ACTUALITATE
EXCLUSIV: ,,Virusul (E)COVID 19 este extrem de pervers”! Un interviu cu Adrian Vascu despre economia pe timpul crizei
Adrian Vascu, om de afaceri și senior partner la Veridio, una dintre cele mai cunoscute firme de evaluare, vorbește despre criza economică din momentul actual ca fiind una ce probabil va fi resimțită în România și în 2021 (ECOVID 21). Acesta explică în interviul acordat publicației Cluj24 că dorește ca argumentele și analiza specialiștilor să fie mai profunde.
Interviul complet cu Adrian Vascu, senior partner la Veridio, în continuare:
1. Cum apreciați măsurile luate de guvern? Ce ați mai adăuga?
Virusul care bântuie prin economie și pe care eu l-am numit ECOVID 19 este extrem de pervers și încă necunoscut. Are deja variantele ECOVID 20 și teamă îmi e ca va exista și varianta ECOVID 21.
Mă voi pronunța asupra măsurilor economice luate până în prezent ca fiind prea puține și mai ales greu de aplicat. Nu este clar ce se întâmplă cu șomajul tehnic. Când vor primi companiile banii? De unde? Care va fi responsabilitatea companiilor postcriză? Ce se întâmplă cu companiile mari?
Nu am văzut măsuri coerente globale. Încă este multă ezitare. Unii miniștri anunță ceva pe Facebook și punctează mediatic, după care măsurile se lasă așteptate sau sunt greu de aplicat.
Aș prefera să fie mai puțină discuție înainte și mai multe explicații date de specialiști credibili după ce seturile de măsuri sunt publicate în monitorul oficial.
Va fi din nou ședință de guvern în această săptămână. Sper ca, pe lângă măsuri legate de ratele bancare, să găsim și măsuri proactive pentru sprijinirea companiilor care au potențial de creștere (acolo unde este posibil și există piață) sau celor care au nevoie să-și mențină activitatea la un anumit nivel care le va permite repornirea rapidă la momentul oportun.
2. Ce măsuri ați luat sau ce aveți în vedere să faceți la propriile afaceri?
Să păstrăm cât mai mult normalitatea în această anormalitate. Activitatea noastră fiind în domeniul consultanței cu specializare pe evaluări de afaceri, de proprietăți imobiliare, evaluări pentru insolvență, teste ale investitorului privat prudent sau teste ale creditorului privat prudent, ne putem desfășura activitatea de la domiciliu.
Păstrăm echipa intactă, ne plătim taxele, ne plătim furnizorii și sperăm că trecem peste perioada stării de urgență fără să afectăm financiar membrii echipei și partenerii de afaceri. Cred că circuitul economic nu ar trebui întrerupt. Ne adaptăm și găsim soluții de sprijin pentru companiile afectate de criză încercând să contrazicem zicala că un “consultant îți dă umbrela întotdeauna când nu plouă” și să ne dezvoltăm împreună.
3. Cum vă veți proteja angajații și familiile acestora? Cum ar putea antreprenorii să își protejeze angajații de efectele crizei?
Primul pas în protejarea angajaților este să nu începi restructurarea prin trecerea în șomaj a oamenilor. Desigur că, atâta vreme cât nu ai venituri, se reduc drastic posibilitățile de plată pe termen lung. Cu toate acestea, pentru că traversăm o perioadă nouă pentru noi toți, aș aștepta să văd care sunt măsurile generale obligatoriu a fi aplicate, asigurând între timp salariile oamenilor pentru cel puțin primele 30-60 zile, urmând a clarifica pașii de urmat dacă se va prelungi criza și dacă nu am găsit soluții alternative între timp.
Am spus acest lucru pentru că a doua variantă de acțiune și de protejare implicită a salariaților este să căutăm activități complementare sau care pot fi adaptate rapid. Una dintre părțile bune ale unei crize este că ne provoacă să căutăm drumuri pe care, din comoditate sau rutină, nu le-am fi explorat de bună voie.
4. Ce credeți că se va schimba după această criză în comportamentul general uman?
Totul. Cred ca va fi o resetare a multor obiceiuri și automatisme. Vom prețui mai mult ce ne-a lipsit și ne vom lipsi mai ușor de restul.
Ceea ce putem observa este că deja ne redefinim conceptul de „necesar”, ne prioritizăm diferit cumpărăturile și gestiunea bugetului. Mulți am conștientizat încă o dată utilitatea economiilor acumulate prin adoptarea unui stil de viață sub nivelul veniturilor. Probabil că vom acorda o atenție sporită sănătății, obiceiurilor igienice și securității, nu doar acasă, dar și la serviciu sau în călătorii.
De asemenea, în această perioadă mulți am adoptat noi obiceiuri digitale, de la plata facturilor lunare, cumpărături online, platforme de lucru și dialog la distanță, instrumente de evaluare diferite de „semnatul condicii” la birou sau organizarea vieții zilnice prin intermediul tehnologiei.
Însă pe termen lung, contactul uman nu cred că își va pierde importanța. Dimpotrivă, cred că va fi unul dintre lucrurile necesare de care vom realiza că avem într-adevăr nevoie în permanență.
5. În cât timp după încheierea crizei credeți că vom reveni la situația dinainte?
Nu cred că e posibilă revenirea la situația de dinainte. Putem fi chiar optimiști și să anticipăm că un viitor diferit poate fi și un viitor mai bun. Sigur, după ce vom trece printr-o perioadă extrem de grea. Schimbările prin care vom trece în cursul pandemiei vor reinventa normalitatea care va rezulta odată ce se va încheia criza.
Dacă vă referiți la revenirea situației financiare, răspunsul nu este clar în acest moment. Depinde de fiecare dintre noi dacă vom face alegeri care vor scurta sau vor lungi criza. Depinde de fiecare factor decizional din rândul autorităților dacă vor agrava sau remedia situațiile cauzate de pandemie. Depinde de fiecare companie și antreprenor dacă se vor adapta cât mai repede sau dacă vor depune armele și, odată cu ele, toate salariile pe care le asigurau acele activități comerciale. Vor exista câștigători ai crizei și firme care vor avea de suferit.
În cazul acestora, atât acționarii, cât și managementul și angajații ,vor depune toate eforturile pentru a-și repune pe picioare situația financiară cât mai repede. Însă depinde foarte mult cât de adâncă va fi criza economică, ce măsuri au luat autoritățile pe parcursul pandemiei și care sunt pregătirile puse la punct pentru repornirea economiei printr-o strânsă colaborare între stat și privat.
Tocmai de aceea mediul privat atrage atenția că trebuie să avem două direcții de acțiune egale ca importanță – sistemul medical și cel economic. Cu cât vom întârzia mai mult luarea măsurilor pentru protejarea celor două sisteme, cu atât vindecarea va veni mai târziu și cu atât se va întârzia revenirea economiei.
6. Ce ar trebui să învățăm din această criză? Ce ați dori să nu fie la fel?
Ar trebui să învățăm că avem nevoie de un echilibru mult mai sănătos între globalizarea și autonomia economiilor. Bineînțeles, nu mă refer la izolaționism, nici vorbă. Însă trebuie să avem în permanență soluții locale pentru problemele cheie ale unei națiuni aflate într-o situație extremă, ca cea din prezent.
Ar trebui să învățăm că în afaceri sunt necesare în permanență optimizarea activității și adaptarea la nou pentru a ne asigura că avem cele mai bune șanse de continuitate în cazul apariției unei situații de criză. „Merge și așa” este acceptarea unui risc prea mare care se va produce imediat ce se întâmplă neprevăzutul.
Ar trebui să învățăm că există multă competență în jurul nostru și o sursă importantă de inovare, așa cum vedem că se întâmplă în aceste vremuri dificile în România. Chiar dacă poate aceștia nu știu cum să se „vândă” (probabil că în lipsa pandemiei, nici nu am fi aflat de ei), ar trebuie să-i căutăm noi și autoritățile pentru a crea în jurul lor afaceri care să dezvolte talentul lor la adevărata valoarea economică.
Ar trebui să învățăm să avem mai mare încredere în oameni și să trecem într-o lume în care gentlemen’s agreement să fie baza relațiilor noastre. Inclusiv cu statul care să devină mai profesionist și mai puțin prezent în viața noastră. Să schimbăm sensul sintagmei “noi suntem statul” către forma ei firească în care să ne regăsim noi cei mulți.
7. În ce/cine vă puneți cele mai mari speranțe?
În capacitatea antreprenorială de a se reinventa.
În faptul că poate în al 12-lea ceas nu vom mai politiza deloc criza și vom redescoperi nevoile și potențialul României.
În faptul că poate vor întelege guvernanții noștri să sprijine România în această perioadă să recupereze din decalajele față de țările occidentale. Am văzut că în fața bolii și a morții suntem cu toții egali. De ce nu am fi și la celelalte? De exemplu, aș insista pe investițiile în infrastructură. Să vedem un șantier în toată România. Cât mai repede! Să lansăm programul ”stăm pe șantier”.
Vom putea astfel recupera decalaje greu de imaginat cum am fi reușit să le mai prindem cei care am trecut de 50 de ani plus că vom da un imbold mediului economic general.
8. Este capabilă economia României să facă față unei noi recesiuni?
România este capabilă. Mai ales că e o situație specială în care se “refac cărțile”. Mi-aș dori să avem conducătorii care să se ridice la exigența acestor momente istorice.
Putem transforma dezavantajele în avantaje. Să o facem. Ne va ajuta și pentru sănătatea noastră psihică și emoțională în acest tăvălug al știrilor triste.
9. Unii spun că în momente de criză se deschid noi oportunități de afaceri. Dvs luați în calcul această posibilitate?
Fără doar și poate. Am convingerea că așa este. Deja cunosc companii care o duc foarte bine tocmai pentru că au înțeles ce au de făcut în momentul în care se găseau, nu doar pentru a supraviețui, dar chiar pentru a prospera. Iar atunci când companiile prosperă, salariații sunt siguri pe veniturile lor, furnizorii își pot derula activitatea iar statul încasează taxe și impozite cu care poate interveni acolo unde țara are nevoie.
Pot fi și alte companii prospere dacă înțelegem momentul în care ne găsim. Companii care ar putea realiza digitalizarea instituțiilor statului sau infrastructura de transport de care noi toți avem nevoie.
Aceste lucruri sunt posibile dacă vom lua ce decizii trebuie și când trebuie!
Un articol de Ștefan Chețan
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
EVENIMENT
VIDEO. Dan Petrescu, după înfrângerea cu FCSB: Totul a fost împotriva noastră. Nu aruncăm prosopul, dar va fi foarte greu
CFR Cluj a pierdut derby-ul cu FCSB, scor 2-3, în ziua de Paști, pe Arena Națională. La final, antrenorul Dan Petrescu s-a arătat extrem de dezamăgit de rezultat, dar spune că nu renunță la lupta pentru titlu, deși admite că misiunea devine tot mai dificilă.
La finalul unui derby spectaculos, încheiat cu înfrângerea CFR-ului pe terenul rivalei FCSB, Dan Petrescu nu și-a ascuns dezamăgirea. Tehnicianul clujenilor a declarat că echipa sa a controlat prima parte a jocului, dar a fost pedepsită de adversari la prima ocazie.
„Suntem foarte supărați, eu mai ales sunt foarte dezamăgit. În primele 40 de minute, practic, a fost doar o echipă pe teren, care a încercat să joace și să dea gol, am avut ceva ocazii. Prima oară când adversarul a ajuns, pe lângă careu, nu prin careu, am primit gol, nici eu nu am înțeles cum am primit golul ăla, trebuie să îl revăd de mai multe ori, a fost, parcă, prea ușor și de nicăieri, pentru că numai noi am jucat”, a declarat Petrescu.
„Experiența și-a spus cuvântul”
Antrenorul a vorbit și despre greșelile individuale care au adus al doilea și al treilea gol încasat de echipa sa.
„Repriza a doua am început-o cu un corner, am dat pe lângă și am primit un gol incredibil. E greu să ai pretenții la 2-0, și apoi să mai dai și al treilea gol cadou, pasă la adversar. Experiența și-a spus cuvântul, jucătorii lui FCSB au o experiență mai mare. Sunt și unii jucători ai noștri, dar nu mai sunt așa mulți, care au jucat la nivel și cred că am avut greșeli prea mari pentru un meci în play-off, dacă vrei să te bați la titlu”, a mai arătat tehnicianul clujenilor.
„Reacția a fost pozitivă, dar a fost cam târziu pentru noi”
Chiar dacă a lăudat reacția echipei după ce scorul devenise 0-3, Petrescu a recunoscut că revenirea a venit prea târziu.
„După aceea am încercat, reacția a fost pozitivă, nu pot să spui, dar din păcate a fost cam târziu pentru noi. De la început până la final, parcă totul a fost împotrivă, nici eu de dimineață nu am putut să fac antrenament, nu m-am simțit deloc bine, nici acum nu sunt foarte bine. A fost un meci în care nu a vrut să iasă nimic și e posibil acum să avem șanse mai mici la titlu”, a mai spus antrenorul CFR Cluj.
Deși CFR Cluj are unul dintre cele mai bune atacuri din play-off, acest lucru nu îl mulțumește pe antrenor: „Rămânem cu golurile marcate, sigur vom fi echipa cu cele mai multe goluri marcate la finalul sezonului, dar pe mine mă interesează trofeul, nu să avem goluri marcate și e păcat”.
CFR Cluj o întâlnește joi pe Farul Constanța
Petrescu a tras un semnal de alarmă în privința programului încărcat. Săptămâna aceasta, CFR Cluj o va întâlni pe Farul Constanța acasă, joi seară, în semifinalele Cupei României.
„Avem un meci de cupă foarte important, avem un drum până la Cluj, cei de la Farul au o zi în plus. E o semifinală de Cupă foarte importantă pentru noi și sper să reușim la moral să lucrăm și să îi și refacem pe foarte mulți jucători. Suntem pe final de sezon, sunt mulți jucători care au jucat multe meciuri, dar va fi un meci foarte important pentru noi”, a mai spus Dan Petrescu.
Tehnicianul a subliniat că nu va da vina pe un singur jucător pentru eșec: „Când pierdem, pierde toată lumea, toți au greșit, nu numai un jucător. La primul gol a fost un lanț de greșeli, dar nu am luat niciodată decizii împotriva jucătorilor, nu fac așa ceva”.
„Nu aruncăm prosopul, dar va fi foarte greu”
În final, Dan Petrescu a transmis că nu renunță la lupta pentru titlu, deși admite că misiunea devine tot mai dificilă.
„Trebuie să sperăm în continuare la titlu, matematic se mai poate, de ce nu, etapa următoare e foarte importantă, dar noi, până la etapa următoare, avem Cupa, care iar ne va lua foarte multă energie. Nu aruncăm prosopul, asta-i sigur, 100% nu aruncăm, dar va fi foarte greu”, a concluzionat acesta.
EVENIMENT
CFR Cluj pierde derby-ul cu FCSB pe Arena Națională, scor 3-2. Dubla lui Munteanu, insuficientă pentru ardeleni
CFR Cluj a cedat în derby-ul etapei a 5-a din play-off, chiar în ziua de Paști, într-un meci spectaculos disputat pe Arena Națională. FCSB s-a impus cu 3-2 în fața ardelenilor, după o partidă plină de tensiune și răsturnări de situație.
Primul gol al meciului a fost marcat de Juri Cisotti pentru FCSB, în minutul 41, după o pasă foarte bună de la Șut.
În minutul 56, FCSB a reușit al doilea gol al partidei. Vlad Chiricheș a înscris după o fază fixă executată perfect de echipa roș-albastră, mărind avantajul campioanei.
În minutul 63, FCSB a marcat din nou, ducând scorul la 3-0. Juri Cisotti a reușit dubla, profitând de o greșeală gravă a lui Abeid, care a pasat direct la adversar în propriul careu.
Louis Munteanu, două goluri pentru CFR Cluj
În minutul 66, CFR Cluj a marcat primul său gol. Louis Munteanu a ratat inițial un penalty, însă a reluat în plasă din acțiune, după ce mingea a fost respinsă de Târnovanu, scorul devenind 3-1 pentru FCSB.
În minutul 65, FCSB rămâne în zece oameni. Mihai Popescu joacă mingea cu mâna în careu, iar arbitrul dictează penalty pentru CFR Cluj. Deși fundașul protestează, decizia rămâne neschimbată, iar Popescu este eliminat.
Louis Munteanu a marcat și cel de-al doilea gol pentru CFR Cluj în ultimele secunde ale confruntării, însă golul său din minutul 97 nu mai schimbă soarta meciului.
În urma meciului, FCSB a făcut un pas important spre titlu, rămânând pe prima poziție în clasament, cu 39 de puncte. CFR Cluj se clasează pe locul al doilea, cu 34 de puncte.
FCSB – CFR Cluj, echipele de start
FCSB: Târnovanu – Crețu, Ngezana, M. Popescu, Radunovic – Șut, Chiricheș – Miculescu, Fl. Tănase, Cisotti – Gheorghiță
Rezerve: Zima, Oct. Popescu, Kiki, Ștefănescu, Lixandru, Edjouma, Toma, Băluță, Pantea, Musi, Gele, Alhassan
Absenți: Dawa, Pantea, Olaru (accidentați), Bîrligea (fără drept de joc)
Antrenor: Elias Charalambous
CFR Cluj: Hindrich – Simao, Bolgado, M. Ilie, Camora – Fică, Djokovic, Korenica – Nkololo, L. Munteanu, Kamara
Rezerve: Popa, Gal, Abeid, Țîrlea, Sinyan, Emerllahu, Tachtsidis. A. Păun, Gligor, Deac, Postolachi, Juric
Absenți: –
Antrenor: Dan Petrescu
Stadion: Arena Națională
Arbitru: Isvan Kovacs // Asistenți: Ferencz Tunyogi, Alexandru Corb
Arbitru VAR: Andrei Chivulete // Asistent VAR: – Viorel Flueran
În satul Bobâlna din județul Cluj, ziua de Paști nu însemna doar sărbătoare religioasă și mese îmbelșugate, ci și obiceiuri străbune. Un astfel de obicei, astăzi aproape uitat, este „Brișcălitul feciorilor”, păstrat până nu demult.
După-amiaza din prima zi de Paști aduna sătenii în curtea bisericii, unde atmosfera festivă era completată de o „judecată a tinerilor”. Un localnic ales special pentru acest rol pregătea un „mai” de lemn, unealtă folosită în mod obișnuit de femei pentru spălatul rufelor la râu.
În satele din județul Cluj, ziua de Paști era marcată și de momente comunitare pline de umor și coeziune socială. Un asemenea obicei, astăzi aproape uitat, este cel numit „brișcălitul feciorilor”, păstrat până nu demult în satul Bobâlna.
„După-amiaza zilei de Paști aducea localnicii în curtea bisericii, unde atmosfera se transforma într-una de judecată simbolică și veselie colectivă. Un sătean ales dinainte pregătea un „mai” de lemn – unealtă folosită de obicei de femei pentru spălatul rufelor la râu. Alți trei sau patru bărbați prindeau feciorul „vinovat” – adesea un tânăr care greșise în timpul postului sau făcuse vreo poznă cunoscută de comunitate”, arată Centrul Județean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj.
Tin erii găsiți „vinovați”, mustrați de comunitate
Cel cu „maiul” îl lovea ușor la tălpi, acompaniind gestul cu versuri satirice rostite în graiul local:
„Tânărul era ridicat pe orizontală, iar cel cu maiul îl lovea ușor la tălpi, însoțind gestul de versuri comice și mustrătoare, rostite în graiul local:
«Una mie, una ție,
Una șî lu’ Vasalie,
C-o-nburdat caru’ cu fân
Cu tătu’ că nu-i bătrân,
Uitându-să, cu ochii cât cepele,
După tăte fetele».”
Sărbătoarea se continua în curtea bisericii
Fiecare „brișcălire” era adaptată situației, iar comunitatea râdea, comentând, dar mai ales înțelegând mesajul: o formă de corecție ludică și socială, prin care valorile morale și normele satului erau întărite cu blândețe și umor.
„Important este că nimeni nu se supăra. Dimpotrivă, întreaga comunitate privea aceste gesturi drept formă de corecție ludică, de reamintire a normelor prin râs și bunăvoință.
În jurul bisericii, femeile așezau ouă roșii, prăjituri, vin și alte bunătăți, contribuind la atmosfera de sărbătoare. „Toatoă lumea aștepta cu nerăbdare brișcălitul”, povestește Felicia Maria Coroi din Bobâlna, mărturie consemnată în volumul Monografia etnografică a județului Cluj I – Zona Dealurile Gilăului, Clujului și Dejului, semnat de Zamfir Dejeu.
ECONOMIE
OPINIE. Dragoș Damian: În următoarele două săptămâni, de sărbători și vacanțe, cumpărați ceva fabricat în România
În cei 15 ani de când am lansat campania „Cumpără Fabricat în România”, pe cont propriu, pe banii mei, pe riscurile mele, fără nici un fel de ajutor de la autorități, s-a pornit o furtună de observații, critici și înjurături.
La început, cel mai dureros de altfel, predominau observațiile, criticile și înjurăturile că ceea ce se fabrică în România este de slabă calitate.
15 ani de „Cumpără Fabricat în România”
Apoi, după ce am inervat pe cineva, au intervenit observațiile, criticile și înjurăturile că fabricile, uzinele și combinatele din România trebuiau oricum închise pentru că nu erau competitive. Fabricile, uzinele și combinatele din Cehia, Slovacia, Ungaria și Polonia nu au fost închise, deși erau contemporane cu ale noastre.
Apoi, între timp, au intervenit observațiile, criticile și înjurăturile care, nu contest, sunt într-o măsură adevărate, anume că nu se mai fabrică mai nimic în România. Internaționalizarea a făcut ca fabricile, uzinele și combinatele care aduc valoare adăugată să se mute în Asia iar lanțurile de aprovizionare cu materii prime și materiale pentru fabricile, uzinele și combinatele care aduc valoare adăugată rămase pe bătrânul continent să devină lungi, costisitoare și primejdioase.
Deși s-a amplificat naționalismul, tot nu s-a cumpărat mai mult fabricat în România
Și, în cele din urmă, în ultimii 5 ani cu pandemie, inflație, război și, mai nou, tarife vamale, chiar că observațiile, criticile și înjurăturile că nu se mai fabrică nimic în România sunt adevărate. Și, paradoxal, deși în aceștia ultimi 5 ani s-au amplificat suveranismul, naționalismul și patriotismul, tot nu s-a cumpărat mai mult fabricat în România.
O țară industrializată este o țară puternică și respectată.
O țară nu poate fi puternică și respectată dacă a rămas fără fabrici, uzine și combinate, oricâte IMM-uri și MÎ ar avea.
O țară nu poate fi puternică și respectată dacă ea creste din inflație și consum de importuri, imobiliare și divertisment.
O țară nu poate fi puternică și respectată atunci când se afla în top 10 țări cu cel mai mare deficit de balanță comercială.
O țară nu poate fi puternică și respectată dacă nu investește în educație, în cercetare, în inovație, în tehnologie, în resursă umana calificată și specializată.
Să cumpăram ceva fabricat în România
Noua ordine mondială economică care a început în aprilie 2025 va arăta dacă merita sau nu să fi o țară industrializată, cu fabrici, uzine și combinate.
Până una-alta, până ce mai-marii planetei se hotărăsc ce vor să facă, românii intră în două săptămâni de sărbători și vacanțe. Și, dacă avem încredere în România, s-o demonstram. În cele două săptămâni care vor urma, de sărbători și vacanțe, să cumpăram ceva fabricat în România.
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
VIDEO. Dan Petrescu, după înfrângerea cu FCSB: Totul a fost împotriva noastră. Nu aruncăm prosopul, dar va fi foarte greu
CFR Cluj pierde derby-ul cu FCSB pe Arena Națională, scor 3-2. Dubla lui Munteanu, insuficientă pentru ardeleni
„Brișcălitul feciorilor” în ziua de Paști, în satul clujean Bobâlna
OPINIE. Dragoș Damian: În următoarele două săptămâni, de sărbători și vacanțe, cumpărați ceva fabricat în România
Viktor Orbán ne dă cu alegerile în cap: Ungaria nu e România să elimine candidați
FOTO. Un suflet mare într-o mână de femeie. Povestea de viață a Mariei, florăreasa din Mănăștur
VIDEO. Pasager întins pe 4 scaune, cu picioarele pe tapițerie, într-un autobuz CTP Cluj. S-a enervat când i s-a atras atenția
De Sfintele Paști, poemul „Înviere” de Ion Mureșan
