Connect with us

CULTURA

1 Decembrie, Ziua Marii Uniri şi Ziua Naţională. Pro şi contra. Zilele naţionale ale României

Publicat


Ziua Marii Unirii, 1 Decembre 1918, devenită între timp şi Ziua Naţională a României, a fost şi este îndelung lăudată de români şi mai ales de elitele conducătoare. Au fost însă şi voci care au privit-o şi o privesc cu rezerve, din diferite motive.

Voci împotrivă

O voce care odinioară s-a opus unirii a fost cunoscutul scriitor şi jurnalist Ioan Slavici, român din Banat. El s-a numărat printre românii ardeleni care nu voiau o unire necondiţionată. Slavici credea că România nu era pregătită pentru o unire administrativă şi voia mai degrabă o Românie federală, în care fiecare regiune să îşi păstreze identitatea şi specificitatea, iar unirea românilor să fie doar la nivel cultural şi spiritual.

„Îndeosebi în ceea ce privește viața culturală românii din Împărăția habsburgică sunt mai presus de frații lor din România. Dacă e vorba de cultura fizică, în România marile mase ale poporului degenerează în urma mizeriei în care se zbat, iar pătura superpusă, cum îi zicea Eminescu, e istovită de desfrâu. Dumneata știi că nu-i așa nici în Ardeal, nici în Țara Ungurească, nici în Banat, nici în Bucovina. Dacă e vorba de cultură economică, în România săteanul muncește în sec, iar boierii fac ceea ce nemții numesc „Raubwirtschaft”, storc și pământul, și pe muncitorii lui, și țara întreagă e paraginită. Hainele croite după cele mai noi jurnale, trăsurile cu cauciuc, automobilele, palatele zidite fără gust, mobile îngrămădite în ele și desfrâul sec nu sunt cultura economică. N-au românii de dincolo ce să învețe de la frații lor de aici și să-i și ferească Dumnezeu să n-ajungă în starea în care se află azi aceștia. Dacă e vorba de cultura morală, să ne închidem ochii, ca să nu vedem ceea ce se petrece și se tolerează în România, unde nu mai e nimic sfânt și omul cumsecade e fie nesuferit, fie disprețuit. Ai dori dumneata ca frații dumitale din Ardeal, cei din Banat, cei din Țara Ungurească ori cei din Bucovina să ajungă și ei în starea în care se află cei din România?”, îi scria, de exemplu, Slavici lui Nicolae Iorga, în 1907.

Pentru atitudinea sa, Iorga l-a scuipat în plină stradă pe Slavici, în 1919.

Până şi Alexandru Vaida-Voevod, unul dintre cei care a dus declaraţia de unire de la Alba Iulia la Bucureşti a avut momentele sale de îndoială, mai ales atunci când l-a întrebat pe Iuliu Maniu, cu refrire la actul Marii Uniri: „Măi, Iuliu, oare bine am făcut ce am făcut?”.
Mai în zilele noastre, istoricul şi diplomatul Neagu Djuvara contesta faptul că 1 decembrie a fost aleasă ca zi naţională.

„Nu sunt de acord cu alegerea lui 1 decembrie ca sărbătoare naţională. În primul rând, nu este bine să modifici la fiecare schimbare de regim o sărbătoare naţională. Am avut timp de aproape un veac 10 mai, care este data independenţei ţării. Prin urmare, data intrării României în concertul european. Că 10 mai a coincis cu venirea prinţului Carol, ceea ce i-a facut pe acei domni din 1990 să se teamă, înţeleg. Dar, pe de altă parte, 1 decembrie nu este data României mari. Este data când două provincii, Transilvania şi Banat, au cerut să intre în Regatul României. Cu două zile înainte ceruse Bucovina. Cu şase zile înainte ceruse Basarabia. Şi toate patru au fost acceptate de şeful statului, adică de regele Ferdinand, la 24 decembrie. Deci data când s-a născut România mare este 24 decembrie, nu 1 decembrie. Pe de alta parte, mai există un motiv foarte practic. O sărbătoare naţională e bine sa fie ţinută într-un anotimp cu soare, în care vremea sa îndemne la bucurie, oamenii să poata dansa în strada. Ce te faci la 1 decembrie, cand se văd aburii vorbitorilor ieşind din gură si când bieţii ostaşi ingheaţă?”, spunea Neagu Djuvara într-un interviu pentru hotnews.

 

1 decembrie cu puţină priză la opinia publică

 

arhiva arcanum.com

1 decembrie a avut şi momentele ei de glorie, dar şi de penumbre. Odinioară, importanţa care i s-a dat în spaţiul public a fost şi foarte mică.
Spre exemplu, în Făclia din 1 decembrie 1968, tocmai atunci când se împlinea Semicentenarul Marii Unirii, spaţiul acordat evenimentului a fost foarte restrâns.

Pe prima pagină a ziarului era redat un material al istoricului Camil Mureşan, iar în rest câteva aspecte de la câteva simpozioane tematice organizate atunci.

„SESIUNE DE COMUNICĂRI Ieri a avut loc, în sala de conferințe a Bibliotecii universitare, în organizarea Universității „Babeș-Bolyai”, Institutului de istorie al filialei din Cluj a Academiei și a secției din Cluj a Institutului de studii istorice și social politice de pe lângă C.G al P.C.R., o sesiune de comunicări științifice consacrată Semicentenarului Unirii Transilvaniei cu România.

La sesiune au participat personalități marcante ale științei și culturii clujene, cadre didactice universitare, cercetători științifici, studenți. Au participat tovarășii Roman Morar, secretar al Comitetului județean Cluj al P.C.R., Ioan Bojan, secretar al Comitetului municipal de partid, Grigore Drondoe, secretar al Comitetului de partid pe Centrul universitar. Deschizînd sesiunea, prof. univ. Victor Preda, membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste România, a vorbit despre semnificația actului istoric de la 1 decembrie 1918.

Au fost prezentate următoarele comunicări științifice: Semnificația Unirii — prof. univ. dr. docent Ștefan Pascu, membru corespondent al Academiei, rectorul Universității 1 „Babeș-Bolyai”; Rolul internațional al luptei poporului român pentru desăvîrșirea statului său national — conf. univ. Ioan Bojan; Realizarea statului național unitar in concepția politică a poporului nostru in epoca modernă — Constantin Rusu, cercetător științific principal, Lupta comună româno-maghiară Împotriva stăpânirii habsburgice — Gh. Bodea, cercetător științific, Atitudinea naționalităților față de problema unității de stat a poporului I român — prof. univ. A. Cselé Inyi și conf. univ. I. Kovács,- – Presa din Transilvania, factor militant în pregătirea Unirii — ■ asistent Liviu Maior,- Lupta emigrației române in favoarea Unirii — asistent V. Vesa. Aportul mișcării muncitorești din țara noastră la făurirea statuluiromân unitar — L. Vajda, șef de sector la secția din Cluj a I Institutului de studii istorice și ■ social-politice? Acțiuni revolu ■ționare ale țărănimii din Transilvania în spiritul luptei pentru desăvîrșirea unității de stat — A. Egyed, cercetător științific principal; P.C.R., conducătorul luptei pentru democrație și socialism în cadrul statului român unitar — L. Fodor, cercetător științific. ’

SIMPOZION Aseară, la Casa de cultură a studenților, Ateneul universitar a organizat un simpozion consacrat semicentenarului Adunării Naționale de la Alba- Iulia. Au participat tovarășii: Roman Morar, secretar al Comitetului județean de partid, Grigore Drondoc, secretarul Comitetului de partid pe Centrul universitar, alți activiști de partid și de stat, universitari, oameni de știință, cultură și artă, studenți. In cadrul simapozionului au vorbit prof. univ.dr. docent Ștefan Pascu, prof. univ. Adalbert Cselényi, prof. univ. dr. docent Dimitrie Todorvan. In continuare, corul Conservatorului „George Dima” și „ echipa de teatru a Casei de cultură a studenților au prezentat un reușit poem literar”, se artăta în una dintre puţinele ştiri tematice din Făclia din 1 decembrie 1968.

Zilele naţionale ale României

1 decembrie este cea mai recentă dată care este marcată ca zi naţională, dar nu a fost singura. România a mai avut alte trei zile care odinioară erau marcate ca zi naţională: 24 ianuarie, 10 mai şi 23 august.

24 ianuarie, Ziua Unirii Principatelor. Prima atestare documentară a unei sărbători naționale, este anul în 1860, când Kogălniceanu propune aprobării Domnului prima inițiativă în acest sens. Începând cu 1861, ziua de 24 ianuarie a început să fie sărbătorită cu mult fast. După abdicarea lui Cuza, ziua de 24 ianuarie a decăzut în importanță, fiind totuși în continuare sărbătorită, mai ales în Moldova, dar a pierdut întâietatea în fața zilei de 10 Mai.

10 mai, Ziua Independenţei şi a Monarhiei:
Desemnat să fie noul Domnitor al Principatelor Române, principele german Carol de Hohenzollern-Sigmaringen (devenit, mai târziu, Regele Carol I al României) a sosit pentru prima dată în București în ziua de 10 Mai 1866. El a fost întâmpinat la Băneasa de o mare mulțime de public și de primarul Bucureștilor, Dimitrie Brătianu (fratele prim-ministrului, Ion C. Brătianu), care i-a oferit, în mod simbolic, cheia orașului. În aceeași zi, principele a depus jurământul ca Domnitor în fața Adunării reprezentative a Principatelor Române Unite.

La data de 10 Mai 1877, a doua zi după citirea și adoptarea Declarației de Independență de către ambele Adunări, Domnitorul Carol I a sancționat și promulgat Declarația – ea căpătând, conform Constituției, putere de lege prin semnătura regală. De aceea, ziua de 10 Mai 1877 rămâne în istorie ca Ziua Independenței României, „zi de naștere” a României moderne (ea a fost sărbătorită ca Zi Națională până în 1947, anul instalării totale a regimului comunist). La 10 Mai 1877, Domnitorul Carol primit închinarea Corpurilor statului, la aniversarea a 11 ani de la sosirea în România, cu care ocazie i s-a oferit, în mod simbolic, o Românie independentă. Peste ani, cele două evenimente au fost contopite într-unul singur, căpătând prin cumularea și a încoronării, o triplă semnificație. Trebuie spus că tripla semnificație nu a fost o coincidență, dimpotrivă data a fost special aleasă pentru a coincide cu aniversările precedente, în cazul de față România urmând să fie promulgată regat la data aniversară a nașterii principelui (8/20 aprilie).

Veșnica dispută între liberali și opoziție a devansat această promulgare, ea fiind realizată la data de 14/26 martie, când principele a promulgat legea. Încoronarea însă a trebuit să aștepte, din motiv de doliu (moartea țarului Alexandru al II-lea survenită la data de 1/13 martie 1881, funeraliile având loc la data de 15/27), principele refuzând să se încoroneze imediat după intrarea în vigoare a legii și, prin urmare, data aleasă a fost aceea de 10 mai s.v. la dorința viitorului rege. (wikipedia)

23 august, Ziua Marii Insurecții Armate Antifasciste și Antiimperialiste:
După abdicarea forțată a Regelui Mihai I, în 30 decembrie 1947, ziua de 10 Mai, amintind de monarhie, nu mai putea juca rolul unei sărbători naționale în noua republică comunistă, proclamată prin fraudă parlamentară chiar în aceeași seară. Astfel, o nouă zi de sărbătoare națională a fost instaurată prin Hotărârea nr. 908 din 18 august 1949 privind declararea zilei de 23 August ca sărbătoare națională. Prin această Hotărâre de Guvern, curajosul act regal de la 23 August 1944 (prin care Regele Mihai I a evitat desfășurarea ostilităților pe teritoriul României și a scurtat cu șase luni Al Doilea Război Mondial în Europa) a fost „confiscat” de propaganda comunistă, ca ziua „Marii Insurecții Armate Antifasciste și Antiimperialiste”.

23 August a fost sărbătorită ca Zi Națională pe toată durata regimului comunist (până în 1989), fiind amplu exploatată propagandistic și „devalorizată” de către acesta.

1 decembrie:

harta cluj romania mare 2

După unirea Transilvaniei cu România, și ziua de 1 Decembrie a devenit o zi de sărbătoare națională, fiind sărbătorită mai ales în Transilvania. Nefigurând însă printre sărbătorile naționale legalizate oficial, ziua de 1 Decembrie a căzut în uitare.

În anul 1990, după revoluția anticomunistă din anul 1989, parlamentul dominat de FSN a refuzat propunerea venită din partea opoziției, de a adopta ziua de 16 decembrie drept sărbătoare națională a României. Pe fondul confruntărilor interetnice de la Târgu Mureș din martie 1990 și a mineriadei din 13-15 iunie 1990, Parlamentul României a adoptat la 31 iulie 1990 legea nr. 10 din 1990, prin care a fost abrogată Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 903 din 18 august 1949 privind declararea zilei de 23 August ca sărbătoare națională și a proclamat în locul ei ziua de 1 decembrie drept sărbătoare națională. Legea 10 din 1990 nu precizează semnificația sau motivul alegerii zilei de 1 decembrie drept zi națională a României.

În imagine, o hartă a României Mari din 15 februarie 1919, la două luni de la Marea Unire, cu o graniţă vestică haşurată şi stabilită ulterior, la Tratatul de la Paris.

Legea adoptată în 1990 de parlamentul dominat de FSN și promulgată de Ion Iliescu a avut în vedere pe de o parte combaterea simpatiilor legate de tradiția monarhică a României, cu sărbătoarea națională istorică pe 10 mai, dar și contracararea solicitării opoziției anticomuniste, de adoptare a zilei de 16 decembrie drept sărbătoare națională.

Alegerea zilei de 1 Decembrie, deși neexplicit, a făcut trimitere la Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România în 1918, respectiv la Proclamația de la Alba Iulia, care a avut loc la 1 decembrie 1918. Alegerea acestei zile ca sărbătoare națională a României a fost văzută drept un afront adus minorității maghiare din România, pentru care ziua de 1 decembrie a însemnat o pierdere politică.

Prima zi națională de 1 decembrie, ale cărei festivități centrale s-au desfășurat în 1990 la Alba Iulia, a fost marcată de polarizare politică, discursul lui Corneliu Coposu, liderul de atunci a obiectivei anticomuniste, fiind întrerupt în mai multe rânduri de huiduieli. Petre Roman, prim-ministrul de atunci, s-a arătat încântat de întreruperea repetată a discursului liderului opoziției, ceea ce l-a făcut pe președintele Ion Iliescu să-i dea un semn cu mâna pentru ca să înceteze, gest filmat și difuzat pe larg de mass media.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Poliția Cluj: Șoferul care a provocat accidentul din Florești era băut. Avea în mașină un copil de un an

Publicat

Poliția Cluj a arătat cum s-a produs accidentul rutier de miercuri seară de pe DN1 – E60, în localitatea Florești, din care a rezultat rănirea a 4 persoane și avarierea a 3 autovehicule.

”Din cercetările polițiștilor efectuate la fața locului a reieșit că, un tânăr, de 25 de ani, care ar fi condus autoturismul pe sensul opus de mers, în direcția municipiului Oradea, ar fi intrat în coliziune laterală cu un mijloc de transport în comun, condus înspre Cluj-Napoca, de un bărbat de 46 de ani.

Poliția Cluj: Șoferul care a provocat accidentul din Florești era băut. Avea în mașină un copil de un an

În urma impactului, autovehiculul tânărului de 25 de ani a fost proiectat într-un autoturism, la volanul căruia se afla un bărbat, de 34 de ani, care circula în direcția municipiului Cluj-Napoca.

În urma evenimentului, tânărul de 25 de ani, o pasageră de 24 de ani și un minor de 1 an, aflați în autoturismul acestuia, au necesitat îngrijiri medicale, fiind preluați de echipajele SMURD și transportați la spital. Totodată, a necesitat îngrijiri medicale și bărbatul de 34 de ani.

Menționăm faptul că minorul nu se afla într-un dispozitiv de siguranță, (scaun special pentru copii).

La testarea cu aparatul etilotest, în cazul tânărului de 25 de ani a fost înregistrată alcoolemia de 1,07 mg/l alcool pur în aerul expirat”, au spus polițiștii.

În cauză sunt efectuate cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de vătămare corporală din culpă și conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe.

Citește mai departe

EVENIMENT

VIDEO. În Munții Apuseni se moare de RÂS. Imagini rare cu cea mai mare FELINĂ din Europa

Publicat

Camerele de monitorizare a faunei din Parcul Natural Apuseni au surprins recent imagini rare cu un exemplar de râs. Animalul a fost surprins în zile diferite, la un interval de aproximativ 2 săptămâni, conform datelor apărute pe video.

„Cea mai mare și frumoasă felină din Europa, râsul, surprinsă în mai multe ipostaze în pădurile din Parcul Natural Apuseni de către camerele de monitorizare a faunei instalate de specialiștii Romsilva din cadrul administrației parcului natural.

VIDEO. În Munții Apuseni se moare de RÂS. Imagini rare cu cea mai mare FELINĂ din Europa

Râsul este un prădător foarte discret, rar văzut în libertate. În mediul natural, trăiește circa 17 ani. Prezența acestuia este un indicator al unui ecosistem sănătos și echilibrat.

Râșii se deplasează fără zgomot și atacă prada pe neașteptate, putând face salturi mari. Au auzul și mirosul foarte fin și au o vedere foarte bună, inclusiv nocturnă, când de multe ori iese la vânătoare. Acesta este un vânător solitar.

Parcul Natural Apuseni asigură faunei toate condițiile de hrană, adăpost și liniște necesare unui habitat sănătos”, precizează Romsilva.

Parcul Natural Apuseni – în topul celor mai frumoase locuri din Europa

Parcul Natural Apuseni, unul dintre cele 22 de parcuri naționale și naturale administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, are o suprafață de 76.064 de hectare, în zona Munților Apuseni, pe teritoriul județelor Cluj , Bihor și Alba, din acestea 50.793 fiind păduri.

Zona Munților Apuseni, în care se află Parcul Natural Apuseni, a fost inclusă de presitigiosul post de televiziune CNN în topul celor mai frumoase locuri din Europa, iar Comisia Europeană a acordat Parcului Natural Apuseni în 2009 titlul ”Destinație Europeană de Excelență” în cadrul proiectului EDEN.

Video/ Foto: Facebook Regia Nationala a Padurilor – Romsilva

Citește mai departe

ECONOMIE

ANALIZĂ. Radu Georgescu: Leul este „factorul STABILITATE” în 2024

Publicat

bani ok

Moneda națională a profitat de reducerea aversiunii față de risc. Cursul euro a scăzut de la 4,9771 la 4,9759 lei iar cotațiile au coborât la 4,975 – 4,977 lei.

Analiștii care au participat la CFA Forecast Dinner, organizat de CFA România, eveniment desfășurat marți, nu au anticipat depășirea pragului de 5 lei/euro, cursul fiind un factor de stabilitate într-un super an electoral iar indicele ROBOR la trei luni ar urma să încheie anul la 5,5 – 6%.

ANALIZĂ. Radu Georgescu: Leul este „factorul STABILITATE” în 2024

O analiză BCR anticipează că media euro „să ajungă la la 5,75% la final de 2024 de la 7,00% cât este acum”.

Piața monetară nu a cunoscut miercuri modificări iar indicii ROBOR se mențin aproape de dobânda la facilitatea de depozit utilizată de BNR, care se situează din ianuarie 2022 la 6%/an. De asemenea, diferența față este mică față de indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) care se va situa până la sfârșitul lui martie la 5,97%/an.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,09 la 6,08%, cea mai mică valoarea începând cu data de 7 iunie 2022. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,12%, cel mai mic nivel începând cu 31 mai 2022, iar cel la 12 luni s-a consolidat la 6,13%, valoare apropiată cu cea din 22 mai 2022.

În opinia analiștilor, banca centrală va opera o primă tăiere a dobânzii de politică monetară în trimestrul al doilea, în cazul în care inflația va cunoaște cel puțin două luni de scădere, după ce ea a crescut în ianuarie la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, efect al noilor taxe și impozite.

Prețul gramului de aur a crescut la 300,5443 lei

Înainte de publicarea minutei (Beige Book) ultimei ședințe de politică monetară a Rezervei Federale americane euro se tranzacționa între 1,0790 și 1,0819 dolari iar cursul monedei americane a crescut marginal de la 4,6069 la 4,6073 lei. Majoritatea analiștilor anticipează o primă tăiere a dobânzii de către Fed la ședința din luna iunie.

Media francului elvețian a crescut la 5,2331 lei iar cea a lirei sterline la 5,8142 lei.

Prețul gramului de aur a crescut la 300,5443 lei, evoluție la care a contribuit aprecierea metalului galben la 2.026 – 2.032 dolari/uncie.

Monedele din regiune se apreciau la 387,99 forinți/euro, respectiv 4,3163 zloți/euro.

Bitcoin s-a apropiat marți de pragul de 53.000 dolari dar a scăzut a doua zi la 50.753 dolari. Ethereum a crescut la circa 3.030 dolari dar a alunecat apoi spre 2.880 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citește mai departe

ADMINISTRAȚIE

CTP Cluj: Traseu DEVIAT pentru linia M21, joi în Florești, din cauza unor lucrări la rețeaua de gaz

Publicat

Compania de Transport Public Cluj-Napoca SA informează publicul călător din Florești că lucrările de intervenție la rețeaua Delgaz de pe Str. Poligonului din Florești, necesită închiderea circulației rutiere.

„La solicitarea Primariei Floresti joi 22.02.2024 in intervalul 8:30 – 18:00, linia M 21 va circula pe traseu deviat spre Floresti din Str. A. Iancu pe Str. Cetatii – B-dul Eroilor – B-dul Cetatea Fetei.

CTP Cluj: Traseu DEVIAT pentru linia M21, joi în Florești, din cauza unor lucrări la rețeaua de gaz

Se desfiinteaza provizoriu, statia Poligonului V si se infiinteaza statia suplimentara de pe traseul liniei M 26, Somesului. Pe sensul spre Cluj – Napoca traseul ramane nemodificat”, a comunicat CTP Cluj.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax