În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Consilierul local Daniel Meze acuză actuala conducere a Primăriei Florești, condusă de primarul Bogdan Pivariu, că este ”incompetentă” și nu poate nici măcar să gestioneze decent un serviciu de ridicare a gunoaielor din comună.

Acesta a prezentat mai multe fotografii care arată dezastrul din Florești, cu munți de gunoaie și spune că nu așa ar trebui să arate o localitate civilizată.

Soluții pentru ridicarea gunoaielor

Meze propune și câteva soluții:
1. Centre de colectare a deșeurilor mari în toate zonele din Florești!
2. Amenzi pentru floreștenii care aruncă aiurea gunoaiele după ce primăria a creat condiții de colectare decentă a deșeurilor.
3. Primăria trebuie să presteze operatorul de salubritate să asigure containere destule, să ridice mai des gunoiul și să îl colecteze selectiv. Amenajarea punctelor de colectare a gunoiului închise cu cartelă.
5. După ce se asigura o colectare decentă a gunoaielor, amenzi pentru floreștenii care nu colectează selectivă.
6. Campanie dusă în comunitatea de rromi, nimeni de acolo nu mai trebuie să transporte gunoaie cu căruța, fiecare floreștean prins cu căruța și calul că transportă deșeuri trebuie să i se confiște căruța și calul. Copiii rromi trebuie să meargă toți la școală și toți rromi apți de muncă trebuie să lucreze.

Vineri, 24 ianuarie, „Mica Unire” va fi sărbătorită și la Cluj-Napoca. Se împlinesc 166 de ani de la unirea Moldovei cu Țara Românească. Autoritățile clujene au pregătit un program artistic ce se va desfășura pe tot parcursul zilei.

„Primăria și Consiliul local Cluj-Napoca vă invită la Ziua Unirii Principatelor Române. Sărbătorim împreună 166 de ani de la „Mica Unire”, prin manifestări solemne și momente artistice.

Evenimentele zilei debutează la ora 11:00 în zona bustului domnitorului Al. I. Cuza situat în scuarul CEC – B-dul 21 Decembrie 1989 (vizavi de Instituția Prefectului Județul Cluj), unde vor avea loc alocuțiuni, ceremonia religioasă și militară și un spectacol cu efecte speciale de zi. Manifestările din prima parte a zilei sunt organizate de Primăria și Consiliul local Cluj-Napoca, alături de Instituția Prefectului – Județul Cluj și Divizia 4 Infanterie „Gemina”.

„Mica Unire”, sărbătorită la Cluj-Napoca. PROGRAMUL manifestărilor de vineri, 24 ianuarie

În Piața Unirii, Unirea Principatelor Române va fi sărbătorită cu un Regal folcloric și concerte, după cum urmează:

– ora 13:00 – Mariana Gabrian Sfechiș, Mihaela Grindean, Adriana Irimieș, Mariana Morcan, Narcisa și Ana Georgeta Balla, Clubul Vedetelor – Muguri de folclor, Ioana Breda Morar, Florian Roșan, Maria Golban Șomlea, Amalia Chiper, Oana Bozga, Lucia Potra, Valeria și Traian Ilea, Ana Ilca Mureșan, Cristian Totpati, Sava Negrean Brudașcu, Ansamblul Folcloric Crăișorul, Ansamblul Folcloric Dor Transilvan, Aurel Tămaș, acompaniați de Orchestra Regal Transilvan

– ora 19:30 – Concert Compact

De asemenea, 24 Ianuarie este ultima zi în care ne bucurăm de iluminatul festiv din zona centrală. Acesta va fi aprins odată cu iluminatul public și va funcționa până în dimineața zilei de 25 ianuarie.

Aeroporturile locale au înregistrat 26 de milioane de pasageri anul trecut, stabilind un nou record, potrivit datelor Asociaţiei Aeroporturilor din România. Traficul aerian a înregistrat o creştere de 6% faţă de anul anterior. Aeroportul din Cluj se situează pe locul 2, cu 3,2 milioane.

„Din centralizarea datelor de trafic aerian aferente anului 2024 se observă păstrarea trendului ascendent în ceea ce priveşte pasagerii zborurilor internaţionale (+7% în 2024 faţă de 2023) dar şi scăderea numărului pasagerilor pe zborurile interne (-6% în 2024 faţă de 2023). Traficul aerian de marfă a crescut pe parcursul anului trecut cu 4% iar numărul de mişcări aeronave (aterizări şi decolări) a crescut cu 3%”, se arată în comunicatul de presă al Asociaţiei Aeroporturilor din România.

RECORD: Peste 26 de milioane de pasageri în 2024 pe aeroporturile locale. Clujul, pe locul 2, cu 3,2 milioane

În 2024, România a intrat în spaţiul aerian Schengen, care a însemnat eliminarea controalelor la frontieră, ceea ce a dus la o creştere a eficienţei operaţionale şi timpi reduşi de aşteptare pentru călători. Din totalul de 26 de milioane de pasageri, 70% au călătorit în spaţiul Schengen în 2024.

Cei mai mulţi pasageri au fost înregistraţi pe aeroportul Otopeni, cel mai mare terminal din ţară, care a fost tranzitat de 15,9 milioane de pasageri, urmat de Cluj, cu 3,2 mil. pasageri, şi Iaşi, care a avut 2,1 milioane de călători.​​​

În această analiză mă interesează descrierea tipului de societate în care își dorește să trăiască populația României. Cât de important este pentru români să trăiască într-o societate democratică? Prin societate democratică putem înțelege foarte multe lucruri, deci am formulat mai multe afirmații prin care am încercat să surprind cât mai mult din fațetele conceptului. O mare parte dintre aceste afirmații au fost incluse în cercetarea realizată de IRES la finalul anului 2024.

Cât de important este pentru populația României să trăiască într-o democrație? Am măsurat importanța mai multor caracteristici ce definesc o democrație pe o scală de 11 puncte (0-10), unde 0 indică o importanță minimă, iar 10 o importanță maximă. Pentru a simplifica prezentarea grafică, am grupat răspunsurile în trei categorii: puțin important [0-4], important [5-8] și foarte important [9-10]. Distribuția răspunsurilor variază destul de mult de la un item la altul. La o extremă, 88% dintre respondenți consideră că este foarte important să trăiască într-o societate care garantează cetățenilor săi libertatea de a călători în străinătate (democrație liberală). La cealaltă extremă, doar 36% apreciază ca foarte importantă existența mai multor partide (democrație electorală).

Sociologul Mircea Comșa (UBB): În ce fel de societate vrem să TRĂIM? Democrație?

În continuarea analizei, pe baza răspunsurilor primite, am construit un indicator (o măsură) sintetic(ă) care măsoară cât de important e pentru români să trăiască într-o societate democratică. Indicatorul ia valori în intervalul [-1;1], unde -1 indică o importanță minimă, iar 1 o importanță maximă (0 = neutră). Valoarea medie a indicatorului este 0.64. În concluzie, considerând criteriile menționate, putem spune că cea mai mare parte a populației României consideră că este important să trăiască într-o societate democratică.

„Majoritatea populației (86%) consideră că este important să trăiască într-o societate democratică”

Desigur, media ascunde diferențele, motiv pentru care prezint mai jos două grafice cu distribuția valorilor indicatorului (în varianta cu patru grupuri, respectiv varianta cu răspunsuri cumulate). Observăm că pentru 53% dintre respondenți este foarte important să trăiască într-o democrație, iar pentru alți 33% este important. Prin urmare, majoritatea populației (86%) consideră că este important să trăiască într-o societate democratică.

Cei interesați de o distribuție mai fină a răspunsurilor pot inspecta graficul secund. Astfel, se poate afla, de exemplu, că doar 5% dintre respondenți au un scor negativ (consideră că, pentru ei, nu prea e important să traiască într-o societate democratică) sau că valoarea mediană a distribuției este 0.71 (pentru că indicatorul nu este unul suficient de fin, practic mai multe cazuri au această valoare).

Putem observa că valoarea indicatorului în discuție variază foarte puțin în funcție de caracteristicile socio-demografice considerate (asta chiar în condițiile în care, în grafic, am redus foarte mult intervalul de variație afișat; intervalul teoretic este [-1; 1], iar cel afișat [0.4; 0.9]). De unde știm asta? Simplu, din faptul că valorile calculate pentru diferite categorii de populație sunt apropiate de medie, majoritatea situându-se în intervalul [0.6; 0.7]. Doar cei cu studii superioare au un scor semnificativ statistic peste media națională. Prin urmare, preferința pentru o societate democratică variază foarte puțin în funcție de caracteristicile socio-demografice ale populației, deci sursa variației trebuie căutată în altă parte, la nivelul altor factori.