Connect with us

EVENIMENT

21 iunie – Solstițiul de vară. Cea mai lungă zi din an. Legende, superstiții și ritualuri

Publicat


solstitiu vara pixabay

Solstițiul de vară sau Ziua Soarelui are loc astăzi, 21 iunie, și marchează momentul în care începe vara din punct de vedere astronomic, nu doar calendaristic. Este și ziua cea mai lungă din an. Mai exact, ziua în care ne vom bucura cel mai mult de lumina Soarelui. Este și Ziua Soarelui.

Solstiţiul de vară a fost, din cele mai vechi timpuri, prilej de bucurie și sărbătoare, fiind legat de momentul strângerii recoltei.

De unde vine denumirea de solstițiu

Denumirea de solstiţiu provine din limba latină şi înseamnă „soarele oprit“, iar evenimentul care ar loc în fiecare an a provocat numeroase mituri şi superstiţii, de-a lungul timpului.

În credinţa populară se spune că solstiţiul de vară este favorabil unor magii puternice, care îşi pot pune amprenta pozitivă asupra unor schimbări în dragoste, prosperitate sau sănătate.

Denumirea de solstițiu are explicația de “soarele stă”, moment în care are loc schimbarea gradientului mișcării Soarelui în raport cu declarațiile lui.

Solstițiu are etimologie dublă: latinescul “solstitium”, care înseamnă solstițiu și franțuzescul “solstice”.

Substantivul solstitium este format din cuvântul latin “sol”, “solis”, “solem” – Soare și „stitium”, derivat al verbului „sisto”, „sistere”, „stiti”, „statum” – a opri, a rămâne constant, a face să stea, a se menține.

Soltițiu de vară marchează începutul verii astronomice

Solstițiul este momentul din an când planul determinat de centrul Soarelui și de axa de rotație a Pământului este perpendicular pe planul orbitei Pământului.

În cele două momente ale anului unghiul făcut de razele soarelui cu orizontul la amiază este cel mai mare (vara) sau cel mai mic (iarna) din an. Variația acestui unghi în cursul anului se explică prin aceea că axa de rotație a Pământului nu este perpendiculară pe orbita lui.

În jurul datei de 21 iunie (cel mai adesea) sau 22 iunie, în emisfera nordică are loc solstițiul de vară, adică începutul verii astronomice; în preajma acestei date, la trecerea meridianului, Soarele se ridică deasupra orizontului la unghiul maxim, iar intervalul diurn are durata maximă.

Simultan, în emisfera sudică are loc solstițiul de iarnă, adică începutul iernii astronomice, când înălțimea Soarelui deasupra orizontului și intervalul diurn sunt minime (la sud de cercul polar de sud soarele nu răsare și se află la unghiul maxim sub orizont).

Solstițiul de vară în acest an

Solstițiul de vară este marți, 21 iunie, la ora 12.14, ora României.

Este ziua cea mai lungă din an și durează 15 ore și 32 de minute, în timp ce durata nopții va fi doar de 8 ore și 28 de minute.

Solstițiul de vară se mai numește și Ziua Soarelui pentru că, în ziua solstițiului, la poli, Soarele este în mod constant vizibil la o înălțime puțin mai mare de 23 de grade, pe bolta cerească.

Legende şi superstiţii

Energia solstiţiului de vară este considerată a fi o energie a pasiunii, vitalităţii, creativităţii şi belşugului.

Solstiţiul de vară era în vechime şi un prilej de găsire şi folosire a apei magice.

Îmbăierea în lacuri sau râuri avea un efect curativ, dar constituia şi un ritual de renaştere.

În unele regiuni, spălatul cu roua adunată în ajunul solstiţiului reprezenta o practică magică de frumuseţe, iar în altele, îmbăierea în apa cu ierburi din noaptea solstiţiului reprezenta o cură de refacere a sănătăţii şi vigorii

Legătura dintre Solstițiul de vară și sărbătoarea Sânzienelor

La români, solstițiul de vară este legat de sărbătoarea Sânzienelor, din 24 iunie.

Sânzienele sunt, în mitologia românească, zâne bune din clasa ielelor, dar care atunci când nu le este respectată sărbătoarea devin surate cu Rusaliile, care sunt zâne rele.

Noaptea de Sânziene este înconjurată de o aură de mister și magie, fiind favorabilă vrăjilor și descântecelor de dragoste.

Coronițele de Sânziene lăsate noaptea afară puteau asigura fetele că vor face nuntă în vară, în cazul în care erau găsite dimineața acoperite de rouă.

Florile culese de Sânziene, așezate sub pernă în noaptea de 23 spre 24 iunie, le puteau ajuta pe fete să își vadă în vis viitorul soț.

Festivitatea este dedicată Sânzienelor sau Drăgaicelor, personaje mitice nocturne, care apar în cete (de obicei în număr impar), cântă și dansează pe câmpuri în noaptea premergătoare zilei Sfântului Ioan Botezătorul (23 spre 24 iunie).

Ele umblă pe pământ sau plutesc prin aer, împart rod holdelor și femeilor căsătorite, înmulțesc păsările și animalele, tămăduiesc bolile și suferințele oamenilor, apără semănăturile de grindină și vijelii.

În anumite situații, când oamenii le nesocotesc ziua, Sânzienele pot deveni distructive: stârnesc furtuni și vijelii, aduc grindină, lovesc pe cei nepăsători cu boala numită „luatul cu Drăgaica”, lasă câmpurile fără rod etc.

În mitologia română sunt cunoscute și sub alte denumiri, precum: Dânse, Vâlve, Iezme, Irodiade, Rusalii, Nagode, Vântoase, Zâne, Domnițe, Măiastre, Împărătesele Văzduhului și încă multe altele în funcție de regiune.

Sânzienelor le place să fie iubite. Se supără și pedepsesc dacă nu le iubești. Pot deveni la fel de rele și dușmănoase precum Ielele sau Rusaliile.

Solstițiul de vară și ritualul talismanului din aur

De momentul solstițiului de vară este legat și un ritual de transformare a unei bijuterii din aur în talisman norocos.

Se foloseste orice fel de obiect din aur, indiferent dacă este un inel, o moneda sau pandativ.

Cu o zi inainte de solstițiu, bijuteria este pusă într-un vas rezistent la foc, plin cu ierburi uscate (cimbru, rozmarin, salvie, lavandă, mușețel, sunătoare), ce reprezintă elementul pământ.

În zorii zilei solstițiului de vară, se scoate obiectul de aur dintre ierburi și se pune într/un vas cu apă curată, apon prin flacăra unei lumânări galbene sau aurii.

Astfel, bijuteria este purificată cu elementul focului. Cu flacăra de la lumânare, se dă foc ierburilor uscate din vas, lasându-le să ardă și să își împrăștie aromele.

De la mijlocul zilei și până la apus, se lasă obiectul de aur într-un loc sigur de afară, astfel încât să fie sub lumina soarelui.

Seara, țineți strâns bijuteria într-o mână, închideți ochii și concentrați-vă asupra dorintei cele mai arzătoare, apoi pronunțați dorința cu glas tare, de 3 ori.

La final, se recită: „Fii vrăjit și legat, cu noroc, dragoste și lumină; belșugul să se reverse și energiile să străluce. Așa să fie”.

Ritualuri legate de miezul verii și de soltițiul de vară

Deși ritualurile legate de miezul verii sunt diversificate pe cuprinsul Europei, anumite teme par să se regăsească în majoritatea culturilor.

Solstițiul de vară era o vreme a purificării prin apă și foc, un timp când practicile magice deveneau potente, iar spiritele pământului și cerului pășeau printre oameni.

În plus, solstițiul de vară este, se pare, favorabil unor magii puternice, care își pot pune amprenta pozitivă asupra unor schimbări din dragoste, prosperitate sau sănătate.

Energia solstițiului de vară este considerată a fi o energie a pasiunii, vitalității, creativității și belșugului.

Încă din antichitate, se credea că magia practicată în timpul solstițiului de vară are darul de a materializa dorințe sau aspirații aparent imposibile.

Cum era sărbătorit Solstițiul de vară în antichitate

În China antică, ceremonialul solstițiului de vară constă într-o sărbătoare dedicată pământului, forței feminine și pricipiului Yin. În mod complementar, solstițiul de iarnă era rezervat sărbătoririi cerurilor, forței masculine și principiului Yang.

Străvechii păgâni din Europa (triburile celtice, slave sau germanice) sărbătoreau solstițiul de vară cu focuri de tabără. Noaptea solstițiului era specifică festivalurilor focului și magiei de dragoste, oracolelor iubirii și divinației.

Se credea că lanurile de cereale vor creşte până la înălțimea la care săreau peste foc cuplurile de îndrăgostiți. Prin intermediul puterilor magice ale focului, fetele își ghiceau viitori soți și, în același timp, flăcările alungau demonii și spiritele rele.

În Roma antică, festivalul Vestalia, dintre 7 și 15 iunie, era dedicat zeiței romane a căminului, Vesta. În această perioadă, femeile măritate aveau voie să intre în templul zeiței, în restul anului el putând fi frecventat numai de fecioarele vestale.

În străvechea Suedie, un arbore al miezului de vară era înălțat și decorat în fiecare așezare. Sătenii dansau în jurul lui, iar fetele și femeile se îmbăiau într-un râu, ritual având menirea de a aduce ploaia peste câmpuri.

Ziua Mondială a Soarelui

Ziua Mondială a Soarelui este o sărbătoare anuală instituită de Societatea Internațională pentru Energie Solară și are drept scop popularizarea posibilităților de utilizare a energiei solare.

Potrivit astronomilor, Soarele este o sferă gazoasă gigantică, în vârstă de patru miliarde și jumătate de ani, stea care plutește pe un braț spiralat al Căii Lactee, printre miliarde de alte stele. Soarele are un diametru de 139.000.000 km și o masă de 2 miliarde de tone.

Temperatura la suprafața Soarelui este de aproximativ 5.500 grade Celsius și în centrul său sunt 15 milioane de grade Celsius.

În compoziția Soarelui sunt incluse hidrogenul, heliul, carbonul, azotul, oxigenul, neonul, fierul și alți atomi grei, potrivit astro-urseanu.ro.

Punerea în valoare a imensului potențial, pe care îl dăruiește planetei noastre, astrul zilei constituie în concepția oamenilor de știință soluția cea mai sigură și mai la îndemână pentru depășirea crizei energetice.

Problema principală rămâne atât perfecționarea tehnologiilor de captare, conversie și stocare în instalații adecvate, cât și utilizarea durabilă a resurselor regenerabile și neregenerabile ale planetei, între ele existând o neîncetată interacțiune ce se răsfrânge în existența noastră planetară.

Ziua Mondială a Soarelui a fost marcată pentru prima dată în România în 1997.

Când pică solstițiul de vară până în 2030

  • Solstițiul de vară 2023 – 21 iunie, ora 14.58
  • Solstițiul de vară 2024 – 20 iunie, ora 20.51
  • Solstițiul de vară 2025 – 21 iunie, ora 2.42
  • Solstițiul de vară 2026 – 21 iunie, ora 8.24
  • Solstițiul de vară 2027 – 21 iunie, ora 14.11
  • Solstițiul de vară 2028 – 20 iunie, 20.02
  • Solstițiul de vară 2029 – 21 iunie, ora 1.48
  • Solstițiul de vară 2030 – 21 iunie, ora 7.31

Sursa: alba24.ro

Foto: pixabay.com



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

EVENIMENT

Bucuria de a petrece SĂRBĂTORILE pascale alături de cei dragi este PREMIATĂ în Iulius Mall Cluj! PREMII la cumpărături

Publicat

iulius mall

Familia merită tot timpul tău liber, iar sărbătorile pascale sunt prilejul perfect să le arăți celor dragi cât de mult îi prețuiești. Fie că alegi să petreci timp de calitate alături de ei sau vrei să le oferi un cadou special, în Iulius Mall Cluj găsești tot ce ai nevoie pentru momente de bucurie împărtășite în familie. Vino și pregătește-te de sărbători în Iulius Mall și poți câștiga premii atractive la cumpărături!

Îți este dor de atmosfera prietenoasă de acasă, de cozonacii pufoși și cadrul de sărbătoare plin de amintire și de bucuria revederii? Anul acesta, Iulius Mall Cluj te încurajează să stai cu cei dragi pentru „Paștele se sărbătorește în familie”.

Bucuria de a petrece SĂRBĂTORILE pascale alături de cei dragi este PREMIATĂ în Iulius Mall Cluj! PREMII la cumpărături

Până pe 18 aprilie 2025, Iulius Mall te premiază pentru cumpărături! Cu cât alegi mai multe daruri, cu atât cadoul pentru tine este mai generos. Dacă valoarea cumulată a bonurilor tale (cel puțin două din aceeași zi) este de minimum 600 de lei, poți câștiga pe loc vouchere la locațiile partenere, dar și alte premii.

În fiecare zi vor fi premiate primele 180 de persoane care vin la Centrul de Premiere aflat în zona Massimo Dutti. În total, valoarea premiilor este de peste 20.000 de euro. Mai multe detalii despre campanie, precum și regulamentul, sunt disponibile pe site-ul Iulius Mall Cluj.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Șoferii care nu SEMNALIZEAZĂ la timp schimbarea direcției de mers RISCĂ amenzi mai mari din 2025

Publicat

politie

Șoferii care nu semnalizează la timp sau deloc schimbarea direcției riscă amenzi mai mari din 2025. Aceștia pot provoca accidente grave. Pentru că omit să semnalizeze, manevra îi poate lua prin surprindere pe ceilalți participanți la trafic.

Șoferii care nu semnalizează schimbarea direcției de mers se pot alege cu amenzi usturătoare. Începând de anul acesta, odată cu majorarea salariului minim brut, a crescut și punctul de amendă. Cu alte cuvinte, șoferii vor primi sancțiuni mai mari pentru nerespectarea acestei obligații, scrie Fanatik.

Șoferii care nu SEMNALIZEAZĂ la timp schimbarea direcției de mers RISCĂ amenzi mai mari din 2025

Potrivit legislației rutiere din România, toți participanții la trafic au obligația să semnalizeze ori de câte ori schimbă direcția de mers. Trecerea de pe o bandă de circulație pe alta se face conform anumitor reguli, iar cine nu le respectă, riscă să fie amendat.

Pentru mulți șoferi, schimbarea direcției poate părea o manevră banală, mai ales în zonele unde traficul nu este intens. Totuși, cei care nu semnalizează la timp, pot provoca accidente sau se pot alege cu amenzi usturătoare.

Codul Rutier 2025 definește schimbarea direcției de mers ca fiind orice viraj sau schimbarea de bandă. Șoferii trebuie să semnalizeze atunci când intră sau ies de pe un drum, când virează la dreapta sau la stânga într-o intersecție sau când schimbă banda de circulație.

Această abatere intră în clasa I de sancțiuni. Asta înseamnă că șoferii vor primi între 2 și 3 puncte de amendă. În situația în care s-au produs un accident din cauză că șoferul nu a semnalizat la timp schimbarea direcției, valoarea amenzii se dublează.

Șoferii care nu semnalizează corect schimbarea direcției de mers primesc între 405 și 607,5 lei amendă. Dacă nesemnalizarea a dus la producerea unui accident, amenda crește la 810 sau 1.012,5 lei.

Citește mai departe

EVENIMENT

Programul RABLA: Eco-tichetul va avea valoarea de 37.000 de lei

Publicat

rabla

Miercuri, ministrul Mediului, Mircea Fechet, a făcut public în cadrul unei conferințe de presă faptul că Eco tichetul din Programul Rabla 2025 va avea valoarea de 37.000 de lei. 

„Am decis majorarea eco-tichetului, de la propunerea de 5.000 de euro la 7.500 de euro”, a spus Mircea Fechet.

Programul RABLA: Eco-tichetul va avea valoarea de 37.000 de lei

Ministrul Fechet a mai spus că statul va finanța cu 10.000 de lei achiziția de mașini noi cu motoare termice, cu 12.000 de lei pentru vehiculele de tipul hibrid și cu 15.000 de lei pentru mașinile plug-in hibrid.

Pentru lansarea Programului Rabla mai sunt necesare câteva avize, a precizat ministrul Mediului.

Citește mai departe

ECONOMIE

ANALIZĂ. Euro a atins o nouă valoare MAXIMĂ de la începutul anului

Publicat

mita euro bun

Furtuna declanșată de administrația de la Casa Albă în comerțul mondial, a afectat marile burse ale lumii, inclusiv cele americane, și a ridicat nivelul aversiunii față de risc.

Piața valutară locală este monitorizată cu atenție de BNR, care este nevoită uneori să vândă euro pentru a stopa tendințele de depreciere. O creștere a cursului înainte de alegerile prezidențiale din mai ar pune în pericol procesul electoral.

Tranzacțiile de miercuri se realizau în culoarul 4,9771 – 4,9777 lei, iar media euro a urcat de la 4,9772 – 4,9775 lei, față de 4,9774 lei la jumătatea săptămânii trecute.

ANALIZĂ. Euro a atins o nouă valoare MAXIMĂ de la începutul anului

Economia românească s-ar putea confrunta cu riscul intrării în recesiune, în condițiile în care bugetul de stat pentru acest an a fost calculat pe o creştere economică de 2,5% şi un deficit bugetar de 7% din PIB.

În comunicatul de presă care a urmat ședinței de politică monetară a BNR se arată că, „cele mai recente date și analize indică o încetinire pronunțată a creșterii în termeni trimestriali a economiei în trimestrul I 2025, implicând o dinamică anuală a PIB relativ similară celei din trimestrul precedent, în condițiile unor evoluții divergente la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore.”

O scădere a economiei poate fi însoțită de înrăutățirea notelor de țară de către marile agenții de rating, ceea ce ar ridica dobânzile și ar deprecia leul.

„Indicele ROBOR la trei luni (…) a revenit de la 5,90 la 5,89%”

Miercuri, modificările marginale ale indicilor ROBOR s-au menținut, la două zile de la decizia BNR de a nu modifica rata de referință, care stagnează din august trecut la 6,50%.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a revenit de la 5,90 la 5,89%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,98%, iar cel la 12 luni a urcat de la 6,06 la 6,07%.

Euro a profitat de reacția piețelor la decizia administrației americane de a impune tarife vamale de 104% la importurile din China, și s-a apreciat până la 1,1090 dolari, maxim al ultimelor patru luni. La această evoluție au contribuit scăderea puternică a acțiunilor pe Wall Street și vânzările pe termen lung de obligațiuni americane, în piață existând temeri de intrare în stagflație a economiei SUA, care au majorat cererea de „monede refugiu”, în special yenul și francul elvețian.

În piața locală, cursul dolarului a scăzut de la 4,5556 la 4,5115 lei.

„Prețul gramului de aur a crescut”

Moneda elvețiană s-a întărit sub pragul de 0,93 franci/euro, iar cursul ei a urcat de la 5,3084 la 5,3594 lei, maxim care nu a mai fost atins de la sfârșitul lui noiembrie trecut. În schimb, s-a menținut tendința de depreciere a lirei sterline, iar media ei a scăzut de la 5,8053 la 5,7821 lei, minim al ultimelor opt luni, în condițiile în care obligațiunile britanice la 30 de ani au atins un maxim al ultimilor 27 de ani.

Prețul gramului de aur a crescut de la 440,1817 lei la 441,8413 lei, față de recordul de 463,3913 lei, atins miercurea trecută. Metalul galben s-a menținut sub recordul de 3.169,60 dolari/uncie, înregistrat în 3 aprilie, și se tranzacționa în culoarul 2.968,40 – 3.072,90 dolari/uncie.

În regiune, media monedei poloneze s-a întărit la 4,2818 zloți/euro. În schimb, cursul celei maghiare s-a depreciat la 408,63 forinți/euro.

Căderea prețul companiilor tehnologice americane a provocat deprecierea bitcoin la 74.617 – 77.892 dolari și a ethereum la 1.390 – 1.494 dolari.

Radu Georgescu

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate