Connect with us

ACTUALITATE

EXCLUSIV: ,,Virusul (E)COVID 19 este extrem de pervers”! Un interviu cu Adrian Vascu despre economia pe timpul crizei

Publicat


Adrian Vascu, om de afaceri și senior partner la Veridio, una dintre cele mai cunoscute firme de evaluare, vorbește despre criza economică din momentul actual ca fiind una ce probabil va fi resimțită în România și în 2021 (ECOVID 21). Acesta explică în interviul acordat publicației Cluj24 că dorește ca argumentele și analiza specialiștilor să fie mai profunde.

Interviul complet cu Adrian Vascu, senior partner la Veridio, în continuare:

1. Cum apreciați măsurile luate de guvern? Ce ați mai adăuga?

Virusul care bântuie prin economie și pe care eu l-am numit ECOVID 19 este extrem de pervers și încă necunoscut. Are deja variantele ECOVID 20 și teamă îmi e ca va exista și varianta ECOVID 21.
Mă voi pronunța asupra măsurilor economice luate până în prezent ca fiind prea puține și mai ales greu de aplicat. Nu este clar ce se întâmplă cu șomajul tehnic. Când vor primi companiile banii? De unde? Care va fi responsabilitatea companiilor postcriză? Ce se întâmplă cu companiile mari?

Nu am văzut măsuri coerente globale. Încă este multă ezitare. Unii miniștri anunță ceva pe Facebook și punctează mediatic, după care măsurile se lasă așteptate sau sunt greu de aplicat.
Aș prefera să fie mai puțină discuție înainte și mai multe explicații date de specialiști credibili după ce seturile de măsuri sunt publicate în monitorul oficial.

Va fi din nou ședință de guvern în această săptămână. Sper ca, pe lângă măsuri legate de ratele bancare, să găsim și măsuri proactive pentru sprijinirea companiilor care au potențial de creștere (acolo unde este posibil și există piață) sau celor care au nevoie să-și mențină activitatea la un anumit nivel care le va permite repornirea rapidă la momentul oportun.

2. Ce măsuri ați luat sau ce aveți în vedere să faceți la propriile afaceri? 

Să păstrăm cât mai mult normalitatea în această anormalitate. Activitatea noastră fiind în domeniul consultanței cu specializare pe evaluări de afaceri, de proprietăți imobiliare, evaluări pentru insolvență, teste ale investitorului privat prudent sau teste ale creditorului privat prudent, ne putem desfășura activitatea de la domiciliu.

Păstrăm echipa intactă, ne plătim taxele, ne plătim furnizorii și sperăm că trecem peste perioada stării de urgență fără să afectăm financiar membrii echipei și partenerii de afaceri. Cred că circuitul economic nu ar trebui întrerupt. Ne adaptăm și găsim soluții de sprijin pentru companiile afectate de criză încercând să contrazicem zicala că un “consultant îți dă umbrela întotdeauna când nu plouă” și să ne dezvoltăm împreună.

3. Cum vă veți proteja angajații și familiile acestora? Cum ar putea antreprenorii să își protejeze angajații de efectele crizei? 

Primul pas în protejarea angajaților este să nu începi restructurarea prin trecerea în șomaj a oamenilor. Desigur că, atâta vreme cât nu ai venituri, se reduc drastic posibilitățile de plată pe termen lung. Cu toate acestea, pentru că traversăm o perioadă nouă pentru noi toți, aș aștepta să văd care sunt măsurile generale obligatoriu a fi aplicate, asigurând între timp salariile oamenilor pentru cel puțin primele 30-60 zile, urmând a clarifica pașii de urmat dacă se va prelungi criza și dacă nu am găsit soluții alternative între timp.

Am spus acest lucru pentru că a doua variantă de acțiune și de protejare implicită a salariaților este să căutăm activități complementare sau care pot fi adaptate rapid. Una dintre părțile bune ale unei crize este că ne provoacă să căutăm drumuri pe care, din comoditate sau rutină, nu le-am fi explorat de bună voie.

4. Ce credeți că se va schimba după această criză în comportamentul general uman? 

Totul. Cred ca va fi o resetare a multor obiceiuri și automatisme. Vom prețui mai mult ce ne-a lipsit și ne vom lipsi mai ușor de restul.

Ceea ce putem observa este că deja ne redefinim conceptul de „necesar”, ne prioritizăm diferit cumpărăturile și gestiunea bugetului. Mulți am conștientizat încă o dată utilitatea economiilor acumulate prin adoptarea unui stil de viață sub nivelul veniturilor. Probabil că vom acorda o atenție sporită sănătății, obiceiurilor igienice și securității, nu doar acasă, dar și la serviciu sau în călătorii.
De asemenea, în această perioadă mulți am adoptat noi obiceiuri digitale, de la plata facturilor lunare, cumpărături online, platforme de lucru și dialog la distanță, instrumente de evaluare diferite de „semnatul condicii” la birou sau organizarea vieții zilnice prin intermediul tehnologiei.
Însă pe termen lung, contactul uman nu cred că își va pierde importanța. Dimpotrivă, cred că va fi unul dintre lucrurile necesare de care vom realiza că avem într-adevăr nevoie în permanență.

5. În cât timp după încheierea crizei credeți că vom reveni la situația dinainte? 
 
Nu cred că e posibilă revenirea la situația de dinainte. Putem fi chiar optimiști și să anticipăm că un viitor diferit poate fi și un viitor mai bun. Sigur, după ce vom trece printr-o perioadă extrem de grea. Schimbările prin care vom trece în cursul pandemiei vor reinventa normalitatea care va rezulta odată ce se va încheia criza.

Dacă vă referiți la revenirea situației financiare, răspunsul nu este clar în acest moment. Depinde de fiecare dintre noi dacă vom face alegeri care vor scurta sau vor lungi criza. Depinde de fiecare factor decizional din rândul autorităților dacă vor agrava sau remedia situațiile cauzate de pandemie. Depinde de fiecare companie și antreprenor dacă se vor adapta cât mai repede sau dacă vor depune armele și, odată cu ele, toate salariile pe care le asigurau acele activități comerciale. Vor exista câștigători ai crizei și firme care vor avea de suferit.

În cazul acestora, atât acționarii, cât și managementul și angajații ,vor depune toate eforturile pentru a-și repune pe picioare situația financiară cât mai repede. Însă depinde foarte mult cât de adâncă va fi criza economică, ce măsuri au luat autoritățile pe parcursul pandemiei și care sunt pregătirile puse la punct pentru repornirea economiei printr-o strânsă colaborare între stat și privat.

Tocmai de aceea mediul privat atrage atenția că trebuie să avem două direcții de acțiune egale ca importanță – sistemul medical și cel economic. Cu cât vom întârzia mai mult luarea măsurilor pentru protejarea celor două sisteme, cu atât vindecarea va veni mai târziu și cu atât se va întârzia revenirea economiei.

6. Ce ar trebui să învățăm din această criză? Ce ați dori să nu fie la fel? 

Ar trebui să învățăm că avem nevoie de un echilibru mult mai sănătos între globalizarea și autonomia economiilor. Bineînțeles, nu mă refer la izolaționism, nici vorbă. Însă trebuie să avem în permanență soluții locale pentru problemele cheie ale unei națiuni aflate într-o situație extremă, ca cea din prezent.
Ar trebui să învățăm că în afaceri sunt necesare în permanență optimizarea activității și adaptarea la nou pentru a ne asigura că avem cele mai bune șanse de continuitate în cazul apariției unei situații de criză. „Merge și așa” este acceptarea unui risc prea mare care se va produce imediat ce se întâmplă neprevăzutul.

Ar trebui să învățăm că există multă competență în jurul nostru și o sursă importantă de inovare, așa cum vedem că se întâmplă în aceste vremuri dificile în România. Chiar dacă poate aceștia nu știu cum să se „vândă” (probabil că în lipsa pandemiei, nici nu am fi aflat de ei), ar trebuie să-i căutăm noi și autoritățile pentru a crea în jurul lor afaceri care să dezvolte talentul lor la adevărata valoarea economică.

Ar trebui să învățăm să avem mai mare încredere în oameni și să trecem într-o lume în care gentlemen’s agreement să fie baza relațiilor noastre. Inclusiv cu statul care să devină mai profesionist și mai puțin prezent în viața noastră. Să schimbăm sensul sintagmei “noi suntem statul” către forma ei firească în care să ne regăsim noi cei mulți.

7. În ce/cine vă puneți cele mai mari speranțe?

În capacitatea antreprenorială de a se reinventa.
În faptul că poate în al 12-lea ceas nu vom mai politiza deloc criza și vom redescoperi nevoile și potențialul României.

În faptul că poate vor întelege guvernanții noștri să sprijine România în această perioadă să recupereze din decalajele față de țările occidentale. Am văzut că în fața bolii și a morții suntem cu toții egali. De ce nu am fi și la celelalte? De exemplu, aș insista pe investițiile în infrastructură. Să vedem un șantier în toată România. Cât mai repede! Să lansăm programul ”stăm pe șantier”.

Vom putea astfel recupera decalaje greu de imaginat cum am fi reușit să le mai prindem cei care am trecut de 50 de ani plus că vom da un imbold mediului economic general.

8. Este capabilă economia României să facă față unei noi recesiuni?

România este capabilă. Mai ales că e o situație specială în care se “refac cărțile”. Mi-aș dori să avem conducătorii care să se ridice la exigența acestor momente istorice.

Putem transforma dezavantajele în avantaje. Să o facem. Ne va ajuta și pentru sănătatea noastră psihică și emoțională în acest tăvălug al știrilor triste.

9. Unii spun că în momente de criză se deschid noi oportunități de afaceri. Dvs luați în calcul această posibilitate?

Fără doar și poate. Am convingerea că așa este. Deja cunosc companii care o duc foarte bine tocmai pentru că au înțeles ce au de făcut în momentul în care se găseau, nu doar pentru a supraviețui, dar chiar pentru a prospera. Iar atunci când companiile prosperă, salariații sunt siguri pe veniturile lor, furnizorii își pot derula activitatea iar statul încasează taxe și impozite cu care poate interveni acolo unde țara are nevoie.

Pot fi și alte companii prospere dacă înțelegem momentul în care ne găsim. Companii care ar putea realiza digitalizarea instituțiilor statului sau infrastructura de transport de care noi toți avem nevoie.
Aceste lucruri sunt posibile dacă vom lua ce decizii trebuie și când trebuie!

 

Un articol de Ștefan Chețan



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO FOTO. Accident cu două mașini în Borhanci. Un șofer băut a intrat pe contrasens

Publicat

accident

Un accident cu două mașini implicate a avut loc, luni seară, pe strada Borhanci din Cluj-Napoca. 

Din primele informații, șoferul uneia dintre mașini era băut și a intrat pe contrasens, lovind un alt autoturism, Șoferul vinovat de producerea accidentului a fost testat cu aparatul etilotest care a indicat o alcoolemie de 0,73.

Se pare că bărbatul băut sărbătorise cu prea mult alcool victoria României în meciul cu Ucraina de la Euro2024.

Un echipaj de la SAJ Cluj a consultat persoanele implicate în accident.

Citește mai departe

EVENIMENT

FOTO. Hotelul Transilvania Cluj-Napoca, inclus în Historic Cafes Route. Meniu istoric special pentru ceremonie

Publicat

De

meniu istoric

Celebrul Hotel Transilvania din Cluj-Napoca, situat pe strada Regele Ferdinand, a fost admis în prestigioasa rută culturală Historic Cafes Route, aflată sub Înaltul Patronaj al Consiliului Europei. Hotelul Transilvania este menționat în celebru  roman ”Dracula” de Bram Stoker drept locul în care ar fi înnoptat avocatul britanic Jonathan Harker, chemat de Contele-Vampir pentru a-i intermedia o tranzactie imobiliara  în Anglia.

Historic Cafes Route sau „Ruta Cafenelelor de Aur ” din Europa este unul dintre cele 49 de trasee culturale acreditate de Consiliul Europei.

Aderarea Hotelului Transilvania în Historic Cafes Route va fi marcată printr-un eveniment aparte, programat în 29 iunie, de la oras 12:00.
Punctul culminant al evenimentului va fi decorarea clădirii cu plăcuța onorifică a Consiliului Europei, primul discurs oficial al domnului Arnold Gunter Klingeis , noul presedinte al Rutei Cafenelelor Istorice din Europa reprezentand acum 47 de state membre din Consililul Europei.

Invitație culinară

meniu istoric

Evenimentul de admitere coincide cu preluarea oficială a mandatului de președinte al Historic Cafes Route de către Arnold Gunter Klingeis, reprezentantul Brukenthal Palace Cafe Avrig. Este pentru prima dată în istorie când un cetățean român devine președinte al unei rute culturale europene.
Ceremonia include, alături momentele oficale festive, prezentări de modă, recitaluri muzicale live, vizionarea unui scurt metraj documentar despre cele mai celebre ecranizari ale celebrului roman Dracula, precum și invitația la o călătorie culinară inspirată de meniurile istorice ale restaurantului hotelului clujean.

Preparate istorice

În 29 iunie 2024, din prezentarea preparatelor incluse în meniul istoric Hotel Transilvania (care, în romanul ”Dracula” este denumit Hotelul Regina Angliei), nu vor lipsi supele de țelină și găluște, limba de vită cu buchet de salată și sos tartar, salatele de vară asezonate cu piept de rață și vinigrette cu pere sau brânză maturată și french dressing, pulpa de iepure cu morcovi sote și găluște din făină integrală, ragout de căprioară cu pară în vin și mămăliguță cu trufe, papricașul cu pulpe
dezosate, împletita de vinete (pomenită și în romanul Dracula), pulpa de rață cu măr copt, varză roșie și găluște din făină integrală, rasolul de miel cu piure din țelină și mămăliguță cu trufe, budinca de morcovi, cu sos de mere, fructe de pădure sau vanilie, merele coapte cu sos de măr cu stafide sau cu sos de vanilie.

Hotel de o jumătate de mileniu

”Participanții la acest important moment vor avea parte de o experiență cu adevărat deosebită, un periplu în istoria de peste 500 de ani a acestui celebru hotel, combinată cu trăiri contemporane, arome din trecut, planuri, idei și strategii pentru viitor.

La activitățile prilejuite de admiterea Hotel Transilvania în cadrul HCR vor fi prezenți reprezentanți ai rutei culturale europene și ai Consiliului Europei, oficialități locale și de la nivel central, oameni de cultură și artă,
reprezentanți ai presei, diverși alți invitați. Acest eveniment reprezintă o adevărată carte de vizită pentru România”, spune
președintele „Rutei Culturale a Cafenelelor de Aur”, Arnold Gunter Klingeis.

Romanii și Dracula

”Hotelul Transilvania înseamnă mult mai mult decât menționarea în romanul Dracula. El este legat de istoria străveche a Clujului.

Din punct de vedere istoric, hotelul a fost ridicat peste ruinele reședinței guvernatorului Daciei Porolissensis. Știm și numele acestui guvernator: Cnaeus Minucius Faustinus Sextus Iulius Severus, menționat într-o diplomă militară romană, emisă chiar în 29 iunie 120 A.D.

Există și o legendă, din secolul al XIX-lea, care spune că în apropiere s-ar fi sinucis regele Daciei, Decebal.

Știm cu certitudine faptul că, în Evul Mediu, actualul Hotel Transilvania era un han, situat pe strada numită Platea Pontis, care făcea legătura între poarta principală de intrare în orașul medieval și piața centrală a Clujului.

Istoria neîntreruptă a hotelului se întinde pe mai mult de o jumătate de mileniu”, spune experta în turism Adriana Sava, cea care continuă, în calitate de Director General al hotelului, această tradiție remarcabilă a ospitalității la Cluj.

Citește mai departe

EVENIMENT

VIDEO FOTO. PROTEST. Zeci de clujeni au cerut demisia șefului AEP, Toni Greblă, și renumărarea voturilor la București

Publicat

protest
Zeci de clujeni au cerut, luni seară, într-un protest desfășurat în fața Prefecturii Cluj renumărarea voturilor de la mai multe secții de votare din București unde, susțin ei, rezultatul alegerilor locale a fost viciat și demisia șefului AEP, Toni Greblă.
Ca semn de sprijin pentru secțiile de votare unde au fost nereguli, unii participanți au purtat o banderolă albă pe braț.
Organizatorii protestului au precizat că doresc modernizarea procesului electoral, corectitudine și transparență în procesul de votare și renumărarea voturilor în secțiile unde dovezile de fraudă sunt evidente.
Protestarii au avut pancarte cu mesaje precum ”Nu grebla voturi – vremea trece, vremea vine, de ce AEP nu intervine”, ”Voturi numărate, nu greblate”, ”Democrația se fură la vot” și au cerut demisia președinteluui Autorității Electorale Permanente (AEP), Toni Greblă.
Sursa foto&video: Anca Mihai – Facebook

Citește mai departe

CULTURA

VIDEO. Podcast Cluj24. Regizorul Paul Negoescu: Experiența la cinematograf e diferită față de laptop sau televizor

Publicat

Paul

Regizorul Paul Negoescu a fost, luni, invitatul lui Doru Pop la podcastul Cluj24 dedicat TIFF.  Acesta este și membru al juriului festivalului de la Cluj-Napoca.

Negoescu absolvent al Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică, în prezent lector la catedra catedra regie de film a UNATC.

Regizor și scenarist de film, a debutat cu un prim lungmetraj intitulat O lună în Thailanda (2012).

A scris și regizat Două lozuri (2016), adaptare după schița celebră a lui I. L. Caragiale, urmat de comedia Povestea unui pierde-vară (2018) și filmul polițist Oameni de treabă (2022).

În 2023 a făcut o continuare după cel mai de succes film al său, Încă două lozuri.

 

Doru Pop, cronica la ”Oameni de treabă”: Cum ar fi fost dacă Agatha Christie s-ar fi născut la Botoșani?!

Oameni de treabă (2022) a fost nominalizat la 10 premii Gopo și a fost premiat la principalele categorii (Cel mai bun film, Cea mai bună regie, Cel mai bun scenariu, Cel mai bun actor în rol principal, Cel mai bun actor în rol secundar și Cel mai bun montaj). Povestea începe în cheie parodică și se încheie într-o tentă voit absurdă.

Încă din incipitul filmului primim această cheie de lectură tragi-comică, când vedem că, de pe platforma unei dube, cade o găină în mijlocul drumului.

Găina rătăcită devine o metaforă vizuală recurentă pentru diverse momente de intensitate narativă, de fapt funcționând ca un simbol simplist pentru identitatea personajului principal, polițistul Ilie. Negoescu reintroduce găina ca un fel de indiciu hermeneutic, pentru că și în curtea primarului ciugulește o găină în fântâna kitsch (ca semn al corupției), polițistul nostru vrea să prindă o găină în mijlocul drumului (chiar în punctul de inflexiune morală) etc.

Dacă nu putem să știm la ce se gândește o găină, ne dăm seama încă din primele scene că filmul este povestea unui om mărunt. Ilie „din Băbuleni”, personaj jucat de Iulian Postelnicu, e un agent de poliție mutat disciplinar într-un sat moldovenesc uitat de timp. Ilie are apartament la Botoșani și idealuri mărunte, e divorțat și dornic să își cumpere o livadă. Acum trăiește de vreo zece ani într-o comunitate în care pare că nu se întâmplă nimic, dar unde, de îndată ce apare un alt nou polițist, lucrurile se schimbă.

Negoescu, care s-a remarcat după ce a făcut o adaptare contemporaneizată a nuvelei lui Caragiale „Două loturi”, publicată încă din 1898 și deja popularizată în cinemaul nostru, se dovedește un „caragialian” până la capăt. În acest film, spre deosebire de filmul anterior intitulat „Două lozuri” (2016), unde subiectul e tratat mai degrabă umoristic, Negoescu evoluează ca și marele dramaturg pe care îl consideră maestrul său, către tragedie.

Eforturile regizorului sunt oarecum ajutate de figura lui Postelnicu, care a câștigat un alt premiu Gopo pentru actorie (în rolul turnătorului „Vali” din filmul lui Andrei Cohn, Arest), făcând din Ilie e un fel de „Buster Keaton de Botșeni”, care prestează tot felul de schimonoseli faciale, ridică din sprâncene și pune în mișcare felurite ticuri, care se vor expresive, dar care reduc dramatismul personajului. Acesta, ca și găina cu care e asociat, arată adeseori ca un animal speriat, prins între faruri.

Postelnicu, actor și scenarist (a scris inclusiv câteva episoade din „Las Fierbinți” cu care, aduce și acest film), ar vrea să aducă puțin cu prințul Mîșkin, cu idiotul mistic dostoievskian, dar această asociere e posibilă doar dacă prințul s-ar fi născut la Fălticeni (sau la Focșani, ca actorul nostru) și ar fi vulgar fără vreun motiv întemeiat.

Uneori grimasele lui Postelnicu ajută la construirea nui „comic din off”, cum este scena în care Ilie aude dialogul fratelui său cu fosta lui soție, sau când povestește cu primarul, iar concetățenii lor se bat în fundal. Dar, în general, el nu reușește să fie mai mult decât un Pristanda mioritizat, un slugoi al primarului care duce scândurile acestuia cu Mitsubishi-ul șefului și care o ia treptat razna, ca și personajul caragialian din „Două loturi”. După o lungă perioadă de acalmie, în primele 20 minute ale filmului nu se întâmplă mai nimic, regizorul și scenariștii săi (Radu Romaniuc plus Oana Tudor) ne introduc un prim moment de „tensiune”, în care îl vedem pe primarul Costică izbindu-se cu capul de stâlpul casei. După alte 20 de minute, în care urmărim deambulările inutile ale polițistului nostru, se produce și un fel de climax, când aflăm că a avut loc un incident narativ, moartea unui concetățean. De aici încolo povestea se transformă într-un „sfriller” scris dacă Agatha Christie s-ar fi căsătorit a doua oară la Vaslui, pentru că primarul, ajutat de popa din sat, l-a ucis pe soțul unei localnice dezirabile sexual.

Reușita este că, prin intermediul lui Ilie, suntem introduși în lumea satului moldovenesc profund și post-comunist, căruia îi lipsește complexitatea. Pare că în satul acesta nu mai există altcineva decât primarul (jucat Vasile Muraru), popa (jucat de Daniel Busuioc) și acoliții lor. E ca un banc despre România, în care primarul, cu popa și cu polițistul satului se întâlnesc la braserie să ia decizii, decizii însoțite adeseori de băutură.

În acest sat inexistent, populat de figuri caricaturale, apare brusc un tânăr agent, pe nume Vali, care începe propria sa investigație. Aici lucrurile sunt legate cu ață scenaristică foarte albă. Nu doar că investigațiile criminale în sistemul românesc de justiție nu sunt făcute de polițiștii locali, în sistemul judiciar din România „strângerea probelor” se face doar sub supravegherea procurorului, de către ofițerii investigatori specializați, nu de către polițiștii de la țară, dar și pentru că totul se întâmplă subit, fără justificare.

Singura explicație este că regizorul și scenariștii s-au gândit să facă un soi de A Few Good Men moldovenesc. Ca și în filmul lui Rob Reiner (1992) asistăm la sfâșierea morală a justițiarului „de Băbuleni” care, presat de primarul mefistofelic și ucigaș, care încearcă să îl corupă, polițistul își descoperă vâna morală când află că tânărul polițist (jucat de Anghel Damian), pentru care postul de agent local fusese un „challange” și cu care se certase, e bătut până la moarte sau că soția victimei a fost alungată tot prin violență.

Problema este că, deși regizorul și scenariștii vor cu tot dinadinsul să complice povestea, așa cum au citit în cărțile lui Syd Field, faptul că „Iliuță” descoperă imoralitatea primarului după ce a fost zece ani mâna dreaptă a acestuia, că apar informații despre traficul de țigări abia la final, este doar un traseul narativ care duce direct la dilema morale a polițistului, dar care nu se susține în construirea intrigii.

Un alt element de dezacord este dorința de autenticitate cu orice preț. Accentul moldovenesc al personajelor, care ar trebui să dea o notă de veridicitate, este adeseori exagerat de către unii actori, deși majoritatea sunt din această zonă dialectală. Muraru, care e de pe la Piatra-Neamț, îi dă polițistului sfaturi sfaturi din categoria: „fașim și putiem să șie ghini” sau „fă ce-ți spune cujetul”, iar procurorul de caz (care apare și dispare subit) zice „prinșipii”, ca pe la Chișinău, de unde e actorul. Și spațiul e „provincializat” cu bună știință, oamenii trăiesc într-un soi de case uitate de timp, cu carpete pe pereți, iar în fundal apar și niște ucraineni contrabandiști și bătăuși, fără nicio explicație.

La final aflăm că polițistul Ilie a mai „făcut pe nebunul” în urmă cu 10 ani, ceea ce justifică deznodământul care, din păcate, devine o sarabandă absurdă și cu totul necredibilă. Iliuță își pune chipiul de polițist și se hotărăște să fie justițiar, un de de „lităl uepon” de la Băbuleni. Se împușcă cu popa din sat, care e îmbrăcat cu un trening roșu și îl atacă pe polițist cu o toporișcă, pe care i-o înfige în spinare, polițistul împușcă mai mulți contrabandiști, primarul trage cu kalașnikovul și nu nimerește, toată lumea moare, mai ceva ca în actul final din „Hamlet”.

Oameni de treabă e bun numai ca să intre în portofoliul „Netflix” (deși a fost finanțat cu bani de la TVR), probabil la categoria „mioritic craim” (crime), unde s-ar putea inventa un nou gen de polisierului, un fel de Tarantino de Bahlui, cum un scenariu inspirat din „Las fierbinți”, injectat cu lecturi din Schopenhauer și pus la perfuzii cu filmele realizate de Guy Ritchie. Poate această tentantivă de polisier tragicomic va fi urmată de alte încercări ale cineaștilor autohtoni de a face experimente cu genurile asociate filmului polițist și vom vedea noi creații care explorează comicul din spatele dezastrului, așa cum doar Caragiale știa să o facă.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax