Ziua ARMATEI ROMÂNE, 25 octombrie. Una dintre cele mai vechi instituții românești are peste 160 de ani de existență

Prin Înaltul Ordin de Zi nr. 83 al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, a fost înființat Statul Major General pe 12/24 noiembrie 1859. Bazele moderne ale constituirii și consacrării Forțelor Terestre pot fi plasate în timp în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Aviația română, înființată în 1910

Aviația militară română a luat ființă în anul 1910 datorită colaborării societății civile cu Ministerul de Război, iar primul avion militar de concepție și construcție românească, proiectat de inginerul aviator Aurel Vlaicu și realizat la Arsenalul Armatei, a zburat la 17 iunie 1910.

După Unirea Principatelor Române – Moldova și Țara Românescă – în anul 1859, s-a acționat pentru contopirea flotelor din cele două teritorii românești și organizarea unei structuri navale unitare ce s-a numit Corpul Flotilei. Prima flotilă militară a statului român a avut în compunere 6 salupe – canoniere și era dispusă în 6 baze, în porturile Chilia, Ismail, Galați, Brăila, Giurgiu și Calafat.

Cele trei submersibile românești: Delfinul, Rechinul și Marsuinul

NMS Delfinul este numele primului din cele două submersibile cu acest nume ale Marinei Militare Române. Cel actual, numit tot „Delfinul” în memoria primului, a fost construit în Uniunea Sovietică. Marina militară Română mai avea înainte de-al Doilea Război Mondial alte două submarine: Rechinul și Marsuinul.

Delfinul este singurul submarin din dotarea Armatei Române. Submarinul a fost produs în URSS, dar e nefuncțional de ani buni. Sursa foto: wikipedia.org

Uniforme în Armata Română

În Armata României, uniformele militare sunt purtate conform unui regulament. Toți militarii, indiferent de grad, inclusiv cei în rezervă și în retragere care au aprobare de a purta ținută militară, sunt obligați să cunoască și să aplice prevederile acestuia privind ținutele.

Etapele de evoluție a uniformelor militare românești sunt legate de momente ale organizării armatei și reflectă caracterele epocii. Distincțiile militare onorifice sunt însemne care simbolizează aprecierea faptelor deosebite săvârșite în timpul îndeplinirii misiunilor militare. Ele cuprind embleme, insigne onorifice, plachete, denumiri onorifice și distincții de serviciu.

25 octombrie 1944, eliberarea ultimului petic de pământ românesc

În fiecare an, pe 25 octombrie, se sărbătorește Ziua Armatei Române, aniversându-se victoria finală pentru eliberarea Transilvaniei de Nord de sub ocupație (Carei, 25 octombrie 1944). Sărbătorirea Zilei Armatei române este stipulată de Decretul nr. 381 din 01.10.1959. Pe de altă parte, 25 octombrie este și ziua de naștere a Majestății Sale Regele Mihai I al României. Monarhul României s-a născut în urmă cu 100 de ani, pe 25 octombrie 1921.

În 25 octombrie 1944, Armata Regală a României elibera ultima palmă de pământ românesc

Pe 1 Decembrie, de Ziua Națională a României, la București și Alba Iulia au loc numeroase parade militare. Foto: MApN

Serviciul militar era obligatoriu în timpul regimului comunist

În România comunistă, serviciul mili­tar era obligatoriu pentru toți cetățenii români, indiferent de sex, îndeplinindu-se în diferite forme. Barbații puteau fi recrutați pentru îndeplinirea serviciului militar de la 20 la 50 de ani, iar femeile de la 18 la 45 de ani.

Militari frontieriști la granița cu Iugoslavia. Foto: Mișcarea de Rezistență

Admișii și admisele la facul­ta­te făceau armata la „termen redus”. Tinerii – nouă luni înaintea primului an de fa­cul­tate, iar studentele se inițiau în tainele tra­sului cu pușca pe durata studiilor. La Uni­ver­sitate, în trei ani din totalul de patru, câte o zi pe săptămână era alocată milităriei. Serviciul militar obligatoriu a fost suspendat din 2007.

Aderarea României la NATO

Ca urmare a aderării României la NATO în 2004, a urmat o perioadă de pregătiri intensive pentru transformarea armatei într-o instituție profesionistă până în anul 2007, urmând a avea 90.000 de angajați, dintre care aproximativ 75.000 de militari și 15.000 civili.

România a aderat la NATO în 2004. Foto: MApN

Dintre cei 75.000, circa 45.800 reprezintă Forțele Terestre, circa 13.250, Forțele Aeriene și 6.800 – Forțele Navale, restul de 8.800 având alte sarcini. În prezent Armata Română trece printr-un proces de restructurare în trei stagii.

Primul stagiu a fost completat în anul 2007. Anul 2015 marchează sfârșitul celui de-al doilea stagiu, când forțele armate vor fi reduse la 80.000 de oameni.

Întregul proces este estimat să fie completat în 2025. Aceste modificări au ca scop modernizarea structurii forțelor armate, prin reducerea personalului și achiziționarea de tehnologie nouă și îmbunătățită, compatibilă cu standardele NATO.

Achiziții pentru modernizarea Armatei Române

Potrivit unui material difuzat de Ministerul Apărării Naționale (MApN), prioritatea în domeniul achizițiilor de echipamente moderne o dețin Forțele Aeriene. O realizare a Forțelor Aeriene a fost modernizarea elicopterului IAR – 330 SOCAT, realizată cu ajutorul unei firme israeliene, care a dus la asigurarea interoperabilității cu sistemele NATO.

Tancul mijlociu românesc TR-85 M1 a intrat recent în dotarea Forțelor Terestre ale Armatei Române, el fiind varianta modernizată a principalului vehicul de luptă al infanteriei.

Obiectivul principal al Statului Major al Forțelor Navale a fost și este achiziția, revitalizarea și modernizarea fregatelor Fregata Regele Ferdinand și Fregata Regina Maria.

Fregata Regele Ferdinand. Foto: navy.ro

În octombrie 2016 au ajuns în România primele aeronave F-16 din cele 12 comandate care trebuie să înlocuiască aeronavele MiG-21 Lancer. România urmează să mai dea comandă de cel puțin încă 12 aeronave.

Efective restructurate

Dacă înainte de 1990, România avea efective de 300.000 de militari, ulterior armata a fost restructurată, ajungând la un număr de aproximativ 100.000 în anul 2001. În aprilie 2007, Armata Română avea în străinătate circa 1.700 de militari, din care 597 se aflau în Irak.

În septembrie 2011, România avea 1.800 de soldați în Afganistan. În ianuarie 2009, trupele românești din Irak numărau 498 de militari, iar efectivele au fost retrase complet la sfârșitul lunii iulie 2009.

În ianuarie 2010, în Afganistan se aflau 1.092 de militari români. Cei mai mulți dintre aceștia (peste 900) erau implicați în misiuni de menținere a securității în regiunea Qalat, din sudul țării, una dintre cele mai periculoase zone.

La 8 aprilie 2010, președintele Traian Băsescu a anunțat la Praga creșterea efectivului românesc din Afganistan la 1.800 de militari. În mai 2021, militarii români și-au încheiat operațiunea în Afganistan.

Retragerea Armatei Române din Afganistan. Foto: MApN

Președintele României, comandatul suprem al Armatei

Forțele Armate Române sunt formate din trei categorii de arme: Forțele Terestre, Forțele Aeriene, Forțele Navale , aflate sub comanda Statului Major al Apărării, direct subordonat Ministerului Apărării Naționale. Pe timp de război, Președintele României este comandatul suprem al Forțelor Armatei.

Foto: Hotnews.ro

Sursa: Wikipedia

Tudor ȘTIRBU