Connect with us

Clujul de altădată

1 MAI la Hoia, 1984. DEFILARE în 1945. Ziua MUNCII. Românii mănâncă 400 de milioane de mici anual

Publicat


Imagini de 1 mai din Hoia, Cluj-Napoca, din anul 1984. Atunci, Ziua Internaţională a Muncii era sărbătorită prin zile libere. La mici, grătare şi bere, la iarbă verde. Iar în cealalată imagine, o defilare de 1 mai, în Clujul anului 1945.

Mulţi mici

Potrivit statisticilor, românii mănâncă anual peste 400 de milioane de mici. Dintre aceştia, circa 10%, adică aproape 40 de milioane, doar de 1 mai. Ziua de 1 mai de anul trecut şi de anul acesta au fost excepţii, din cauza restricţiilor legate de coronavirus.

“Românii mănâncă aproape o jumătate de miliard de mici pe an, iar în ziua de 1 Mai consumă 30 de milioane de mici. Aceştia, puşi cap la cap, formează un lanţ care ar uni Bucureşti de Munchen, în patria produselor din carne, adică 1.500 de km distanţă”, spunea Alex Jurconi, preşedintele Federaţiei Naţionale Pro Agro.

1 mai a fost declarată Ziua Internaţională a Muncii în 1889, la Congresul Internaţionalei Socialiste, în memoria victimelor grevei generale din Chicago. În timp, 1 mai a devenit sărbătoarea mișcărilor muncitorești în majoritatea țărilor lumii. Diversele manifestări căpătând amploare pe măsură ce autoritățile au convenit cu sindicatele ca această zi să fie liberă.

Defilare muncitorească

1 Mai, Ziua Internațională a Muncii, a fost sărbătorită cu mare fast în anii comunismului. Dar și în anii premergători instaurării acestui regim în România.

Înainte chiar de sfârșitul celui de-al doilea Război Mondial, la 1 mai 1945, la Cluj a avut loc o defilare de 1 Mai, organizată de autoritățile de atunci, și la care au participat și asistat ”tovarășii sovietici” și militari ai Armatei Roșii.

La defilarea care a avut loc în fosta Piață a Victoriei, actuala Piață Avram Iancu, a fost amplasată o scenă unde stăteau oficialitățile locale ale vremii, iar muncitorii din fabricile Clujului, printre care Dermata, actuala Clujana, cu steaguri și pancarte, treceau prin fața sa cu pumnii strânși.

Lupta de clasă începuse, comunismul, adus de trupele sovietice, își făcea simțită prezența iar numai peste doi ani, în 1947, țara devenea Republica Populară Română.

(MaAv)


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


ACTUALITATE

BÂRLOGUL lui Lucian BLAGA la Cluj. “Să nu te CERŢI cu OAMENII mai mult decât cu TINE însuţi”. 60 de ani de la moartea poetului

Publicat

“Faptul că orice viaţă de pe pământ se termină prin moarte, nu dovedeşte că moartea este scopul vieţii”. Aşa spunea Lucian Blaga, de la moartea căruia se împlinesc 60 de ani, pe 6 mai. A locuit multă vreme şi la Cluj, în diferite locuri. Dar poate că cel mai drag loc al său a fost cel la Biblioteca Centrală Universitară (BCU) din Cluj, care azi îi poartă numele. Era, este încă, o cămăruţă, denumită “Bârlogul lui Faust”, dar căreia i se spune şi Bârlogul lui Blaga.

Bârlogul lui Faust de la BCU Cluj (sursa foto BCU Cluj)

Chiriaş de Cluj

„În Cluj a stat în mai multe locuri, dar în chirie, nu a avut proprietăţi. A locuit ultima data pe strada Măcinului nr 20, parcă, într-un imobil cu două camera, la etajul al doilea. A stat şi pe str Moţilor, şi pe Clinicilor. La BCU are Bârlogul lui Blaga, Bârlogul lui Faust, cum se numea, între etaje. Acolo avea o cămăruţă unde a tradus Faust, al lui Goethe. Era în perioada când a fost scos de la Universitate. Lucian Blaga şi-a pus o puternică amprentă asupra Clujului”, spune, pentru Cluj24, istoricul clujean Vladimir Alexandru Bogosavlievici.

„A trăi la oraş înseamnă a trăi în cadru fragmentar şi în limitele impuse la fiecare pas de rânduielile civilizaţiei. A trăi la sat înseamnă a trăi în zarişte cosmică şi în conştiinţa unui destin emanat din veşnicie”, Lucian Blaga, 5 iunie 1937,  în discursul său de recepţie în Academia Română, intitulat „Elogiul satului românesc” („Discursuri de recepţie la Academia Română”, arhiva Cluj24)

În bârlogul său a lucrat mai mulţi ani, între 1952 şi 1959.

„Este biroul de sub scări, “nebănuitele trepte”. A mai răms doar cufărul lui Blaga acolo. El a stat acolo în perioada în care a tradus Faust. Bârlogul lui Faust, aşa e scris pe uşă. Avea şi o canapea, mai şi înnopta acolo. Se spune că de multe ori stătea în geam şi o urmărea pe doamna Daniello, cum ea urca pe actuala stradă Victor Babeş. Blaga fusese coleg la Universitate cu Leon Daniello… Ei au păstrat prietenia și in perioada când Lucian Blaga a fost scos de la catedra. Mai mult, prin sensibilitatea ei, prin cultura și inteligenta ei, Elen (Elena) i-a devenit muza… Reușind să îi trezească entuziasmul după experienţa tristă… Cel puțin o poezie îi este dedicată acesteia, „Portret”.

Mi-a povestit Ioan Muşlea, fiul directorului BCU, Ion Muşlea, că i-a spus Blaga când a terminat de tradus Faust: „Păcat ca nu mai trăiește Goethe să traducă Faust din românește, că ar ieși mai bine decât originalul de la 1800”. Era foarte mulțumit cum ieșise traducerea”, spune, pentru Cluj24, directorul BCU Cluj, Valentin Orga.

Iubiri de Cluj

Lucian Blaga n-a scăpat de fiorii dragostei nici în perioada clujeană. Şi a fost săgetat de mai multe ori.

“O preoteasă a fost muză a lui Lucian Blaga. Era soţia preotului Florea Mureşan. Era paroh la Biserica Ortodoxă din Deal, str Bisericii Ortodoxe. Ea se numea Eugenia şi patrona unele serate în cadrul cărora Blaga era nelipsit. A fost frapat de frumuseţea ei. I-a scris numeroase creaţii lirice. Blaga a avut mai multe aventuri sentimentale. Inclusiv cu nevasta lui Leon Daniello. Dar nu se ştie dacă aventurile astea sentimentale ale lui erau şi erotice. Dar se ştie că şi cu soţia marelui medic pneumolog a avut o idilă”, povesteşte Vladimir Alexandru Bogosavlievici.

După Eugenia Mureşanu, a urmat Elena Daniello, soţia marelui medic, despre care se spune că o urmărea cu privirea din Bârlogul lui Faust.

Personalitate de Nobel

Lucian Blaga, 10 mai 1954, în Bârlogul lui Faust de la BCU Cluj (sursa foto: BCU Cluj)

Lucian Blaga (9 mai 1895, Lancrăm, 6 mai 1961, Cluj), eseist, filozof, poet, dramaturg, traducător, jurnalist, profesor universitar, academician și diplomat. Printre altele, se spune că el ar fi fost propus în 1956 pentru premiul Nobel pentru literatură. Propunerea ar fi făcut-o Rosa del Conte şi Basil Munteanu, la iniţiativa lui Mircea Eliade. Dar numele său nu figurează, totuşi, printre nominalizaţii acelui an.

Ardere (Lucian Blaga)

„Ființă tu – găsi-voi cîndva cuvenitul
sunet de-argint, de foc și ritul
unei rostiri egale
în veci arderii tale?
Al seminției mele cel din urmă sînt.
Pumn de lumină – tu, pumn de pămînt. Tu rodie,
Tu floare mie, cu puteri de zodie,
unde și cînd găsi-voi singurul cuvînt
în cercul nopții să te-cînt?
Nepriceput pe lîngă vetre
dar înțeles de zei și pietre,
cuvîntul unde-i – ca un nimb
să te ridice peste timp?
Cuvîntul unde-i – care leagă
de nimicire gînd și pas?
Mă-ncredințez acestui an, tu floare mie,
ca să sfîrșesc arzînd”.
(MaAv)

 

 

 

Citește mai departe

ACTUALITATE

ROMÂNCA absolută. NADIA, performanţă UNICĂ în LUME. S-a întâmplat în urmă cu 42 de ani

Publicat

Pe 9 mai 1979, la Campionatul european de gimnastică de la Copenhaga, Nadia Comăneci a câștigat, pentru a treia oară consecutiv, titlul european absolut. Performanță unică în istoria competiției.

Nadia, prima din lume

Pe 17 iulie 1976, la Montreal, au început Jocurile Olimpice de Vară, competiţie la care Nadia Comăneci a obţinut prima notă de 10 din istoria gimnasticii. De altfel, la competiţia respectivă, Nadia a obţinut șapte note de 10.00.

Ulterior, în mai 1979, la Campionatul european de gimnastică de la Copenhaga, Nadia Comăneci a câștigat, pentru a treia oară consecutiv, titlul european absolut, performanță unică în istoria competiției.

Prima româncă

Nadia Elena Comăneci (n. 12 noiembrie 1961) este prima gimnastă din lume care a primit nota zece într-un concurs olimpic de gimnastică. Este câștigătoare a cinci medalii olimpice de aur. Este considerată una dintre cele mai bune sportive ale secolului 20 și una dintre cele mai bune gimnaste ale lumii, din toate timpurile.

Ea este primul sportiv român inclus în memorialul International Gymnastic Hall of Fame.

*în imagini, trei reviste din perioada de glorie a Nadiei Comăneci, cu două autografe ale sale acordate într-o vizită la Cluj (arhiva Cluj24)

(MaAv)

Citește mai departe

Clujul de altădată

PREDICĂ de PAŞTI din 1913. NĂRAVUL beuturei de VINARS. Protopopul clujean Elie Dăianu arăta năravurile românilor

Publicat

Predica de Paşti conţinea odinioară, la fel ca azi, pe lângă învăţăturile strict religioase, şi observaţii/îndemnuri cu caracter social. Una dintre aceste observaţii se referee la băutură. Care era tare dragă românilor.

Băutura ne prăpădeşte neamul

*în imagine, broşura cu predica de Paşti din 1913 a lui Elie Dăianu (arhiva Cluj24)

În predica sa de Paşti de acum 108 ani, 1913, protopopul greco-catolic de Cluj, Elie Dăianu, combătea băutura. Dar mai ales vinarsul, pălinca, tăria.

„Pe lângă multele însuşiri bune şi vrednice de laudă, avem noi, Românii, şi unele năravuri rele, cari ne fac mare pagubă şi ruşine, înaintea oaminilor, şi nesfârşită stricăciune şi osândă înaintea lui Dumnezeu. Între altele este năravul beuturei de vinars, care ne strică şi ne prăpădeşte neamul nostru, mai ales poporul dela sate”, spunea el.

Intelectual de rasă, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor

Elie Dăianu (9 martie 1868, 11 septembrie 1956) a fost protopop greco-catolic al Clujului din 1902 până în 1940. A fost o figură reprezentativă a intelectualității române din Transilvania în prima jumătate a secolului al XX-lea. În anul 1920 a fost ales deputat din partea Partidului Poporului. Şi a ocupat funcția de vicepreședinte al Camerei Deputaților.

A fost redactor la Tribuna și la Foaia Poporului din Sibiu. În 1897, ca redactor șef al revistei Tribuna, i-a publicat tânărului Octavian Goga, pe atunci elev în clasa a VI-a al Liceului de Stat din Sibiu, șase poezii.

În anul 1901 a publicat la Sibiu textul latin și traducerea în limba română a memoriului Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae din 1791. În anul 1903 a înființat la Cluj “Răvașul”, o revistă culturală ilustrată săptămânală, în care a publicat o serie de studii istorice.

Dăianu a scris biografiile unor oameni de seamă. Şi a militat pentru refacerea unității bisericești a românilor din Transilvania. În 1906 a reeditat cu litere latine volumele de predici ale lui Petru Maior, apărute inițial la Buda, cu litere chirilice (Prediche sau învățături la toate duminicile și sărbătorile anului).

Pe 20 august 1916 a participat din partea românilor uniți clujeni la slujba ocazionată de ziua împăratului Franz Joseph. Cu acea ocazie și-a exprimat „sentimentele de loialitate și alipire neclintită cătră Maiestatea Sa, și cătră glorioasa Casă Domnitoare”, precum și recunoștința pentru toate binefacerile care s-au revărsat asupra întregului popor român datorită Casei de Habsburg. După 1918, Dăianu a devenit președinte al Comisiei Monumentelor Istorice, secția pentru Transilvania.

(MaAv)

Citește și URĂRI DE PAŞTE 2021 Mesaje și FELICITĂRI de Învierea Domnului. Transmite un gând bun celor dragi de Sărbători

Citește mai departe

ACTUALITATE

Clujul PUSTIU. Slujbă de PAŞTI cu CATEDRALA goală. Noapte de ÎNVIERE cum n-a mai fost niciodată. 2020

Publicat

Parcă nu s-a întâmplat niciodată. Dar a trecut abia un an de atunci. România era în stare de urgenţă din cauza noului coronavirus şi accesul pe străzi era interzis. La fel, accesul credincioşilor în biserici a fost interzis. Dar slujba din noaptea de Înviere s-a săvârşit. Cu catedrala goală la Cluj. Şi în toată ţara. Iar străzile oraşului erau pustii. Reluăm reportajul realizat în noaptea de Paşti 2020. O slujbă şi un an care vor rămâne în istorie.

 FOTOREPORTAJ. Înviere în vremea coronavirusului

„Hristos a Înviat!”, a rostit mitropolitul Andrei, parcă cu vocea-i precum o frunză în rafale de vânt. I-a răspuns în valuri ecoul care s-a izbit de pereţii Catedralei Mitropolitane. Şi, poate, glasul neauzit al lui Dumnezeu…

Hristos a Înviat! Adevărat a Înviat!

„Hristos a Înviat!”, s-a auzit iar vocea parcă şi mai tremurândă a mitropolitului, în timp ce oficia Slujba de Înviere în Catedrala pustie…

„Hristos a Înviat!”, a mai îngânat, pentru a treia oară, mitropolitul, aşa cum a făcut de fiecare dată, de zeci de ani, când a oficiat slujba prin care anunţa întoarcerea din morţi a Mântuitorului.

Acum e altfel. Aşa cum n-a mai văzut nimeni vreodată! În locul sutelor de voci care altădată făceau să vibreze vitraliile catedralei, de această dată s-au auzit câteva glasuri sfrijite ale preoţilor care-l însoţeau pe mitropolit la slujbă: „Adevărat a Înviat”.

Micul David

Catedrala Ortodoxă din Cluj n-a mai fost niciodată aşa de goală la slujba din noaptea de Înviere. Niciun credincios nu e acum în faţa mitropolitului, care -aşa cum s-a obişnuit în atâtea rânduri de când ţine predici-, caută să-şi fixeze ochii în ochii câte unui evlavios. Lumina din ochii săi nu mai întâlneşte lumina din alţi ochi. Pare un pic dezorientat. Dar -instinctiv, poate-, îşi agaţă privirea de feţele sfinţilor de pe pereţi. Iar sfinţii stau cuminţi şi-l ascultă.

„Doamne, păzăşte-ne de noua epidemie”, a mai spus, rugându-se, mitropolitul, în Slujba de Înviere 2020. Cine şi-ar fi închipuit că gângania asta mică, noul coronavirus, se poate aşeza, după aproape 2.000 de ani, alături de Hristos, în Slujba de Înviere?! Şi că urâtania asta neînsemnată, de două milioane de ori mai mică decât omul, se poate pune cu cel făcut după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu?!

“Lumina luminează în întuneric şi întunericul n-a cuprins-o”

„Veniţi de luaţi Lumină”, a spus mitropolitul, afară, pe treptele Catedralei. Sutele, poate miile de credincioşi de altădată n-au mai fremătat. Poate priveau slujba la televizor, comozi, dintr-un pat sau dintr-un fotoliu. Poate făceau altceva. Vibraţia lor spirituală era înlocuită acum de vibraţia fibrelor musculare ale câtorva jandarmi trimişi de superiori să-şi facă datoria, în caz de ceva. N-au avut cu cine.

Piaţa Avram Iancu era goală. Nici veşnicii porumbei nu s-au mai sinchisit să facă mătănii pe lângă oamenii şi aşa absenţi.

La sfârşit a fost Cuvântul

Slujba de Înviere s-a încheiat. Preoţii pleacă spre casele lor, poate cu gândul misiunii îndeplinite, tot aşa cum pleacă, probabil, şi de la vreo îngropăciune.

Clujul e pustiu şi tace adânc. Nu mai nechează caii motoarelor supraturate, au muţit claxoanele, tac glasurile ascuţite ca briciul.

Oraşul e-nfăşurat de-o tăcere din străfunduri. Pe ici, pe colo mai vlăguiesc câteva lumânări topite, şi zbaterea flăcărilor lor tot zornăie în pale de vânt.

E-o linişte de nesfârşit cavou… Parcă acum se aude mai bine Cuvântul lui Dumnezeu…

(text şi foto Marius Avram)

Citește și: Paște fericit • Mesaje de Paște • Urări de Paște • Felicitări de Paște care pot fi trimis prin SMS de Sfintele Paști

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate
Publicitate