CFR Cluj a cedat în derby-ul etapei a 5-a din play-off, chiar în ziua de Paști, într-un meci spectaculos disputat pe Arena Națională. FCSB s-a impus cu 3-2 în fața ardelenilor, după o partidă plină de tensiune și răsturnări de situație.

Primul gol al meciului a fost marcat de Juri Cisotti pentru FCSB, în minutul 41, după o pasă foarte bună de la Șut.

În minutul 56, FCSB a reușit al doilea gol al partidei. Vlad Chiricheș a înscris după o fază fixă executată perfect de echipa roș-albastră, mărind avantajul campioanei.

În minutul 63, FCSB a marcat din nou, ducând scorul la 3-0. Juri Cisotti a reușit dubla, profitând de o greșeală gravă a lui Abeid, care a pasat direct la adversar în propriul careu.

Louis Munteanu, două goluri pentru CFR Cluj

În minutul 66, CFR Cluj a marcat primul său gol. Louis Munteanu a ratat inițial un penalty, însă a reluat în plasă din acțiune, după ce mingea a fost respinsă de Târnovanu, scorul devenind 3-1 pentru FCSB.

În minutul 65, FCSB rămâne în zece oameni. Mihai Popescu joacă mingea cu mâna în careu, iar arbitrul dictează penalty pentru CFR Cluj. Deși fundașul protestează, decizia rămâne neschimbată, iar Popescu este eliminat.

Louis Munteanu a marcat și cel de-al doilea gol pentru CFR Cluj în ultimele secunde ale confruntării, însă golul său din minutul 97 nu mai schimbă soarta meciului.

În urma meciului, FCSB a făcut un pas important spre titlu, rămânând pe prima poziție în clasament, cu 39 de puncte. CFR Cluj se clasează pe locul al doilea, cu 34 de puncte.

FCSB – CFR Cluj, echipele de start

FCSB: Târnovanu – Crețu, Ngezana, M. Popescu, Radunovic – Șut, Chiricheș – Miculescu, Fl. Tănase, Cisotti – Gheorghiță

Rezerve: Zima, Oct. Popescu, Kiki, Ștefănescu, Lixandru, Edjouma, Toma, Băluță, Pantea, Musi, Gele, Alhassan

Absenți: Dawa, Pantea, Olaru (accidentați), Bîrligea (fără drept de joc)

Antrenor: Elias Charalambous

CFR Cluj: Hindrich – Simao, Bolgado, M. Ilie, Camora – Fică, Djokovic, Korenica – Nkololo, L. Munteanu, Kamara

Rezerve: Popa, Gal, Abeid, Țîrlea, Sinyan, Emerllahu, Tachtsidis. A. Păun, Gligor, Deac, Postolachi, Juric

Absenți: –

Antrenor: Dan Petrescu

Stadion: Arena Națională

Arbitru: Isvan Kovacs // Asistenți: Ferencz Tunyogi, Alexandru Corb

Arbitru VAR: Andrei Chivulete // Asistent VAR: – Viorel Flueran

În satul Bobâlna din județul Cluj, ziua de Paști nu însemna doar sărbătoare religioasă și mese îmbelșugate, ci și obiceiuri străbune. Un astfel de obicei, astăzi aproape uitat, este „Brișcălitul feciorilor”, păstrat până nu demult.

După-amiaza din prima zi de Paști aduna sătenii în curtea bisericii, unde atmosfera festivă era completată de o „judecată a tinerilor”. Un localnic ales special pentru acest rol pregătea un „mai” de lemn, unealtă folosită în mod obișnuit de femei pentru spălatul rufelor la râu.

În satele din județul Cluj, ziua de Paști era marcată și de momente comunitare pline de umor și coeziune socială. Un asemenea obicei, astăzi aproape uitat, este cel numit „brișcălitul feciorilor”, păstrat până nu demult în satul Bobâlna.

„După-amiaza zilei de Paști aducea localnicii în curtea bisericii, unde atmosfera se transforma într-una de judecată simbolică și veselie colectivă. Un sătean ales dinainte pregătea un „mai” de lemn – unealtă folosită de obicei de femei pentru spălatul rufelor la râu. Alți trei sau patru bărbați prindeau feciorul „vinovat” – adesea un tânăr care greșise în timpul postului sau făcuse vreo poznă cunoscută de comunitate”, arată Centrul Județean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj.

Tin erii găsiți „vinovați”, mustrați de comunitate

Cel cu „maiul” îl lovea ușor la tălpi, acompaniind gestul cu versuri satirice rostite în graiul local:

„Tânărul era ridicat pe orizontală, iar cel cu maiul îl lovea ușor la tălpi, însoțind gestul de versuri comice și mustrătoare, rostite în graiul local:

«Una mie, una ție,

Una șî lu’ Vasalie,

C-o-nburdat caru’ cu fân

Cu tătu’ că nu-i bătrân,

Uitându-să, cu ochii cât cepele,

După tăte fetele».”

Sărbătoarea se continua în curtea bisericii

Fiecare „brișcălire” era adaptată situației, iar comunitatea râdea, comentând, dar mai ales înțelegând mesajul: o formă de corecție ludică și socială, prin care valorile morale și normele satului erau întărite cu blândețe și umor.

„Important este că nimeni nu se supăra. Dimpotrivă, întreaga comunitate privea aceste gesturi drept formă de corecție ludică, de reamintire a normelor prin râs și bunăvoință.

În jurul bisericii, femeile așezau ouă roșii, prăjituri, vin și alte bunătăți, contribuind la atmosfera de sărbătoare. „Toatoă lumea aștepta cu nerăbdare brișcălitul”, povestește Felicia Maria Coroi din Bobâlna, mărturie consemnată în volumul Monografia etnografică a județului Cluj I – Zona Dealurile Gilăului, Clujului și Dejului, semnat de Zamfir Dejeu.

În cei 15 ani de când am lansat campania „Cumpără Fabricat în România”, pe cont propriu, pe banii mei, pe riscurile mele, fără nici un fel de ajutor de la autorități, s-a pornit o furtună de observații, critici și înjurături.   

La început, cel mai dureros de altfel, predominau observațiile, criticile și înjurăturile că ceea ce se fabrică în România este de slabă calitate.

15 ani de „Cumpără Fabricat în România”

Apoi, după ce am inervat pe cineva, au intervenit observațiile, criticile și înjurăturile că fabricile, uzinele și combinatele din România trebuiau oricum închise pentru că nu erau competitive. Fabricile, uzinele și combinatele din Cehia, Slovacia, Ungaria și Polonia nu au fost închise, deși erau contemporane cu ale noastre.

Apoi, între timp, au intervenit observațiile, criticile și înjurăturile care, nu contest, sunt într-o măsură adevărate, anume că nu se mai fabrică mai nimic în România. Internaționalizarea a făcut ca fabricile, uzinele și combinatele care aduc valoare adăugată să se mute în Asia iar lanțurile de aprovizionare cu materii prime și materiale pentru fabricile, uzinele și combinatele care aduc valoare adăugată rămase pe bătrânul continent să devină lungi, costisitoare și primejdioase.

Deși s-a amplificat naționalismul, tot nu s-a cumpărat mai mult fabricat în România

Și, în cele din urmă, în ultimii 5 ani cu pandemie, inflație, război și, mai nou, tarife vamale, chiar că observațiile, criticile și înjurăturile că nu se mai fabrică nimic în România sunt adevărate. Și, paradoxal, deși în aceștia ultimi 5 ani s-au amplificat suveranismul, naționalismul și patriotismul, tot nu s-a cumpărat mai mult fabricat în România.

O țară industrializată este o țară puternică și respectată.

O țară nu poate fi puternică și respectată dacă a rămas fără fabrici, uzine și combinate, oricâte IMM-uri și MÎ ar avea.

O țară nu poate fi puternică și respectată dacă ea creste din inflație și consum de importuri, imobiliare și divertisment.

O țară nu poate fi puternică și respectată atunci când se afla în top 10 țări cu cel mai mare deficit de balanță comercială.

O țară nu poate fi puternică și respectată dacă nu investește în educație, în cercetare, în inovație, în tehnologie, în resursă umana calificată și specializată.

Să cumpăram ceva fabricat în România

Noua ordine mondială economică care a început în aprilie 2025 va arăta dacă merita sau nu să fi o țară industrializată, cu fabrici, uzine și combinate.

Până una-alta, până ce mai-marii planetei se hotărăsc ce vor să facă, românii intră în două săptămâni de sărbători și vacanțe. Și, dacă avem încredere în România, s-o demonstram. În cele două săptămâni care vor urma, de sărbători și vacanțe, să cumpăram ceva fabricat în România.

„În Ungaria, guvernul nu poate exclude pe nimeni de la posibilitatea de a candida”, spune premierul Viktor Orbán, criticând politicile electorale de la București.

Într-un podcast difuzat recent, liderul de la Budapesta a respins categoric ideea ca guvernul ungar să poată elimina partide sau candidați din alegeri, așa cum – susține el – se întâmplă în România.

Partidul Tisza, „condus de la Bruxelles”

Premierul ungar Viktor Orbán a participat recent la un podcast alături de publicistul András Hont, unde a discutat despre contextul politic intern, despre opoziția condusă de Péter Magyar și despre poziția sa față de Uniunea Europeană, relatează hirado.hu.

Întrebat despre ascensiunea Partidului Tisza, aflat pe val în sondaje, Orbán a recunoscut că este un adversar redutabil, dar a susținut că este „finanțat și susținut din străinătate”. „Este un rival serios Partidul Tisza, dar e o chestie finanțată și susținută din străinătate. Deci este condus de la Bruxelles, unde sunt stăpânii. Ei fac ce li se spune acolo”, a comentat Orbán.

„Guvernul nu poate exclude pe nimeni de la posibilitatea de a candida”

Întrebat dacă, „la fel ca în România”, Partidul Tisza, de exemplu, ar putea fi exclus din alegeri din „anumite motive”, el a spus că acest lucru nu este de competența guvernului, ci a sistemului judiciar.  El a adăugat că este convins că există condițiile economice pentru ca partidul său de guvernământ (FIDESZ) să câștige alegerile parlamentare.

„În Ungaria, guvernul nu poate exclude pe nimeni de la posibilitatea de a candida în alegeri și nu vreau să aud nimic despre asta”, a mai spus Orbán.

Orbán mizează pe economie

Premierul ungar a vorbit și despre alegerile parlamentare viitoare, exprimându-și încrederea că partidul său, FIDESZ, are suficiente condiții economice pentru a câștiga. Totodată, a punctat o temă-cheie în retorica sa recentă: opoziția față de aderarea Ucrainei la UE.

„Nu este nevoie de stimularea artificială a economiei. (…) Cel mai important lucru este dacă putem împiedica Ucraina să fie admisă în Uniunea Europeană. Dacă acest lucru va reuși,”atunci vom fi salvat perspectivele de dezvoltare ale maghiarilor pentru cel puțin un deceniu. Dacă ucrainenii sunt admiși, iar războiul continuă, vom avea pe cap probleme următorii 10-15 ani”, a mai spus premierul maghiar.