În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

„Alege-ţi o meserie pe care să o iubeşti şi nu vei lucra o zi în viaţa ta”, spunea Confucius. Dac-ar fi să ne luăm după el, Nelu Negrea n-a lucrat o zi în viața lui.

Angajat la Teatrul Național clujean, Nelu are peste treizeci de ani de coabitare cu arta, relație conturată prin prisma mașinistului-șef. Înainte de a ajunge aici a lucrat la Terapia și la Sanex. „Din 1978 sunt clujean, am făcut liceul de Chimie Industrială Terapia, am avut calificarea de operator chimist, după care am urmat o școală postliceală de 3 ani cu specializarea laborant chimie organică”, spune Nelu.

FOTO. Noi, cei din linia a doua. Nelu Negrea (mașinist-șef): Suntem o echipă, o mare FAMILIE, aici la Naționalul clujean

Poate vă întrebați ce legătură are chimia cu teatrul… Categoric, una afectivă. Pentru că atunci când chimistul din Nelu a dat de artă, a rezultat o dragoste la prima vedere. „În 1988 am aflat că Arta Decorativă, cooperativa, avea nevoie de 11 oameni care să lucreze la Lipica, în Slovenia. Trebuia să turnăm ghivece de flori. Am dat o probă de lucru și am luat-o. Salariul era bun, 800$ pe lună, față de 100 cât aveam la Sanex. A plecat prima grupă de 5, după două săptămâni urma să plecăm și ceilalți 6. Norma era de 200 de ghivece pe zi, însă românii noștri turnau câte 600.

Ca urmare, cei care erau deja acolo i-au propus președintelui cooperativelor să nu mai trimită oameni și diferența de sumă s-o împartă cu el. Ca atare, rămâi Nelule și fără Slovenia, și fără Sanex. Soția unui coleg lucra la poartă la teatru și mi-a spus că se caută mașiniști. Pe 1 septembrie 1989 m-am prezentat la concurs și am dat o probă de lucru pe care am luat-o. M-au angajat, e drept, pe jumătate salariu cât aveam la Sanex”, povestește Nelu.

„Îmi iubesc meseria și pun suflet în tot ceea ce fac”

Bun, atunci de ce a mai rămas în teatru? „În prima zi când am venit la slujbă, doi actori repetau în buzunarul scenei un schimb de replici din Macbeth: – Ce s-a-ntâmplat? – L-am arestat, monseniore, dădea târcoale cortului. Avea un cuțit ascuns sub sutană… Cuvintele astea m-au făcut să rămân. După trei ani, fostul mașinist-șef a plecat la muncă în Ungaria și de atunci, din 1992, am rămas eu pe post”, mai spune Nelu.

Care este rolul unui mașinist în teatru? Ce face el, ce conține fișa postului? „Șeful grupului de muncitori trebuie să întrețină decorul, care la orice oră din zi trebuie să fie gata pentru repetiție. Verifică dacă s-a rupt ceva, dacă s-a descusut, face reparațiile, din astea… De când sunt eu în teatru, din punct de vedere tehnic, nu s-a întârziat cu nicio repetiție sau spectacol. Îmi iubesc meseria și pun suflet în tot ceea ce fac. Mă gândesc că și după pensionare o să dau târcoale teatrului pentru că îmi va fi foarte greu să mă despart de el”, spune, zâmbind, Nelu.

Cum decurge ziua de lucru a unui mașinist? „Dacă treaba începe pe la 9, la ora 7 îmi iau un scaun și mi-l pun în mijlocul scenei, mă uit spre sală și nu contenesc a mă minuna unde lucrez… Se întâmplă să lucrăm și câte 2-3 ore pe zi, dar și să stăm până noaptea târziu. Lucrăm sâmbăta, duminica, nu contează… Întâlnești oameni faini, profesioniști desăvârșiți, situații inedite care te pun la încercare. E o viață pe care n-aș schimba-o cu nimic în lumea asta. Am ținut-o de mână pe Brigitte Bardot, i-am cunoscut pe Alain Delon și Armand Assante, pe Caramitru sau Ovidiu Iuliu Moldovan… Nu oricine are șansa asta”, spune Nelu.

„A lucrat cu scenografi mari ai teatrului românesc”

Nelu Negrea are 14 oameni în echipă, dintre care 10 mașiniști care montează decorurile pe scenă, 2 mobilari care aduc mobila și 2 recuziteri. Înaintea punerii în scenă a unui spectacol se desfășoară „ritualul” împărțirii sarcinilor. „La început, discuțiile sunt între directorul tehnic, eu, ca șef al mașiniștilor și scenograful. Se comunică viziunea artistică și pe baza acesteia începem să clădim contribuția fiecăruia”, spune Nelu.

A lucrat cu scenografi mari ai teatrului românesc, printre care Adrian Damian și Adriana Grand. Fiecare regizor vine cu viziunea lui asupra spectacolului iar scenografii au rolul de a pune în valoare aceste viziuni, bineînțeles, cu contribuția actorilor și a personalului auxiliar, cum sunt și mașiniștii.

„Cel mai mult mi-a plăcut să lucrez cu Victor Ioan Frunză, poate și pentru că a fost începutul meu în teatru. Repeta în paralel Visul unei nopți de vară, dimineața, Beckett după masa și Falstaff noaptea. Piesa Visul unei nopți de vară a fost preferata mea, la egalitate cu Hamlet, pus în scenă de Mugur Vlad. Ambele făceau săli pline zile la rând. Dac-ar fi să numesc o piesă dificilă aș spune Amfitrionul. Primele manevre le-am făcut în premieră și totuși ne-a ieșit ca la carte, vorba regizorului”, spune Nelu.

Pe strada funiilor

Cei care au ajuns cumva în spatele unei scene au remarcat, probabil, multitudinea de funii care atârnă. Fiecare funie are rolul ei bine determinat: una coboară un „pantalon”, alta ridică un actor la pod, iar alta deplasează o butaforie. „Avem etichete la ele, ca să nu ne încurcăm. Sunt 4 așa zise străzi, la o stradă avem 10 funii. Avem străzile 1-1, 1-2, 1-3, până la 10, apoi străzile 2-1, 2-2, 2-3, și tot așa. Asta se învață și se exersează la repetiții”, mai spune Nelu.

Eram curios dacă au fost ceva evenimente în timpul vreunui spectacol, legat de manipularea funiilor. „Eu nu l-am prins, am auzit doar de unul, la Visul… maestrului Frunză. La o repetiție, actorul Balazs Attila, actualmente directorul Teatrului German din Timișoara, trebuia să zboare dintr-o parte în alta a scenei, el fiind Puck. Ei bine, la un moment dat i s-a prins părul, care era lung, în funie și n-a mai putut coborâ. Atunci i s-a aruncat un șnur cu o foarfecă legată, l-a prins și a fost nevoit să-și taie părul”, povestește, zâmbind, Nelu.

Ce pare ciudat e că toată această agitație din spatele scenei este una pe silent. Pare incredibil, dar toată acea forfotă nu deranjează cu nimic spectacolul. Oamenii s-au învățat să comunice prin semne, se înțeleg din priviri și totul merge ca uns. „De exemplu, la Amfitrionul, toate schimbările de decor se petrec pe liniște. Fiecare om este atât de responsabil încât toate mișcările sunt făcute într-o liniște perfectă”, spune Nelu.

Interacțiunile cu actorii sunt zilnice. Munca mașiniștilor musai să fie minim invazivă în pregătirea actorului. „Există cazuri când un actor are repetiție la o dramă, apoi seara are spectacol cu un rol comic după care a doua zi revine la drama. Nu e ușor să te desprinzi de o stare, să-ți intri în cealaltă fără să rămână urme din starea precedentă… Orice factor perturbator poate duce la pierderarea concentrării, așa că noi ne-am obișnuit să ne facem treaba fără a deranja”, spune Nelu Negrea.

„M-am gândit de multe ori ce las în urmă”

„Am avut oportunități să plec, dar nu mă văd făcând altceva. Orice rugăminte din partea cuiva de a-l ajuta într-o problemă mă face să mă simt important în această instituție și o fac cu cea mai mare plăcere, n-o văd ca pe o corvoadă, ci ca pe un dar”, completează Nelu.

Pensia bate la ușă, dar Nelu nu se gândește la asta. Se gândește, în schimb, la succesorul lui. Oare se va ridica la nivelul cerințelor? Asta pentru că în fiecare învățăcel se regăsește o parte din profesor. „M-am gândit de multe ori ce las în urmă. Am ales cumva pe cel care-mi va urma. Îl studiez de doi ani și corespunde exigențelor postului. Trebuie să știe să țină în mână echipa, să fie un buffer între scenografi, regizori, actori și mașiniști. Și pentru asta îți trebuie mult tact, multă diplomație, dar și intransigență…”, mai spune Nelu Negrea.

I-ar fi plăcut să fie actor. Crede că s-ar fi descurcat. „Aș fi făcut-o. Am și jucat acum 21 de ani într-o piesă a lui Matei Vișniec, Bine, mamă, dar ăştia povestesc în actul doi ce se întâmplă în actul întâi. Era un rol de mașinist-șef și cine putea să-l joace mai bine decât un mașinist vero? Un actor striga: – Să vină șeful mașinist la mine! O actriță era urcată cu o funie la înălțime și se legăna. – Ce se întâmplă, domnu’ Negrea? Răspunsul meu era: – Nu știu, domle… În fiecare seară la ora 11 se balansează deasupra gropii.

Atât de tare m-am emoționat în spectacol încât replica mea a fost: – Nu știu, domle… În fiecare seară la ora 11 se bălăngăne deasupra gropii. Sala a început să râdă și la sfârșitul spectacolului, profesorul Miki Bacs, cel care pusese în scenă piesa cu studenții, vine și-mi zice: – Domnu’ Negrea, eu am adus directorii din țară ca să-și aleagă dintre studenți, nu pe dumneavoastră. Pare-se că acel „bălăngăne” în loc de „balansează” m-a propulsat în actorie”, spune, râzând, Nelu Negrea.

„Îmi place să simt emoția unui spectacol, acea tensiune inerentă dinaintea reprezentației… Mă simt bine și vreau să contribui din toate puterile mele la reușita lui. De aceea suntem o echipă, o mare familie, aici la Naționalul clujean. Și asta se vede”, încheie Nelu Negrea, mașinist-șef.

Abraham Lincoln spunea odată: „Nu contează ce meserie ai, contează să fii cel mai bun.” Iar Nelu Negrea asta a făcut toată viața. A fost cel mai bun…

Remus Lăpușan, candidat pe lista Consiliului Județean din partea PSD Cluj, a transmis printr-un comunicat importanța rolului pe care partidul său l-a avut în demararea proiectului Spitalului Regional de Urgență, pe șantierul căruia s-a dat, sâmbătă, prima spargere a solului.

„Ieri, așa cum s-a prezentat oficial, am participat la „ceremonia de spargere a solului” pentru Spitalul Regional de Urgență Cluj, alături de ministrul Sănătății și alte oficialități locale.

Remus Lăpușan: Spitalul Regional de Urgență este al doilea manifest regional pe care Clujul îl propune generațiilor următoare

Au fost multe discursuri, însă după mulți ani de așteptări, de tărăgănări, acest proiect uriaș a început și cu efortul nostru, al celor din PSD și mă rezum la atât din punct de vedere politic.

Pentru că acest proiect este de fapt un al doilea manifest regional pe care Clujul îl propune următoarelor generații. Aici la ce mă refer?

Clujul este fără dar și poate templul universitar al Transilvaniei, tineri din toate județele inundând orașul și punând apoi umărul la dezvoltarea comunității noastre, prin expertiză profesională, prin forță de muncă înalt calificată, care ori rămâne în Cluj ori ia calea Occidentului, ducând și acolo renumele învățământului nostru universitar.

Universitățile sunt cu siguranță cea mai importantă „industrie” a Clujului de după 1918, care a înflorit după 1990 și a cărei dezvoltare a trecut la un alt nivel după aderarea la Uniunea Europeană, o „industrie” cu tradiție și eficiență dovedită.

„Spitalul Regional de Urgență va fi un adevărat portavion al medicinei clujene”

Apoi, în ultimii 20 de ani, excelența medicală în Cluj, s-a demonstrat prin rezultatele remarcabile ale UMF Cluj, prin calitatea actului universitar, a excelenților profesori, formatori de medici buni dar și de caractere.

Clujul a devenit treptat un hub medical care a depășit granița Ardealului, fiind atractiv pe anumite segmente chiar pentru pacienți europeni.

Clujul s-a adaptat treptat și segmentului concurențial, devenind gazda unor clinici private mari, care au contribuit la menținerea în oraș a multor tineri absolvenți de UMF.

Prin urmare, acest proiect al pentru Spitalului Regional de Urgență Cluj, chiar dacă a început greu, chiar dacă va întâmpina dificultăți pe parcurs, finalitatea va fi pentru minim 2-3 generații, un adevărat portavion al medicinei clujene care la braț cu UMF Cluj trebuie să devină a doua industrie a Clujului, regională, europeană.

Astfel, prin universități și medicină, Cluj-Napoca va deveni orașul în care îți antrenezi mintea, protejezi sănătatea, orașul care va forma o bună parte a elitei intelectuale a României și a specialiștilor meniți să fie competitivi cu orice concurență europeană.

Să le fie tuturor ușor să ajungă la Cluj dar să le fie greu de frumos să plece, pentru un mediu inteligent, inovator, provocator tinerilor, pentru un mediu sănătos pentru minte și suflet.

Da, Spitalul Regional de Urgență Cluj este al doilea manifest de consolidare și inovare pe termen lung al Clujului în România, Europa”, a comunicat Remus Lăpușan.

CMH: 21240002

Sâmbătă, 18 mai, s-a dat „prima lopată” pe șantierul viitorului Spital Regional de Urgență Cluj. Personalități politice și medicale, festivism ca pe vremuri, ce mai, tot tacâmul unei manifestări, de altfel, cu iz electoral, că tot suntem în campanie. Dragoș Damian, CEO Terapia, a ținut să-și exprime punctul de vedere legat de acest eveniment.

„15 mai 2024. Colegiul Medicilor din România: Medicii români, burnout 36%, teama de malpraxis 80%, intenția de plecare din țara 58% la medicii sub 35 de ani.

18 mai 2024. Multa lume bună prezentă la prima lopată din construcția Spitalului de Urgență Cluj.

OPINIE.Dragoș Damian (CEO Terapia): Poate că până se termină spitalele regionale vom găsi calea să reducem BURN-OUT-ul medicilor

Acesta este un comentariu neelectoral, nesponsorizat, necomandat.

Felicitări pentru inaugurarea de sâmbăta din Cluj, ni se spune de multă vreme că avem nevoie de spitale regionale, județene, municipale, orășenești, comunitare. Sunt sume enorme alocate infrastructurii medicale, din fonduri nerambursabile guvernamentale, europene și din PNRR dar și din credite bancare – să vedem cum o să le plătim pe acestea din urmă, economiștii spun că suntem peste măsura de îndatorați, dar ce știu ei?

Este foarte bine că inaugurăm șantiere de construcții, România se pricepe la inaugurări de construcții de infrastructura, am inaugurat un număr mare de șantiere de autostrăzi, spitale, școli, în ultimii ani.

Dar aici nu este vorba despre asta, despre inaugurarea sau finalizarea infrastructurii medicale. Este vorba despre resursa umană specializată si calificată, despre personalul medical pe care îl avem, îl pregatim, îl dezvoltăm pentru a funcționa în noile spitale regionale, județene, municipale, orășenești, comunitare.

Datele care vin de la studiul sociologic comandat de Colegiul Medicilor ne arata că, dacă cineva nu intervine până înainte de 2027 nu o să mai avem pe cine să angajăm la spitalele regionale, județene, municipale, orășenești, comunitare – iar datele de la Colegiul Medicilor nu arată cât din personalul medical senior se va pensiona peste 5-10 ani, probabil 30-35%. Și nu este vorba doar despre medici ci și despre asistenți, infirmieri, brancardieri și tot restul angajaților din sistem.

„Sistemele sanitare din țările de Uniunea Europeană și din Statele Unite au o nevoie enormă de personal medical specializat și calificat”

Poate că până în 2027, când se termină spitalele regionale, inclusiv cel din Cluj, vom găsi o cale sa reducem burn-out-ul medicilor de la 36% la, să zicem, 10%, teama de malpraxis de la 80% la, să zicem, 50% și intentia de plecare din tara a medicilor tineri de la 58% la, să zicem, 25%.

Sistemele sanitare din țările de Uniunea Europeană și din Statele Unite au o nevoie enormă de personal medical specializat și calificat astfel încât vor continua să atragă fără probleme acest personal din sistemul public din Romania. Sistemul sanitar privat din România, la fel, într-o nevoie enormă de personal medical specializat și calificat, va continua să atragă fără probleme acest personal din sistemul public. Vom putea înlocui aceasta fluctuație cu personal din Moldova și Asia sau cu inteligența artificială sau roboți? Chiar credeți asta?

Nu am pretenția că o să mă asculte cineva, dar rog toata lumea bună care a fost sâmbăta, 18 mai 2024, la momentul istoric al primei lopeți din construcția Spitalului Regional de Urgență Cluj, să fie responsabilă și să facă un plan de acțiune ca să reducem până în 2027 procentele date de Colegiul Medicilor în analiza din 15 mai 2024”, a scris Dragoș Damian.

Cluj24 îşi propune prin rubrica de faţă să aducă în atenţia cititorilor săi unele dintre cele mai importante ştiri despre urbea noastră, din urmă cu aproape 100 de ani, aşa cum apăreau ele în presa importantă a vremii. O să aveţi ocazia să citiţi despre evenimente politice importante, unele având multe similitudini cu situaţia Clujului post-1989, dar şi ştiri inedite din viaţa economică, socială şi mondenă a acelor vremuri, cu sprijinul Arcanum.

Pentru că suntem în prag de alegeri locale şi europarlamentare- în 9 iunie, o să începem această rubrică cu o relatare foarte interesantă, publicată chiar pe prima pagină de cunoscutul ziar Universul, în 29 ianuarie 1930, despre o iniţiaţivă a Episcopului Nicolae Ivan de formare a unei coaliţii a partidelor româneşti care să concureze partidul maghiar în alegerile pentru consiliul comunal, cum se numea atunci, de fapt deliberativul primăriei, care astăzi se numeşte consiliul local.

Clujul de altădată în presa vremii. Ziarul Universul, 29 ianuarie 1930: COALIȚIE antimaghiară în alegerile locale din Cluj

Cine obţinea atunci majoritatea avea şi primarul Clujului, pentru că acest consiliu alegea primarul, la fel cum astăzi consiliul local alege viceprimarii. Contextul istoric este unul complicat, suntem de-abia la 12 ani de la unirea Ardealului cu patria mamă, iar cele mai multe partide româneşti se zbăteau să obţină cât mai multe funcţii de primari în oraşele importante din Transilvania.

Universul_1930_01-29 coalitie antimaghiara la alegerile locale

„Din cauza nouei legi administrative — care nu mai cuprinde nicio dispoziţie destinată să apere interesele elementului românesc în oraşele din provinciile alipite — iar, pe de altă parte, ca un rezultat al adversităţii ireconciliabile dintre partidele politice româneşti, suntem ameninţaţi să vedem instalându-se şi la Cluj, ca şi în alte centre din Ardeal, un consiliu comunal in majoritate minoritar.

„În 1930 partidele mari încheiau la centru înţelegeri controversate”

Negocierile dintre reprezentanţii guvernului şi conducerea partidului maghiar, in urma cărora s’au incheiat acordurile electorale dela Oradea, Arad, Timişoara, Targu Mureş şi Braşov n’au dat nici un rezultat la Cluj. Motivul nu e prea greu de aflat. Ceeace partidul naţional-ţărăesc, astăzi la putere, a admis pentru cele cinci oraşe de mai sus, unde conducerea trebilor municipale a fost abandonată în mâinile maghiarilor, germanilor şi evreilor, a refuzat să accepte pentru Cluj. Aci, cartelul guvernamentalo-minoritar nu s’a putut realiza.”, se arată la începutul articolului respectiv.

Puteţi observa cum şi în 1930 partidele mari încheiau la centru înţelegeri controversate, dar existau şi „linii roşii” peste care nu se trecea, în cazul de faţă guvernul ţărănist nu a „abandonat”, cum spune ziaristul de la Universul, Clujul în mâinile unui primar maghiar, fără o bătălie electorală. În acest context apare iniţiativa Episcopului Nicolae Ivan:

„Îngrijorat de dureroasa înfrângere naţională, care ne ameninţă în capitala Ardealului românesc, P. S. Episcop Nicolae Ivan a luat asupra sa iniţiativa de a propune fruntaşilor vieţii publice din Cluj, fără deosebire de partid, realizarea unui front unic în alegerile comunale, mobilizând toate forţele româneşti în slujba unui mare interes comun.

„Inovaţii în materie de autonomie municipală”

Cu prilejul unui prânz, oferit în reşedinţa sa episcopală mai multor personalităţi de seamă din localitate, P. S. Sa a ridicat paharul in CINSTEA DORITEI SOLIDARITATI ROMANEŞTI. INVOCAND PERICOLUL SUPREMAŢIEI MINORITARE SI CERAND CELOR DE FATA. FRUNTAŞI DIN DIFERITE TABERE POLITICE, SA-ŞI DEA MANA, uitand pentru catva timp adversităţile cotidiene.

Căldurosul apel al Episcopului Ivan, susţinut cu emoţionantă grijă de neam, a găsit ecoul dorit în mijlocul celor de faţă, printre cari erau d-nii Al. I.apedatu, I. Lupaş, Gh. Rogdan- Duică, Silviu Dragomir, Ionel. Comşa, Sebastian Bornemisa şi alţii.

D. I. Lupaş relevand de-asemenea pericolul de a avea la Cluj o conducere comunală minoritară şi a vedea la zece ani după unire instalându-se primar ungur, s’a angajat în numele partidului poporului, să răspundă apelului de unire. Aceeaş declaraţie a făcut-o şi d. Gh. Bogdan-Duică în ceeace priveşte partidul liberal. Pentru partidul naţional-ţărănesc ar fi putut să vorbească d. Ionel Comşa, dar, probabil, s’a temut să nu fie, ulterior, dezavuat.

„Ne-am trezit, deci, în faţa unor dificultăţi penibile pentru interesele româneşti”

După cum ştim, iniţiativa Episcopului Ivan nu se va opri aici. P. S. Sa va căuta să convingă pe toţi factorii politici hotărâtori de utilitatea propunerii sale, cerând tuturor o înlăturare a patimelor şi ambiţiilor personale.”, relatează ziarul Universul.

În finalul articolului, ziaristul de la Universul, care a ales să se semneze doar cu iniţialele „a.h”, are şi o opinie extrem de critică faţă de prevederile legii administraţiei în vigoare în 1930, pe care le numeşte ironic „inovaţii în materie de autonomie municipală”:

„Insfarşit, trebue să reamintim mereu, ca să nu scăpăm din vedere geneza atâtor complicaţii, că fără inovaţiile în materie de autonomie municipală a nouei legi administrative, n’am fi înregistrat asaltul de acum al minorităţilor asupra consiliilor comunale în oraşele din Ardeal. Ne-am trezit, deci, în faţa unor dificultăţi penibile pentru interesele româneşti, fără să fi existat vre-o necesitate şi fără să dobândim vre-o compensaţie”.

Redăm integral textul articolului, respectând grafia vremii.

Alegerile comunale la Cluj

-O iniţiativă a P. S. Episcopului Nicolae Ivan

Cluj, 26 Ian. Din cauza nouei legi administrative care nu mai cuprinde nicio dispoziție destinată să apere interesele elementului românesc în oraşele din provinciile alipite iar, pe de altă parte, ca un rezultat al adversității ireconciliabile dintre partidele politice româneşti, suntem amenințați să vedem instalându-se şi la Cluj, ca și în alte centre din Ardeal, un consiliu comunal în majoritate minoritar.

Negocierile dintre reprezentanții guvernului şi conducerea partidului maghiar, în urma cărora s’au încheiat acordurile electorale dela Oradea, Arad, Timişoara, Târgu Mureş şi Braşov n’au dat niciun rezultat nici la Cluj. Motivul nu-i prea greu de aflat. Ceea ce partidul național-țărănesc, astăzi la putere, a admis pentru cele cinci oraşe de mai sus, unde conducerea trebilor municipale a fost abandonată în mâinile maghiarilor, germanilor şi evreilor. a refuzat să accepte pentru Cluj.

Aci, cartelul guvernamentalo-minoritar nu s’a putut realiza.

Ca urmare a acestei neînţelegeri, partidul maghiar s’a adresat socialiştilor, cărora le-a propus organizarea unui front grup unic în alegerile comunale dela Cluj. Alianța s’a înjghebat în pripă, aşa încât, în momentul de faţă, perspectiva listei guvernamentale de a ieşi învingătoa re în aceste alegeri s’a văzut anihilată aproape cu desăvârșire.

Această analiză pesimistă a situației se justifică, mai ales, cu aceea, că voturile alegătorilor români dela oraş nu se vor grupa la un loc, ci se vor împrăştia pe liste diferite, facilitând astfel reuşita tovărăşiei maghiaro-socialiste.

Îngrijorat de dureroasa înfrângere naţională, care ne amenință în capitala Ardealului românesc, P. S. Episcop Nicolae Ivan a luat asupra sa inițiativa de a propune fruntaşilor vieții publice din Cluj, färă deosebire de partid, realizarea unui front unic în alegerile comunale, mobilizând toate fortele rumâneşti în slujba unui mare interes comun.

Cu prilejul unui prânz, oferit in reşedinţa sa episcopală mai multor personalități de seamă din localitate, P. S. Sa a ridicat paharul in CINSTEA DORITEI SOLIDARITATI ROMANEŞTI, INVOCAND PERICOLUL SUPREMAŢIEI MINORITARE ȘI CERAND CELOR DE FATA. FRUNTAŞI DIN DIFERITE TABERE POLITICE, SA-ȘI DEA MANA, uitand pentru catva timp adversitățile cotidiane.

Căldurosul apel al Episcopului Ivan, susținut cu emoționantă grijă de neam, a găsit ecoul dorit in mijlocul celor de faţă printre cari erau d-nii Al. Lapedatu, I. Lupas, Gh. Bogdan Duică, Silviu Dragomir, Ionel Comșa, Sebastian Bornemisa și alții.

I. Lupas relevând de-asemenea pericolul de a avea la Cluj o conducere comunală minoritară și a vedea la zece ani după unire instalându-se primar ungur, s’a angajat in numele partidului poporului, să răspundă apelului de unire. Aceeaşi declaraţie a făcut-o si d. Gh. – Bogdan-Duică în ceea ce priveste partidul liberal. Pentru partidul național-țărănesc ar fi putut să vorbească d. Ionel Comșa, dar, probabil, s’a temut să nu fie, ulterior, dezavuat. După cât știm, iniţiativa Episcopului Ivan nu se va opri aici, P. S. Sa va căuta să con vingă pe toți factorii politici hotărâtori de utilitatea propunerii sale, cerând tuturpr o înlăturare a patimelor și ambițiilor personale.

Nu îndrăznim să formulăm nicio nădejde în privința frontului românesc unic în viitoarele alegeri comunale de la Cluj. Ni se spune, că unele oferte, mai mult sau mai puțin precise, au și pornit din lagărul național- țărănesc spre celelalte partide româneşti din localitate. O înțelegere pentru paralizarea ofensivei minoritare asupra oraşelor din Ardeal ar fi binevenită, chiar dacă s’ar înfăptui abia acum, în ceasul al doisprezecelea.

Totuş, nu trebue să scăpăm din vedere, că în cele mai multe locuri partidul de la putere a și contractat învoeli electorale cu grupările minoritare, cedând acestora majoritatea locurilor la conducere şi consimțind, ca la Arad, la concesiuni categorice în privinţa întrebuinţării limbii maghiare în şedinţele consiliului comunal. Ceeace s’a întârziat a se realiza la Oradea, la Timişoara sau la Braşov, va fi oare posibil la Cluj? Cum? Guvernul va accepta ideia unei concentrării a forțelor românești fără deosebire de partid, numai acolo unde n’a izbutit să cadă la învoială cu minoritățile?

Însfârşit, trebue să reamintim mereu, ca să nu scăpăm din vedere geneza atâtor complicații, că fără inovațiile în materie de autonomie municipală a nouei legi administrative, n’am fi în registrat asaltul de acum al minorităţilor asupra consiliilor comunale în oraşele din Ardeal. Ne-am trezit, deci, în faţa unor dificultăți penibile pentru interesele româneşti, fără să fi existat vreo necesitate şi fără să dobândim vreo compensatie.

a.h.

Mircea Tătar