EVENIMENT
152 de ani de la moartea lui Avram Iancu. A murit SINGUR, pe prispa unei case, trist și ABANDONAT
Pe 10 septembrie se împlinesc 152 de ani de la moartea lui Avram Iancu, una dintre figurile tragice ale Apusenilor. A fost revoluționar, luptător pentru drepturile românilor și personaj de frunte în zonă, dar a murit singur, pe prispa unei case, trist și abandonat.
Imaginea sa a fost bine documentată de istorici dea lungul a zeci de ani, dar povestea sa poate fi subiect de film.
152 de ani de la moartea lui Avram Iancu. A murit SINGUR, pe prispa unei case, trist și ABANDONAT
Personalitatea istorică a unuia dintre principalii lideri ai mișcărilor revoluționare din perioada 1848-1849, Avram Iancu, nu mai are nevoie de introducere, personajul fiind arhicunoscut în mentalul colectiv românesc.
Cu toate acestea, merită să aruncăm o privire și asupra modului în care moștenirea acestei personalități a fost omagiată.
Locul de veci al “Crăișorului Munților” de la Țebea a fost martorul tăcut al modului în care românii s-au raportat la Avram Iancu, timp de zeci de ani.
Venea dintr-o familie înstărită
Familia Crăișorului Munților, avea o situație materială bună, Avram Iancu a urmat clasele elementare la Abrud, iar gimnaziul la Zlatna și la Liceul Piarist din Cluj.
Mai târziu se va înscrie la Facultatea de Drept din Cluj, absolvind-o în anul 1845 cu calificativul “eminent”.
Cu toate acestea, cererea de practicant în avocatură îi va fi respinsă deoarece nu avea origini nobile, iar acest fapt îl face să se înscrie cancelarist la Curtea de Apel a Transilvaniei de la Târgu Mureș.
În preajma izbucnirii Revoluţiei de la 1848 din Transilvania, Avram Iancu făcea parte din elita intelectualităţii transilvănene care lupta pentru emancipare socială şi naţională a românilor.
În timpul Revoluţiei de la 1848, a fost conducătorul moților din Munţii Apuseni, cu ajutorul cărora a organizat apărarea în acea zonă.
El a respins multe atacuri ale armatei maghiare care erau superioare atât ca număr cât şi ca armament, câștigându-şi astfel numele de “Crăișorul munţilor“.
Avram Iancu era cu adevărat un om deosebit, cu o carisma și o înfățisare pe cât de plăcută, pe atât de electrizantă pentru mase, „fermecând mulțimea”, după cum preciza George Barițiu. ”Era peste putință să nu răpească cu sine pe ascultători”. Modul său de exprimare era direct și simplu, pe înțelesul tuturor, dar îngrijit și curgător, după cum aprecia Nicolae Bălcescu.
Avram Iancu, ultimii ani
Ultimii ani din viața lui Avram Iancu au fost deosebit de grei. Era suferind fizic și psihic: era depresiv și dezvoltase o dependență de alcool, spun istoricii.
În vara anului 1872 Avram Iancu era internat la spitalul din Baia de Criș. În ciuda stării precare de sănătate, acesta pornește în a cutreiera poalele Munților Apuseni, revenind în Baia de Criș la data de 10 septembrie 1872.
Acolo și-a găsit sfârșitul. Avram Iancu a murit în noaptea de 10 spre 11 septembrie 1872 în casa brutarului Ion Stupină din Baia de Criș.
Locul înmormântării sale, cimitirul din Țebea, în vecinătatea gorunului lui Horea, a fost ales ca urmare a propriei sale dorințe:
„Câtă lume am umblat, țară mai bună, mai bogată și oameni mai primitori ca în Țara Zarandului n-am văzut. Când voi muri aș vrea să mă îngropați aici”.
Evenimentul a reprezentat un cadru amplu. Au slujit 36 de preoți, iar cortegiul celor 10.000 de moți care l-au condus pe “Crăișorul Munților” pe ultimul drum s-a întins pe o lungime de aproape 2 kilometri.
Nașterea “Panteonului de la Țebea”
Încă dinaintea Marii Unirii intelectualitatea românească din Transilvania a încercat să țină vie în memora colectivă imaginea și faptele lui Avram Iancu, fapt reflectat în diverse articole apărute în presa vremii.
Cu toate acestea, acțiuni mai ample, precum ridicarea de busturi și monumente, nu au putut avea loc atâta timp cât Transilvania s-a aflat sub administrație austro-ungară.
Primele acțiuni care au stat la baza constituirii “Panteonului lui Horea” au avut loc în anul 1924, cu ocazia împlinirii a o sută de ani de la nașterea lui Avram Iancu.
Sărbătoarea s-a desfășurat sub egida ASTREI (Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român), în prezența Familiei Regale a României, scrie Alba24.ro.
Astfel, pentru pregătirea centenarului mormântul și spațiul din jurul acestuia au fost reamenajate. S-a dispus degajarea locului de alte morminte, zidirea mormântului, amplasarea a două tunuri din anul 1877 și amenajarea de alei.
“Craiul Munților”. Pseudonimul dat de către Nicolae Iorga lui Avram Iancu
Următorul eveniment notabil a avut loc în anul 1931, atunci când din inițiativa istoricilor Gheorghe Brătianu și Constantin Giurescu a fost adusă de la București o placă din marmură gri, pe care a fost gravat un text redactat de către Nicolae Iorga:
“Craiul Munților. Națiunea Română întregită în hotarele ei firești și unită în spiritul libertății. MDCCCXLVIII-MCMXVIII”.
În prezent, Complexul de Monumente Țebea se află sub administrarea Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva.
Acesta cuprinde mormântul lui Avram Iancu, clasat în categoria A în Lista Monumentelor Istorice din România, „Biserica cu tricolor”, ridicată între 1893-1896; mormintele tribunilor Ioan Buteanu și Simion Groza, relocate cu prilejul manifestărilor din 1924; cimitirul eroilor de peste Carpați căzuți în luptele din primul Război Mondial pentru eliberarea Ardealului; crucea eroilor – fii ai satului – din Primul Război Mondial; monumentul eroilor satului Țebea căzuți în al Doilea Război Mondial; Gorunul lui Horea; Gorunul lui Iancu; bustul lui Avram Iancu, operă a sculptorului Ioan Medruț, dezvelit în 2006; mormintele lui Sigismund Borlea și Teodor Pop; crucea din anul 1877; gorunii Regelui Ferdinand, al Reginei Maria și al Generalului Berthelot, scrie historia.ro.
Articol de Alexandru Mazălu
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
O fată de 13 ani a fost lovită, joi, de o mașină, pe Calea Victoriei din Turda, anunță ISU Cluj.
Aceasta a fost preluată de către echipajul SMURD și transportată la spital.
”La o primă evaluare, victima era conștientă, dar prezenta multiple traumatisme”, au spus pompierii.
Vom reveni cu detalii.
Universitatea Cluj este în Top 3 la numărul de spectatori prezenți pe stadion în actualul sezon al Superligii. Celelalte două echipe sunt Universitatea Craiova și Rapid București.
Potrivit paginii oficiale de Facebook a Superligii, 19.940 de spectatori a fost cel mai mare număr de fani înregistrați pe stadion la un meci din actualul sezon. Acesta a fost atins la partida Universitatea Craiova-Rapid.
Universitatea Cluj, în topul numărului de SPECTATORI în actualul sezon al Superligii
Pe locul doi în top se află Universitatea Cluj-Dinamo, urmărit din tribune de 18.067 de spectatori.
Locul trei este ocupat de meciul Rapid-Universitatea Cluj, cu 12.691 de suporteri.
Au mai fost peste 12.000 de spectatori la partidele CFR Cluj-Universitatea Cluj, Rapid-CFR Cluj, Rapid-Dinamo și Universitatea Cluj-Universitatea Craiova.
EVENIMENT
Clujean ARESTAT pentru șantaj și violență. A obținut 12.000 de euro sub amenințarea publicării unor imagini intime
Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca a dispus arestarea preventivă a unui bărbat din Cluj acuzat de șantaj, violarea vieții private, lovire și fals informatic. A amenințat cu publicarea unor imagini intime, obținând astfel 12.000 de euro.
Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca a admis arestarea preventivă pentru 30 de zile a unui bărbat din Cluj, acuzat de șantaj în formă continuată, violarea vieții private, lovire și fals informatic.
„Procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, a solicitat în data de 09.10.2024 Judecătoriei Cluj-Napoca, arestarea preventivă a unei persoane, pe o perioadă de 30 de zile, de la data de 09.10.2024 până la data de 07.11.2024, propunerea fiind admisă.
Față de inculpat, în cursul zilei de 08.10.2024, s-a dispus prin ordonanță punerea în mișcare a acțiunii penale sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de șantaj în formă continuată (20 acte materiale), violarea vieții private în formă continuată (10 acte materiale), lovire sau alte violente și fals informatic”, se arată într-un comunicat al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca.
A șantajat cu publicarea unor imagini compromițătoare
Faptele s-au desfășurat între mai 2024 și 6 octombrie 2024, în mod repetat, inculpatul constrângând persoana vătămată prin amenințări și cerând sume de bani pentru a nu publica imagini compromițătoare. Valoarea totală a banilor oferiți de persoana vătămată sub amențare se ridică la aproximativ 12.000 de euro.
„În referatul cu propunere de luare a măsurii arestării preventive s-a reținut, în esență, faptul că inculpatul, în perioada mai 2024 – 06.10.2024, în mod repetat si în baza aceleasi rezolutii infracționale, în cel puțin 20 de ocazii, a constrâns-o pe persoana vătămată prin amenințări cu publicarea mai multor imagini compromițătoare (intime) cu persoana vătămată, precum si cu exercitarea de acțiuni păgubitoare împotriva ei, să îi remită diferite sume de bani, în scopul obținerii în mod injust a unui folos patrimonial, precum si să îndeplinească diferite solicitări făcute cu scopul nepatrimonial al menținerii unui control asupra persoanei vătămate (precum pornirea locației telefonului mobil, ștergerea conversatiilor cu acesta, pornirea funcției videocall pentru verificarea persoanei vătămate), ca urmare a constrângerilor exercitate persoana vătămată îndeplinind atât solicitările adresate, cât si operatiunile de transfer a sumelor de bani solicitate, fie în conturile unor persoane indicate de inculpat, fie prin remiterea lor direct acestuia, achitând astfel aprox. 12.000 euro”, se mai arată în comunicat.
Bărbatul, acuzat că a filmat fără drept victima în ipostaze intime
De asemenea, inculpatul a realizat și distribuit fără drept imagini intime cu persoana vătămată către persoane cunoscute acesteia, provocându-i suferință psihică și afectându-i imaginea publică.
„Totodată inculpatul, în perioada mai 2024-06.10.2024, în mod repetat si în baza aceleași rezoluții infracționale, în două ocazii, respectiv în jurul datelor de 02.05.2024 și 14.07.2024, a efectuat, fără drept, înregistrări si fotografii în care persoana vătămată manifesta comportamente sexuale explicite sau apărea in ipostaze nud, în timp ce aceasta se afla fie la locuința personală din mun. Cluj-Napoca, fie în interiorul camerei de hotel la care era cazată de pe raza mun. Târgu Mures, după care a transmis, în alte 8 ocazii, prin intermediul aplicațiilor de socializare, respectivele imagini cu caracter intim privind pe persoana vătămată către mai multe persoane cunoscute acesteia, de natură să provoace acesteia o suferință psihică si să aducă atingere imaginii sale prin prisma profesiei pe care o ocupă”, transmite Parchetul.
A distribuit fotografii indecente pe rețelele de socializare
Într-un alt incident, acesta a agresat-o fizic pe persoana vătămată în Târgu Mureș, provocându-i urme vizibile.
„De asemenea, s-a mai reținut că același inculpat, în data de 13.09.2024, în timp ce se afla cu persoana vătămată pe raza mun. Târgu Mures, a agresat-o fizic pe aceasta, prin lovirea si prinderea acesteia de mâini, lăsându-i urme vizibile, iar în perioada mai 2024 – 06.10.2024, inculpatul a creat și utilizat diferite conturi pe rețelele de socializare, folosind datele și fotografiile reale ale persoanei vătămate si a distribui fotografii cu aceasta în ipostaze indecente, fără dreptul acesteia si fără ca respectivele conturi să provină de la titularul real, în scopul lezării imaginii persoanei vătămate de natură a produce un prejudiciu moral acesteia”, potrivit comunicatului trimis presei.
Precizăm că inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o eventuală condamnare definitivă.
EVENIMENT
16 locuri de afișaj electoral în Cluj-Napoca pentru alegerile prezidențiale. Anunțul Primăriei
Primăria Cluj-Napoca anunță că 16 locuri pentru expunerea afișajului electoral au fost stabilite pentru scrutinele din 24.11.2024, respectiv 08.12.2024. Amplasamentele au fost realizate pe baza art. 41, alin (1), din Legea nr. 370/2004, pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și prevederile punctului nr. 39, din anexa la Hotărârea nr. 1061/2024, privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României, în anul 2024. după cum urmează:
1. P-ța Mihai Viteazul (pe aleea din fața monumentului închinat domnitorului Mihai Viteazul);
2. P-ța Gării- str. Căii Ferate (în zona pietonală dinspre str. Craiovei);
3. P-ța 1 Mai (în zona stației C.T.P. – delimitată prin balizele de semnalizare);
4. B-dul 21 Decembrie 1989 (staţia C.T.P.- vis a vis de piaţa agroalimentară Mărăşti, sensul de coborâre înspre centru);
5. Stația C.T.P. de la IRA (sensul de coborare înspre centru);
6. Str. Alexandru Vaida-Voevod (în zona staţiei C.T.P. din fața centrului comercial Iulius Mall, sensul de coborăre înspre cart. Mărăști);
7. Baza Sportivă Gheorgheni – str. Alexandru Vaida Voevod, FN (în zona teraselor);
8. B-dul Eroilor (în zona Monumentului Memorandiștilor);
9. P-ța Ștefan cel Mare (pe trotuarul din spatele Bastionului Croitorilor);
10. Strada L. Pasteur nr. 60 (pe platforma din preajma Primăriei de cartier Zorilor);
11. Str. Observatorului (pe platoul betonat situat între imobilele de la numerele poștale 107 și 109). 12. Splaiul Independenței (în stația de tramvai, sensul de coborâre înspre centru, în zona BT Arena);
13. Calea Mănăștur, la intersecția cu str. Câmpului (în stația C.T.P. de pe Calea Mănăștur, sensul de coborâre înspre centru);
14. Calea Florești (în stația C.T.P., vis-a-vis de Carrefour Market-Calea Florești, sensul de coborâre înspre centru);
15. Str. Primăverii (în zona parkingului și a fântânii arteziene);
16. B-dul 1 Decembrie 1918 (vis-a-vis de imobilul cu nr. 126, bl. E, la intrarea în baza de agrement Grigorescu).