EVENIMENT
21 iunie – Solstițiul de vară. Cea mai lungă zi din an. Legende, superstiții și ritualuri

Solstițiul de vară sau Ziua Soarelui are loc astăzi, 21 iunie, și marchează momentul în care începe vara din punct de vedere astronomic, nu doar calendaristic. Este și ziua cea mai lungă din an. Mai exact, ziua în care ne vom bucura cel mai mult de lumina Soarelui. Este și Ziua Soarelui.
Solstiţiul de vară a fost, din cele mai vechi timpuri, prilej de bucurie și sărbătoare, fiind legat de momentul strângerii recoltei.
De unde vine denumirea de solstițiu
Denumirea de solstiţiu provine din limba latină şi înseamnă „soarele oprit“, iar evenimentul care ar loc în fiecare an a provocat numeroase mituri şi superstiţii, de-a lungul timpului.
În credinţa populară se spune că solstiţiul de vară este favorabil unor magii puternice, care îşi pot pune amprenta pozitivă asupra unor schimbări în dragoste, prosperitate sau sănătate.
Denumirea de solstițiu are explicația de “soarele stă”, moment în care are loc schimbarea gradientului mișcării Soarelui în raport cu declarațiile lui.
Solstițiu are etimologie dublă: latinescul “solstitium”, care înseamnă solstițiu și franțuzescul “solstice”.
Substantivul solstitium este format din cuvântul latin “sol”, “solis”, “solem” – Soare și „stitium”, derivat al verbului „sisto”, „sistere”, „stiti”, „statum” – a opri, a rămâne constant, a face să stea, a se menține.
Soltițiu de vară marchează începutul verii astronomice
Solstițiul este momentul din an când planul determinat de centrul Soarelui și de axa de rotație a Pământului este perpendicular pe planul orbitei Pământului.
În cele două momente ale anului unghiul făcut de razele soarelui cu orizontul la amiază este cel mai mare (vara) sau cel mai mic (iarna) din an. Variația acestui unghi în cursul anului se explică prin aceea că axa de rotație a Pământului nu este perpendiculară pe orbita lui.
În jurul datei de 21 iunie (cel mai adesea) sau 22 iunie, în emisfera nordică are loc solstițiul de vară, adică începutul verii astronomice; în preajma acestei date, la trecerea meridianului, Soarele se ridică deasupra orizontului la unghiul maxim, iar intervalul diurn are durata maximă.
Simultan, în emisfera sudică are loc solstițiul de iarnă, adică începutul iernii astronomice, când înălțimea Soarelui deasupra orizontului și intervalul diurn sunt minime (la sud de cercul polar de sud soarele nu răsare și se află la unghiul maxim sub orizont).
Solstițiul de vară în acest an
Solstițiul de vară este marți, 21 iunie, la ora 12.14, ora României.
Este ziua cea mai lungă din an și durează 15 ore și 32 de minute, în timp ce durata nopții va fi doar de 8 ore și 28 de minute.
Solstițiul de vară se mai numește și Ziua Soarelui pentru că, în ziua solstițiului, la poli, Soarele este în mod constant vizibil la o înălțime puțin mai mare de 23 de grade, pe bolta cerească.
Legende şi superstiţii
Energia solstiţiului de vară este considerată a fi o energie a pasiunii, vitalităţii, creativităţii şi belşugului.
Solstiţiul de vară era în vechime şi un prilej de găsire şi folosire a apei magice.
Îmbăierea în lacuri sau râuri avea un efect curativ, dar constituia şi un ritual de renaştere.
În unele regiuni, spălatul cu roua adunată în ajunul solstiţiului reprezenta o practică magică de frumuseţe, iar în altele, îmbăierea în apa cu ierburi din noaptea solstiţiului reprezenta o cură de refacere a sănătăţii şi vigorii
Legătura dintre Solstițiul de vară și sărbătoarea Sânzienelor
La români, solstițiul de vară este legat de sărbătoarea Sânzienelor, din 24 iunie.
Sânzienele sunt, în mitologia românească, zâne bune din clasa ielelor, dar care atunci când nu le este respectată sărbătoarea devin surate cu Rusaliile, care sunt zâne rele.
Noaptea de Sânziene este înconjurată de o aură de mister și magie, fiind favorabilă vrăjilor și descântecelor de dragoste.
Coronițele de Sânziene lăsate noaptea afară puteau asigura fetele că vor face nuntă în vară, în cazul în care erau găsite dimineața acoperite de rouă.
Florile culese de Sânziene, așezate sub pernă în noaptea de 23 spre 24 iunie, le puteau ajuta pe fete să își vadă în vis viitorul soț.
Festivitatea este dedicată Sânzienelor sau Drăgaicelor, personaje mitice nocturne, care apar în cete (de obicei în număr impar), cântă și dansează pe câmpuri în noaptea premergătoare zilei Sfântului Ioan Botezătorul (23 spre 24 iunie).
Ele umblă pe pământ sau plutesc prin aer, împart rod holdelor și femeilor căsătorite, înmulțesc păsările și animalele, tămăduiesc bolile și suferințele oamenilor, apără semănăturile de grindină și vijelii.
În anumite situații, când oamenii le nesocotesc ziua, Sânzienele pot deveni distructive: stârnesc furtuni și vijelii, aduc grindină, lovesc pe cei nepăsători cu boala numită „luatul cu Drăgaica”, lasă câmpurile fără rod etc.
În mitologia română sunt cunoscute și sub alte denumiri, precum: Dânse, Vâlve, Iezme, Irodiade, Rusalii, Nagode, Vântoase, Zâne, Domnițe, Măiastre, Împărătesele Văzduhului și încă multe altele în funcție de regiune.
Sânzienelor le place să fie iubite. Se supără și pedepsesc dacă nu le iubești. Pot deveni la fel de rele și dușmănoase precum Ielele sau Rusaliile.
Solstițiul de vară și ritualul talismanului din aur
De momentul solstițiului de vară este legat și un ritual de transformare a unei bijuterii din aur în talisman norocos.
Se foloseste orice fel de obiect din aur, indiferent dacă este un inel, o moneda sau pandativ.
Cu o zi inainte de solstițiu, bijuteria este pusă într-un vas rezistent la foc, plin cu ierburi uscate (cimbru, rozmarin, salvie, lavandă, mușețel, sunătoare), ce reprezintă elementul pământ.
În zorii zilei solstițiului de vară, se scoate obiectul de aur dintre ierburi și se pune într/un vas cu apă curată, apon prin flacăra unei lumânări galbene sau aurii.
Astfel, bijuteria este purificată cu elementul focului. Cu flacăra de la lumânare, se dă foc ierburilor uscate din vas, lasându-le să ardă și să își împrăștie aromele.
De la mijlocul zilei și până la apus, se lasă obiectul de aur într-un loc sigur de afară, astfel încât să fie sub lumina soarelui.
Seara, țineți strâns bijuteria într-o mână, închideți ochii și concentrați-vă asupra dorintei cele mai arzătoare, apoi pronunțați dorința cu glas tare, de 3 ori.
La final, se recită: „Fii vrăjit și legat, cu noroc, dragoste și lumină; belșugul să se reverse și energiile să străluce. Așa să fie”.
Ritualuri legate de miezul verii și de soltițiul de vară
Deși ritualurile legate de miezul verii sunt diversificate pe cuprinsul Europei, anumite teme par să se regăsească în majoritatea culturilor.
Solstițiul de vară era o vreme a purificării prin apă și foc, un timp când practicile magice deveneau potente, iar spiritele pământului și cerului pășeau printre oameni.
În plus, solstițiul de vară este, se pare, favorabil unor magii puternice, care își pot pune amprenta pozitivă asupra unor schimbări din dragoste, prosperitate sau sănătate.
Energia solstițiului de vară este considerată a fi o energie a pasiunii, vitalității, creativității și belșugului.
Încă din antichitate, se credea că magia practicată în timpul solstițiului de vară are darul de a materializa dorințe sau aspirații aparent imposibile.
Cum era sărbătorit Solstițiul de vară în antichitate
În China antică, ceremonialul solstițiului de vară constă într-o sărbătoare dedicată pământului, forței feminine și pricipiului Yin. În mod complementar, solstițiul de iarnă era rezervat sărbătoririi cerurilor, forței masculine și principiului Yang.
Străvechii păgâni din Europa (triburile celtice, slave sau germanice) sărbătoreau solstițiul de vară cu focuri de tabără. Noaptea solstițiului era specifică festivalurilor focului și magiei de dragoste, oracolelor iubirii și divinației.
Se credea că lanurile de cereale vor creşte până la înălțimea la care săreau peste foc cuplurile de îndrăgostiți. Prin intermediul puterilor magice ale focului, fetele își ghiceau viitori soți și, în același timp, flăcările alungau demonii și spiritele rele.
În Roma antică, festivalul Vestalia, dintre 7 și 15 iunie, era dedicat zeiței romane a căminului, Vesta. În această perioadă, femeile măritate aveau voie să intre în templul zeiței, în restul anului el putând fi frecventat numai de fecioarele vestale.
În străvechea Suedie, un arbore al miezului de vară era înălțat și decorat în fiecare așezare. Sătenii dansau în jurul lui, iar fetele și femeile se îmbăiau într-un râu, ritual având menirea de a aduce ploaia peste câmpuri.
Ziua Mondială a Soarelui
Ziua Mondială a Soarelui este o sărbătoare anuală instituită de Societatea Internațională pentru Energie Solară și are drept scop popularizarea posibilităților de utilizare a energiei solare.
Potrivit astronomilor, Soarele este o sferă gazoasă gigantică, în vârstă de patru miliarde și jumătate de ani, stea care plutește pe un braț spiralat al Căii Lactee, printre miliarde de alte stele. Soarele are un diametru de 139.000.000 km și o masă de 2 miliarde de tone.
Temperatura la suprafața Soarelui este de aproximativ 5.500 grade Celsius și în centrul său sunt 15 milioane de grade Celsius.
În compoziția Soarelui sunt incluse hidrogenul, heliul, carbonul, azotul, oxigenul, neonul, fierul și alți atomi grei, potrivit astro-urseanu.ro.
Punerea în valoare a imensului potențial, pe care îl dăruiește planetei noastre, astrul zilei constituie în concepția oamenilor de știință soluția cea mai sigură și mai la îndemână pentru depășirea crizei energetice.
Problema principală rămâne atât perfecționarea tehnologiilor de captare, conversie și stocare în instalații adecvate, cât și utilizarea durabilă a resurselor regenerabile și neregenerabile ale planetei, între ele existând o neîncetată interacțiune ce se răsfrânge în existența noastră planetară.
Ziua Mondială a Soarelui a fost marcată pentru prima dată în România în 1997.
Când pică solstițiul de vară până în 2030
- Solstițiul de vară 2023 – 21 iunie, ora 14.58
- Solstițiul de vară 2024 – 20 iunie, ora 20.51
- Solstițiul de vară 2025 – 21 iunie, ora 2.42
- Solstițiul de vară 2026 – 21 iunie, ora 8.24
- Solstițiul de vară 2027 – 21 iunie, ora 14.11
- Solstițiul de vară 2028 – 20 iunie, 20.02
- Solstițiul de vară 2029 – 21 iunie, ora 1.48
- Solstițiul de vară 2030 – 21 iunie, ora 7.31
Sursa: alba24.ro
Foto: pixabay.com
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
EVENIMENT
FOTO. Prima stație seismică din Cluj, pusă în funcțiune în anul 1911. A funcționat până în 1940

Prima stație seismică din Cluj a fost pusă în funcțiune la 1 ianuarie 1911 la inițiativa lui Jenő Cholnoky, director al Institutului de Geografie de la Universitatea ”Francisc Iosif”.
”Începutul cercetării științifice a cutremurelor este legat de marele cutremur de la Lisabona, din 1755 (8,6 – 9 grade pe scara Richter). Ulterior, au fost dezvoltate și puse în funcțiune mai multe instrumente de monitorizare.
La Cluj, în 1 ianuarie 1911, la inițiativa lui Jenő Cholnoky (foto), director al Institutului de Geografie de la Universitatea Francisc Iosif, a fost înființată o stație seismică dotată cu două seismografe Mainka, care a fost instalată în subsolul clădirii vechiului teatru al orașului, de pe locul Colegiului Academic de azi”, arată Biblioteca Județeană ”Octavian Goga” Cluj-Napoca.
Aparatura noii stații a fost asamblată în primăvara anului 1910, dar o serie de probleme tehnice au dus la întârzieri, astfel că doar din 1 ianuarie 1911 a început să înregistreze fără întrerupere.
”Stația a fost instalată în clădirea care a găzduit teatrul orășenesc între anii 1821-1906, care s-a aflat pe locul Colegiului Academic de azi. Cum instituția teatrală s-a mutat în noua clădire din Piața Avram Iancu de azi, vechiul sediu era gol la 1911, așa că Cholnoky și-a putut instala instrumentele aici.
Observatorul a fost locat în subsol, unde nu era afectat de trepidațiile provocate de mijloacele de transport de pe stradă. Stația era supravegheată de Kálmán Kenessey. Deja în prima lună de funcționare, seismograful a început să indice o serie de mișcări telurice.
Distrugeri suferite în timpul războiului
După izbucnirea primului Război Mondial, clădirea a fost ocupată de soldați, care au dezmembrat și au distrus instrumentele. Ce a rămas din echipament a fost apoi expus la umiditate și rugină, deteriorându-se și mai mult.
”Din 1921, profesorii Gh. Demetrescu și Gh. Bratu de la Observatorul Astronomic din Cluj au început demersuri pentru repararea acestor instrumente, fiind preocupați să le găsească și un spațiu adecvat de funcționare.
Astfel, în 1929, Universitatea de Științe din Cluj l-a contactat pe profesorul Carl Mainka pentru restaurarea aparaturii. Răspunsul acestuia a fost rapid și pozitiv, fără solicitarea de alte taxe, decât transportul și materialele necesare. Dar, Ministerul Instrucțiunilor nu a putut susține atunci aceste costuri.
Restaurarea seismografelor a fost posibilă abia în 1934. Însă, acestea au fost mutate la Observatorul Astronomic din București, condus la acea vreme de profesorul Gh. Demetrescu.
În ianuarie 1935, au fost repuse în funcțiune și abia în octombrie 1939, prin eforturile profesorului I. Curea, seismografele au fost relocate la Cluj și instalate în subsolul noii construcții a Colegiului Academic Regele Carol II.
Activitatea stației a încetat în 1940”, mai arată sursa citată.

ANAF vine cu clarificări despre situațiile în care se datorează impozit sau contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) în legătură cu sumele din conturile bancare. Explicațiile vin în contextul în care noi informații au fost vehiculate în mediul online referitor la aceste situații, scrie Alba24.
”Reiterăm faptul că pentru sumele existente în conturile bancare nu se datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate sau impozit pe venit.
ANAF: Când datorați impozit sau CASS în legătură cu sumele din conturile bancare
Potrivit Codului Fiscal, pentru veniturile din dobânzile generate de aceste sume se datorează impozit pe venit și, după caz, contribuția de asigurări sociale de sănătate, având în vedere plafoanele stabilite de lege.
Regimul actual de plată a CASS pentru veniturile din investiții (inclusiv dobânzi) este instituit din anul 2018”, a anunțat ANAF.
Pentru informații fiscale cu caracter general contribuabilii pot apela Call Center la numărul 031.40.39.160.
Impozit/ CASS pe venituri din dobânzi
În decembrie 2024, ANAF a mai făcut precizări în legătură cu aceste situații:
”Conform legislației în vigoare, contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) se datorează pentru veniturile din investiții, cum ar fi dobânzile obținute din economiile bancare, dividendele, câștigurile de pe piața de capital, etc., dacă prin cumulare cu alte categorii de venituri (e.g. venituri din drepturi de proprietate intelectuală, agricultură, alte surse) se depăşeşte pragul anual de 6, 12 sau 24 salarii minime brute pe ţară.
Contribuția de 10% se datorează la o bază anuală de 6, 12 sau 24 salarii minime brute pe țară, în funcţie de nivelul cumulat al veniturilor, respectiv de încadrarea venitului cumulat în cele trei intervale.
De exemplu, dacă veniturile din dobânzi reprezintă singura sursă de venituri a contribuabilului în anul 2024, iar aceasta se ridică la 25.000 lei anual, CASS datorată este de 1.980 lei (3.300 lei x 6 x 10% = 19.800 lei x 10%) sau dacă veniturile din dobânzi se ridică la nivelul de 45.000 lei anual, CASS datorată este de 3.960 lei (3.300 lei x 12 x 10% = 39.600 lei x 10%).
Nu se percep contribuții pentru sumele existente în conturile bancare, ci doar pentru dobânzile generate de aceste sume, dacă veniturile totale din investiții depășesc plafonul legal”.
EVENIMENT
FOTO. Războiul divelor din Cluj: Vlăduța Lupău & Georgiana Lobonț. Prima bătălie, a biletelor vândute la concertele de Paști

Două dintre cele mai cunoscute artiste din Cluj, Vlăduța Lupău și Georgiana Lobonț, poartă o bătălie a orgoliilor pe seama biletelor vândute la concertele cu muzică religioasă programate în BT Arena în luna aprilie, înaintea sărbătorilor de Paști. Ambele au apelat la mici tertipuri pentru a-și convinge fanii să cumpere mai multe bilete.
Lumină din Lumină
Cu aproape 2 luni înainte de eveniment, Vlăduța Lupău a recurs la o lovitură de imagine, sperând să își impulsioneze fanii să cumpere cât mai multe bilete, asta după ce și-a asigurat chiar binecuvântarea mitropolitului Clujului, IPS Andrei Andreicuț.
”Ce bucurie, ce onoare!
Am primit binecuvântarea de la Înaltpreasfintitul Andrei Andreicuț pentru spectacolul <<Lumină din Lumină>> de la Cluj – BT Arena din 6 aprilie. Și totodată binecuvântarea pentru a putea avea alături de mine niște artiști speciali pe care o să îi aflați curând!
O să fie minunat, v-am promis!”, a spus Vlăduța care s-a și pozat cu mitropolitul Andrei.
Biletele la concertul său din 6 aprilie din BT Arena care va începe la ora 19, care va fi unul extraordinar de ”muzică autentică și regioasă”, se vând pe entertix.ro la prețuri cuprinse între 50 de lei, cele de categoria a IV-a, și 200 de lei la categoria VIP.
La ”Lumină din Lumină” vor participa Orchestra Simfonică a Operei Naționale București și invitați speciali ai artistei.
Roagă-te și Crede
De cealaltă parte, Georgiana Lobonț invită fanii tot la BT Arena în 11 aprilie, în Vinerea Floriilor, la concertul extraordinar de priceste ”Roagă-te și Crede” programat de la ora 19.
Artista a marcat puncte la capitolul altruism, anunțând că tot profitul spectacolului va fi donat către Centrul de Îngrijiri Paliative Pediatrice „Sfântul Hristofor” din Cluj-Napoca.
”Prin fiecare vers, ne vom apropia mai mult de Dumnezeu, găsind liniște, speranță și lumină. Haideți să trăim împreună o seară de reculegere, în care sufletele noastre să se umple de pace și bucurie și să fim părtași la o faptă bună!”, a spus Georgiana.
Biletele se vând, de asemenea, pe entertix.ro, cu prețuri cuprinse între 50 de lei, categoria 3 și 70 de lei pentru categoria 1.
Spectatorii au posibilitatea să achiziționeze un bilet plus donație de care pornește de la 150 de lei și poate ajunge la 570 de lei.
EVENIMENT
Un judecător al Curții de Apel Cluj a încasat 267.000 de lei restanțe salariale la sfârșitul anului trecut

Un judecător al Curții de Apel Cluj a încasat la sfârșitul anului trecut 267.000 de lei restanțe salariale, aceasta fiind cea mai mare sumă plătită la nivelul instituției, în timp ce cea mai mică a fost de doar 3000 de lei. Aceste restanțe provin în urma unor procese câștigate în care magistrații au dat statul îm judecată cerând majorări salariale.
Potrivit unei informări a Curții de Apel Cluj transmisă la cererea Cluj24, în total, un număr de 94 de judecători, în activitate și pensionari, au beneficiat de diferențe de drepturi salariale, constituite conform actelor administrative și hotărârilor judecătorești, reglementărilor legale privind plata eșalonată a acestora, în limita creditelor bugetare alocate.
”Suma alocată per total Curte de Apel Cluj, pentru tot personalul Curții de Apel Cluj, a fost de 41,85 milioane de lei.
Diferențele salariale s-au calculate pentru perioada prevăzută de actul executoriu din care acestea rezultă (de la data dispusă) și sunt eșalonate, dacă este cazul, pe 5 ani, conform reglementărilor în vigoare.
Cea mai mare sumă de care a beneficiat un angajat al Curții de Apel Cluj a fost de 267.000 lei, respectiv cea mai mică sumă a fost de 3.000 lei”, au precizat reprezentanții Curții de Apel Cluj.
Este vorba, printre altele, de plata majorărilor de salarii obținute de judecători după ce au dat statul în judecată, numărul total al judecătorilor la nivel național fiind de peste 4.000.
Astfel, din fondul de rezervă al Guvernului s-au alocat peste 1,6 miliarde de lei pentru plata restanțelor salariale la nivelul întregii țări.