Zeci de pensionari din administrația publică din Cluj pleacă acasă. ICCJ a decis că funcționarii pensionați nu mai pot lucra

Funcționarii publici care au și o decizie de pensionare nu vor mai putea lucra în administrație, a decis Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), chiar dacă funcționarul a cerut suspendarea pensiei.

Contractele de muncă a zeci de funcționari publici din județul Cluj vor înceta în urma unei decizii a ICCJ care prevede că funcționarii publici care au o decizie de pensionare nu mai pot lucra în administrația publică. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial și a intrat deja în vigoare.

Cu alte cuvinte, toți funcționarii publici care încă lucrează deși au o decizie de pensionare vor pleca acasă.

Zeci de funcționari publici din Cluj, trimiși acasă

Potrivit unui răspuns adresat Cluj24, în cadrul Primăriei municipiului Cluj-Napoca și a serviciilor publice, respectiv societăților comerciale (întreprinderilor publice) care sunt subordonate Consiliului local al municipiului, un număr de 17 funcționari publici se află în situaţia menţinerii la cerere a raportului de funcţie publică după îndeplinirea condiţiilor de pensionare.

Astfel, pentru aceștia se vor aplica prevederile legislației în vigoare, a precizat Primăria Cluj-Napoca.

În cadrul Casei de Asigurări de Sănătate Cluj, un număr de șase persoane se află în situația reglementată prin Decizia Înaltei Curți privind încetarea raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici care au decizie de pensionare. Astfel, CAS Cluj a arătat că a pus în aplicare dispozițiile Deciziei ICCJ, constatând încetarea de drept a raporturilor de serviciu pentru funcționarii publici cărora nu le-au fost încetate raporturile de serviciu la momentul deschiderii dreptului la pensie pentru limita de vârstă. Printre aceștia se numără și Ioan Păcurar, fostul şef al Poliţiei Cluj.

Casa Județeană de Pensii (CJP) Cluj arată că șapte funcționari publici au intrat sub incidența Deciziei ICCJ, cărora le-au fost încetate de drept raporturile de serviciu.

În cadrul Consiliului Județean Cluj, numărul de angajați care aveau în același timp calitatea de pensionar și de angajat, fără a se încadra în condițiile art. 105 din Legea nr. 360/2023, este:

• în cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Județean Cluj am identificat 6 persoane, din care o persoană își desfășura activitatea în cadrul Direcției Urbanism și Amenajarea Teritoriului și 5 persoane își desfășurau activitatea în cadrul Direcției de Administrare Drumuri Județene;
• în instituțiile publice și societățile comerciale aflate în subordine au fost identificate 3 persoane.

Nu se știe câți funcționari pleacă acasă

La solicitarea Cluj24, CJP Cluj a comunicat, de asemenea, că nu deține o evidență privind numărul de funcționari publici aflați în această situație la nivelul județului Cluj. Nici la nivel național nu există statistici privind numărul de pensionari încă activi ca funcționari publici.

Decizia ICCJ mai are nevoie de lămuriri în plus, întrucât nu specifică termenul de aplicare a decizie. Mai mult, încetarea de drept a raporturilor de serviciu pentru funcționarii publici aflați la pensie ar putea afecta activitatea instituțiilor, în condițiile în care „ordonanța-trenuleț”, emisă de Guvernul Ciolacu la sfârșitul lui decembrie 2024, restricționează noile angajări.

Doar 40% din angajații la stat sunt funcționari

Conform legii, funcționarii publici sunt persoanele angajate într-o funcție publică din cadrul autorităților și instituțiilor publice. În categoria funcționarilor publici intră parte dintre angajații:

• ministerelor;
• organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale (ex.: agenţii, autorităţi etc);
• structurilor de specialitate ale Administraţiei Prezidenţiale;
• structurilor de specialitate ale Parlamentului României;
• autorităţilor publice autonome prevăzute în Constituţia României;
• altor autorităţi administrative autonome;
• structurilor autorităţii judecătoreşti.
• instituţiei prefectului;
• serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ- teritoriale (ex.: direcţii, agenţii etc.);
• instituţiilor publice din teritoriu, aflate în subordinea/coordonarea/sub autoritatea Guvernului, a ministerelor şi a celorlalte organe ale administraţiei publice centrale (ex.: direcţii, agenţii etc.).
• aparatului propriu al autorităţilor administraţiei publice locale şi al instituţiilor publice subordonate acestora (ex.: primării, consilii judeţene, servicii publice locale – taxe şi impozite, evidenţa persoanelor etc).

Doar 42% dintre angajații din administrația publică au statul de funcționari publici, restul fiind personal contractual, scrie Europa Liberă.