolari/uncie, nivel care era anticipat de către analiști pentru partea a doua a anului.
În piața locală, prețul gramului de aur a urcat la un nou record de 480,8399 lei, mai mult cu peste 13,5 lei, față prețul stabilit înainte de minivacanța de Paște.
Evoluția a survenit în contextul intensificării ameninţărilor lansate de preşedintele Donald Trump la adresa independenţei Rezervei Federale şi al incertitudinilor generate de politicile comerciale agresive ale administraţiei sale.
Jerome Powell, președintele Fed, a avertizat recent că politicile tarifare ale Casei Albe pot încetini creşterea economică şi chiar stimula inflaţia, și a afirmat în privința dobânzilor, „pentru moment, suntem bine poziţionaţi să aşteptăm mai multă claritate înainte de a ajusta politica monetară”, mai arată economistul Radu Georgescu.
Cursul leului a scăzut
Cursul leului a scăzut marginal marți de la 4,9775 la 4,9774 lei, însă culoarul de tranzacționare s-a lărgit la 4,976 – 4,978 lei, față de 4,9775 – 4,978 lei, în precedentele ședințe.
Înainte cu câteva săptămâni de alegerile prezidențiale, susține Radu Georgescu, banca centrală continuă să monitorizeze cu atenția evoluțiile din piață, pentru a stopa eventualele mișcări speculative care ar putea să influențeze mediul social.
A crescut indicele ROBOR la trei luni
Creșterea cererii de lei, în contextul în care urmează plățile la bugetul de stat și cele salariale, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 5,89 la 5,90%.
În schimb, indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,99% iar cel la 12 luni la 6,07%.
Dolarul s-a depreciat
Moneda americană s-a depreciat, la începutul acestei săptămâni, la cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani față de un coș al principalelor valute, iar euro a atins un maxim de 1,1574 dolari. Marți, cotațiile s-au retras ușor, la 1,1473 – 1,1548 dolari, iar cursul monedei americane a scăzut de la 4,3756 la 4,3291 lei.
Dolarul este principala monedă de rezervă a băncilor centrale utilizată în tranzacțiile comerciale și de rezervă globală, a beneficiat de o cerere ridicată în ultimul deceniu, datorită performanţei superioare a activelor americane. Însă, arată Radu Georgescu, recentele dispute comerciale şi incertitudinile privind politica economică au dus la scăderea simultană a burselor şi obligaţiunilor americane, afectând negativ şi cursul dolarului.
Monedele elvețiană și britanică se depreciau la rândul lor față de cea europeană, iar cursul lor a scăzut la 5,3406 lei/franc, respectiv 5,7890 lei/liră sterlină.
Moneda poloneză se aprecia ușor la 4,2801 zloți/euro. În schimb, cursul celei maghiare s-a depreciat la 409,24 forinți/euro.
Bitcoin se tranzacționa marți în culoarul 87.098 – 88.892 dolari, valori ușor mai ridicate față de cele de vinerea trecută. Ethereum se mișca între 1.546 – 1.638 dolari.