Vin noii bogătaşi ai Clujului. 31 de trilioane de dolari vor fi transferate noilor generaţii

Familiile cu capital privat semnificativ au dezvoltat diverse modalităţi pentru a-şi investi şi proteja averea acumulată, până în 2033 fiind estimat că aproximativ 30,9 trilioane de dolari (31.000 de miliarde) vor fi transferate către noile generaţii ce vor prelua administrarea averilor de familie, relevă o analiză a EY România.

Potrivit sursei citate, antreprenoriatul a impulsionat dezvoltarea economică de-a lungul timpului, de la cele mai mici comunităţi până la cele mai puternice oraşe şi ţări. În ţările democratice, antreprenorii au condus la accelerarea modernizării economiilor naţionale, au inovat şi au creat locuri de muncă.

Dinastii economice şi industriale

De-a lungul anilor, au apărut dinastii economice şi industriale care au transformat întregi industrii şi economii. Familiile cu capital privat semnificativ au dezvoltat diverse modalităţi pentru a-şi investi şi proteja averea acumulată. O astfel de modalitate o reprezintă şi „family offices” (birouri de familie). Acestea sunt entităţi legale al căror scop este de a prezerva şi a creşte averea unei familii de-a lungul generaţiilor şi de a oferi cadrul juridic pentru implementarea deciziilor privind guvernanţa familiei.

Dacă la nivel global importanţa birourilor de familie este în creştere, acest trend este la început de drum în România. Datele EY arată că 16% dintre respondenţii români au ca strategie de prezervare a averii înfiinţarea de birouri de familie. Principalele două strategii folosite de antreprenorii locali sunt păstrarea câştigurilor în cadrul afacerii pentru reinvestire şi dezvoltare (52%) şi diversificarea investiţiilor familiei în afara afacerii (48%).

80.000 de miliarde de dolari

”La nivel global are loc o schimbare majoră între generaţii, în special în ceea ce priveşte tranziţia averii de la o generaţie la alta. În următoarele două decenii se estimează că peste 80 de trilioane de dolari vor fi transferate de la generaţia actuală către moştenitori, care sunt majoritari din generaţia milenialilor şi generaţia X. Până în 2033, este estimat că aproximativ 30,9 trilioane de dolari vor fi transferate către noile generaţii ce vor prelua administrarea averilor de familie”, arată analiza.

În România, antreprenoriatul a început să se dezvolte imediat după Revoluţia din ’89. În ciuda instabilităţilor economice şi politice, mediul privat a crescut constant şi a format companii de familie care au atins maturitate operaţională şi stabilitate financiară. Astăzi, la 36 de ani de la Revoluţie, o bună parte dintre afacerile de familie din România au efectuat transferul către noua generaţie sau sunt în curs de a-l pregăti, potrivit sursei citate.

Studiul Barometrul Antreprenoriatului arată că 52% dintre firmele de familie ce au participat la acest studiu au discutat informal în familie sau au planificat deja succesiunea. Pentru mulţi dintre antreprenorii din România, succesiunea, dar mai ales prezervarea averii, se face şi prin educare. Peste o treime dintre respondenţi (32%) au menţionat că planul de succesiune este concentrat pe o educare financiară a moştenitorilor.

Valul global de transfer generaţional al averii arată importanţa în creştere a birourilor de familie. În România, unde multe afaceri de familie intră în etapa succesiunii, amestecul dintre educaţie financiară, diversificarea investiţiilor şi înfiinţarea de birouri de familie poate asigura prezervarea averii şi continuarea influenţei familiei pe termen lung.

Totodată, în raportul EY Family offices: The new architects of private capital, se anticipează că această schimbare generaţională va sprijini inovaţia prin furnizarea de capital către ecosistemele de venture capital şi scale-up capital şi către firmele înfiinţate de generaţiile tinere ale familiilor respective. În anii ce urmează este de aşteptat ca birourile de familie să joace un rol şi mai important în alocarea capitalului, direcţionând averea moştenită către noi investiţii, clase de active, dar şi către investiţii cu impact societal mai ridicat.

Pieţele de capital privat au înregistrat o creştere stabilă în ultimii ani. Activele totale aflate în administrare (AUM) pe pieţele private la nivel mondial au urcat de la aproximativ 10,8 trilioane dolari în 2013, la 26,6 trilioane dolari în 2023, ceea ce arată o rată anuală cumulată de creştere de 9,4%. Conform analizei EY, birourile de familie s-au impus în această perioadă ca actori dominanţi în capitalul privat şi există peste 10.000 de birouri de familie la nivel global.

Aceste birouri de familie administrau, în 2023, aproximativ 6,3 trilioane dolari în active. Proiecţiile arată că în 2027 se va atinge pragul de 9,6 trilioane dolari.

Viitorii bogaţi ai Clujului

În prezent, şi în judeţul Cluj sunt averi impresionante, care vor trece, peste câţiva ani, din mâinile celor care le deţin în prezent, în mâinile urmaşilor lor.

Conform Top 300 Capital de acum un an, printre cei mai bogaţi clujeni în prezent se numără Ştefan Vuza, fraţii Mureşan, Călin Mitică, Horia Ciorcilă. Ei sunt, însă, cu mult în spatele celor mai bogaţi români, top în care pe primul loc se află Ion Ţiriac, cu 1,2-1,3 miliarde de euro.

Top cei mai bogaţi clujeni:

1. Ștefan Vuza, cu o avere estimată la 120-130 de milioane de euro. El controlează Servicii Comerciale Române, care cuprinde 19 firme, cele mai importante fiind Chimcomplex Borzești, Uzuc Ploiești, Sinterom Cluj sau A6 Impex Dej.

2. Frații Mureșan, Simion și Teofil, patronii Electrogrup, cu o avere de 100-105 milioane de euro.

3. Călin Mitică, proprietarul Transferoviar Grup și al mai multor firme, are o avere de 75-80 de milioane de euro.

4. Horia Ciorcilă, președintele Consiliului de Administrație a Băncii Transilvania, cu o avere estimate la 60-62 de milioane de euro.

5. Liviu Ciupe, cu o avere de 53-56 de milioane, este asociat la Rematinvest cu o companie germană, Scholz AG, și la Remat Holding cu omul de afaceri Mihai Sofian.

6.Dorel Goia, cu o avere de 42-44 de milioane de euro, implicat în imobiliare şi în compania Teraplast.
7. Paszkany Arpad, cu o avere de 38-40 de milioane de euro, cu afaceri în zona imobiliară, în informatică și în consultanță în inginerie.

8. Ştefan Gadola, cu o avere de 35-37 de milioane de euro, a fondat EnergoBit, are investiţii în imobiliare, afaceri cu energie, și pe piața de capital.

9. Ioan Tecar, cu o avere de 28-30 de milioane de euro, acționar la mai multe firme, printre care Pehart Tec, Samus Construcții și Metalicplas Distribution.

10. Peter Pal și Ioan Socea, cu 25-27 de milioane de euro.

Mai devreme sau mai târziu, toate aceste averi vor trece din mâinile deţinătorilor actuali, în mâinile urmaşilor lor.