Connect with us

Clujul de altădată

VIDEO. Şcoala Ardeleană cinsteşte Şcoala Ardeleană. 11 octombrie, 266 de ani. Exerciţiu de admiraţie

Publicat


Şcoala Ardeleană. Samuil Micu, Gheorghe Şincai, Petru Maior, Ion Budai Deleanu. Sunt doar câţiva dintre cei cărora le datorăm mult. Ceea ce suntem.

Mişcare fundamentală pentru români

Editura Şcoala Ardeleană a purces, azi, la un exerciţiu de admiraţie, aşa cum a spus directorul său, Vasile George Dâncu. Un exerciţiu dintre puţinele care au avut loc astăzi. La statuia din Cluj a celor trei principali corifei ai Şcolii Ardelene s-a săvârşit un moment de aducere aminte. Câteva cuvinte, un tricolor, un periplu printre trecători şi cadou o carte. Dacă trecătorii n-au avut răspunsuri, măcar şi-au pus întrebări.

„Astăzi este 11 octombrie, Ziua Şcolii Ardelene. Mă numesc Vasile George Dâncu şi reprezint Editura Şcoala Ardeleană şi am ales acest nume de editură şi încercăm să edităm pe măsura acestei mişcări fundamentale pentru istoria poporului român, Şcoala Ardeleană. Ne-am gândit să facem astăsi, de Ziua Şcolii Ardelene, un exerciţiu de admiraţie, pentru ce a însemnat această mişcare, ce a însemnat pentru noi, românii, această mişcare care porneşte şi ar putea porni din Transilvania”, a spus Vasile George Dâncu.

Ioan Bolovan, directorul Institutului de Istorie George Bariţiu al Academiei Române, Cluj-Napoca, a trecut în revistă, la rându-i, importaţa Şcolii Ardelene.

„Şcoala Ardeleană a fost unul dintre pilonii formării şi afirmării naţiunii române în epoca modernă, afirmare care s-a încheiat într-un moment apoteotic la 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia. Fără existenţa acestui curent cultural, ideologic şi politic, nu am fi asistat la mişcarea de renaştere naţională, pe care Revoluţia paşoptistă a consemnat-o şi, cu siguranţă, ar fi fost greu să ne imaginăm parcursul până la 1 Decembrie 1918. Şcoala Ardeleană a avut câţiva reprezentanţi mai bine cunoscuţi, cei care proveneau din mediul blăjan, Samuil Micu, Gheorghe Şincai, Petru Maior, Ioan Budai Deleanu, dar, în acelaşi timp, a avut şi o componentă, dincolo de acest mediu blăjan, greco-catolic, ortodoxă, în zona bănăţeană”, a spus prof. Ioan Bolovan.

Despre

*Pe 11 octombrie 1754 au fost deschise Scolile Blajului – Fântâni ale darurilor – de către Episcopul Petru Pavel Aron, primele şcoli sistematice şi moderne în limba româna din Transilvania. Din anul 2014, 11 octombrie este declarata ,,Ziua Scolii Ardelene”.

*Școala Ardeleană a fost o mișcare de emancipare politico-socială a românilor din Transilvania. Reprezentanții Școlii Ardelene au adus argumente istorice și filologice în sprijinul tezei că românii transilvăneni sunt descendenții direcți ai coloniștilor romani din Dacia.Teză lor este cunoscută și sub numele de latinism.

*Petru Maior (n. circa1756, Târgu Mureş – 14 februarie 1821, Budapesta), istoric, filolog, scriitor, protopop greco-catolic.

*Samuil Micu (septembrie 1745, Sadu-13 mai 1806, Buda), teolog greco-catolic, istoric, filolog, filosof iluminist, lexicograf.

*Gheorghe Şincai (28 februarie 1754, Mureş- 24 noiembrie 1816), istoric, filolog, traducător, scriitor.

*Ioan Budai-Deleanu (6 ianuarie 1760, Geoagiu-24 august 1820), scriitor, filolog, lingvist, istoric, jurist.

*Romulus Ladea (17 mai 1901-27august 1970), sculptor, profesor universitar la Cluj, autorul grupului statuar al corifeilor Şcolii Ardelene


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


ACTUALITATE

Dacă-ţi CUNOŞTI oraşul, îl respecţi şi-l IUBEŞTI. Bogosavlievici. PASTILĂ de farmacie spirituală: O istorie povestită a Clujului

Publicat

bogosavlievici carte istorie cluj horz

O nouă carte a profesorului de la „Bariţiu” Vladimir-Alexandru Bogosavlievici. A VIII-a. Toate despre Cluj şi istoria sa. De fapt, noua sa carte, „O istorie povestită a Clujului”, e mai degrabă o rugăminte a autorului: Amice, te rog cunoaşte-ţi oraşul. Fiindcă doar aşa o să poţi să-l iubeşti…

Istoria fabuloasă a oraşului nostru

bogosavlievici carte istorie cluj

„Scopul acestei cărţi este o evidenţiere a multiculturalismului şi multienticităţii care au definit de-a lungul secolelor acest teritoriu străbătut de Someşul Mic. M-am gândit că această relevare a unei istorii locale, în cazul nostru a Clujului, vine în ajutorul iubitorilor de istorie, de cultură, de oraş şi poate contribui la o mai bună cunoaştere a urbei. Şi aducând o mai bună cunoaştere a urbei cred că poate ajuta la crearea unei adevărate culturi civice.

afis final 2

Pentru că dacă-ţi cunoşti oraşul, îl respecţi şi poţi să-l şi iubeşti. Pe scurt, acesta a fost scopul: de a-i familiariza pe clujeni, şi nu numai pe ei, cu istoria fabuloasă a oraşului nostru”, spune autorul.

Dacă nu-ţi cunoşti istoria, parcă vii de niciunde

Cartea este rezultatul unor emisiuni realizate împreună cu Dan Moşoiu, la Radio Cluj. Editura este Arcadia Media.

În carte şi în emisiunile lor, Vladimir-Alexandru Bogosavlievici şi Dan Moşoiu trec, pe parcursul a peste 200 de pagini, prin istoria Clujului, de la Clujul dacic şi roman, până la Al doilea război mondial. Multe lucruri puţin cunoscute despre marea istorie a oraşului, dar şi despre cea mică, amănunte şi picanterii.

„Dacă nu-ţi cunoşti istoria, dacă nu-ţi cunoşti cât de cât rădăcinile, parcă vii de nicunde şi te înderpţi spre nicăieri”, mai spunea autorul.
Şi, înainte de a vă lăsa să citiţi cartea, un îndemn, pe care autorul îl dă şi elevilor săi: „Asta le spun şi copiilor: Când mergeţi într-o librărie, mergeţi ca într-o farmacie spiriruală”.

Haideţi să luăm câte o pastilă spirituală. O să ne simţim mai bine împreună.
(MaAv)

Citește mai departe

Clujul de altădată

“Cum arată astăzi ŞCOALA, va arăta MÂINE ţara”. AVERTISMENTUL reformatorului învăţământului românesc. Moldovenii urau cartea

Publicat

Luni a început un nou an şcolar. Dar, practic, cursurile au început abia marţi, azi. Şi, dacă tot a început şcoala, un citat-avertisment al unuia dintre cei mai mari reformatori ai învăţământului românesc, Spiru Haret: “Cum arată astăzi şcoala, va arăta mâine ţara”. Iar în imagini, o invitaţie din 1903 a ministrului Spiru Haret către premierul Dimitrie A. Sturdza şi două manuale şcolare de pe vremea sa, din 1898 şi 1899 (arhiva Cluj24).

3.000.000 de elevi pândiţi de COVID-19. Şcoală în pandemie

Noul an şcolar 2021 – 2022 a început luni, cu prezenţă fizică la cursuri la cele mai multe şcoli. Circa 2.900.000 de elevi şi preşcolari au mers la şcoală.

Este al doilea an şcolar care începe în pandemia de COVID-19. În acest context, a fost emis un ordin comun al miniştrilor Educaţiei şi Sănătăţii care prevede în continuare asigurarea distanţării fizice, purtarea măştii de protecţie, dezinfectarea mâinilor şi circuite clare de acces în sălile de clasă.

La intrarea în şcoală şi pe coridoare, precum şi la intrarea în fiecare clasă vor fi aşezate dispensere/ flacoane cu soluţie dezinfectantă pentru mâini. Iar uşile vor fi menţinute deschise, dacă este posibil, pentru a evita punctele de contact.

Sala de clasă va fi amenajată astfel încât să fie asigurată distanţarea fizică de minimum un metru între elevi. Dacă acest lucru nu se poate realiza, atunci spaţiul va fi organizat astfel încât să se asigure distanţa maxim posibilă între elevi.

Este interzis în continuare schimbul de obiecte personale.

Elevii şi personalul didactic/ didactic auxiliar/ nedidactic vor purta mască în permanenţă în interior. Se recomandă ferm purtarea măştii de uz medical. Însă se admit măşti de tip textil care să asigure acoperirea orificiilor nazale şi a gurii. Sunt interzise orice alte dispozitive care înlocuiesc măştile, cu excepţia vizierelor. Acestea sunt permise doar pentru cadrele didactice din învăţământul special.

De asemenea, este recomandată intrarea prin mai multe căi de acces pentru a reduce fluxul de elevi.

Scenarii de cursuri

Ordinul comun al miniştrilor Educaţiei şi Sănătăţii are în vedere următoarele scenarii de derulare a cursurilor în noul an şcolar:

*în localităţile în care incidenţa cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mică sau egală cu 6/1.000 de locuitori, se permite participarea zilnică, cu prezenţă fizică la cursuri, a tuturor antepreşcolarilor, preşcolarilor şi elevilor în unităţile de învăţământ şi cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de prevenire a răspândirii infecţiilor cu SARS-CoV-2.

*în localităţile în care incidenţa cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mare de 6/1.000 de locuitori, până la instituirea măsurii carantinei, se permite participarea zilnică, cu prezenţă fizică la cursuri în unităţile de învăţământ, a tuturor antepreşcolarilor, preşcolarilor şi elevilor din învăţământul special cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de prevenire a răspândirii infecţiilor cu SARS-CoV-2 şi participarea în sistem online a tuturor celorlalte categorii de elevi.

Campanie de vaccinare

Tot în contextul pandemiei de coronavirus, începând de luni este demarată şi campania de vaccinare anti-COVID în învăţământul preuniversitar şi universitar.

Preşedintele CNCAV, dr. Valeriu Gheorghiţă, a anunţat că această campanie se va desfăşura între 13 septembrie şi 15 noiembrie.

Conform ultimei raportări a Ministerului Educaţiei, până în prezent 193.430 de angajaţi din totalul de 317.531 din sistemul naţional de învăţământ s-au vaccinat împotriva noului coronavirus. Astfel, rată generală de vaccinare este de 61%.

Reformatorul Spiru Haret

Spiru Haret (15 februarie 1851, 17 decembrie 1912), matematician, astronom, pedagog. De trei ori ministru al educaţiei, renumit pentru organizarea învățământului modern românesc. Supranumit „omul şcolii” pentru opera sa reformatoare, Spiru Haret este considerat organizatorul şcolii moderne româneşti. A fost inspector general, secretar general al Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, apoi de trei ori ministru.

În paralel cu activitatea didactică, Haret este implicat şi în viaţa politică, unde ca membru al PNL este preocupat de învăţământ şi educaţie, în domeniul cărora este numit în mai multe funcţii: inspector general, secretar general al Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, apoi de trei ori ministru (în perioada 1897-1910). În această calitate a condus reforma învăţământului secundar şi superior din 1898, înfiinţând cele trei secţiuni ale claselor V-VIII, clasică, modernă şi reală.

Legea din 1898 a instituit certificatul de absolvire (bacalaureatul). Dar a şi stimulat metodele noi în predarea tuturor disciplinelor, profesorii fiind numiţi în funcţie de valoare. Un an mai târziu, Haret a propus spre votare o lege a învăţământului profesional cu planuri de instrucţii şi statute speciale pentru şcolile de artă şi meşteşuguri, liceele militare, seminarele teologice. Pentru a da învăţătorilor o pregătire adecvată, a reorganizat şcolile normale.

Prima şcoală în română

Prima şcoala superioară în limba româna a fost înfiinţată la Făgăraş, în 1657, de Lorátffy Zsuzsanna. O primă perioadă a învăţământului românesc a fost cea medievală, caracterizată printr-un interes scăzut și limitat al elitei conducătore de a dezvolta instituții de învățământ de calitate și durabile.

Începutul procesului de formare a statului român modern după Revoluția de la 1821 condusă de Tudor Vladimirescu a dus și la inițierea procesului de construcție a unor sisteme educaționale și de învățământ naționale, proces care s-a desfășurat pe toată perioada secolului XIX. Astfel au apărut și s-au dezvoltat diferitele tipuri de instituții de învățământ (școli elementare, gimnazii, colegii, pensioane, universități etc.).

Educaţie absentă în Ţările Române

Totodată au apărut o serie de legi de organizare și funcționare a acestui sistem (Regulamentul Organic, legea lui Cuza, legile lui Spiru Haret etc.). Caracteristica principală a sistemului educațional din Țările Române până la începutul epocii moderne a fost cvasi-absența sa.

Au existat unele încercări timide de a înființa o serie de instituții cu rol educațional. Dar acestea au fost foarte puține și ofereau o educație predominat de natură religioasă. Școala era văzută mai degrabă ca o pedeapsă. După cum arată o cronică a vremii se recrutau învățăcei, copii prinși, furați de prin sate, din care se făceau oameni de treabă, vlădici și egumeni și preuți și diaconi pre la svintele mănăstiri.

Moldovenii urau şcoala

Dimitrie Cantemir, în cunoscuta sa operă Descriptio Moldaviae apărută în 1716, menționa următoarele aspecte: „Pe de altă parte, moldovenii nu numai că nu iubesc învățătura, dar aproape toți o urăsc. Nici măcar numele științelor și artelor nu le sunt cunoscute. Ei cred că învățații nu pot fi cu mintea întreagă în așa măsură încât, atunci când vor să laude știința cuiva, spun că a ajuns nebun de prea multă învățătură. În această privință o vorbă proastă, care se aude des în gura moldovenilor, este că învățătura e treaba preoților, mireanului îi e de ajuns să învețe să citească și să scrie, să știe să-și semneze numele, să-și poată însemna în condică boul alb, negru, cornut, caii, oile, vitele, stupii și ce altele mai sunt; mai departe este cu totul de prisos”.

În anul 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza aprobă prima Lege a Instrucțiunii Publice. Aceasta reglementa de o manieră modernă organizarea și funcționarea sistemului educațional. Conform legii, instrucțiunea publică se împărțea în trei mari cicluri de învățământ: primar, secundar și superior. Reformele ortografice din 1862 au permis un sistem unic de educație pentru tot teritoriul României.

Modelul reformatorului Haret

Anii 1880 au fost marcați de alte reforme, ministrul educației Spiru Haret creează unui ambițios program de reformă și modernizare în învățământ. Programul lui a fost un amestec de educație și de construire a națiunii – foarte reușit în alfabetizarea zonelor rurale. Programul lui a implicat deschiderea de nenumărate școli în zona rurală, reorganizarea a ridicat și modernizat sistemul de învățământ și practic a creat învățământul superior tehnic românesc de la zero.

După 1918, ministrul Constantin Angelescu a avut un rol esențial în modelarea sistemului de învățământ din România. Modelul lui Spiru Haret a fost păstrat, iar modelele sistemelor austriac și maghiar răspândite în Transilvania și Bucovina au fost eliminate.

(MaAv)

Citește mai departe

ACTUALITATE

EXCLUSIV / Tyukodi Antal, „Pistruiatul” în varianta maghiară. Băiatul din Gruia a fost omorât în bătaie în beciurile Siguranței

Publicat

Probabil puțini știu cine este Tyukodi Antal. Și, cu siguranță, mai puțini știu că între adolescentul Tyukodi Antal și „Pistruiatul” regizat de Francisc Munteanu sunt multe asemănări. Dar și o deosebire uriașă. Redăm mai jos.

Tyukodi Antal, luptător comunist la 15 ani

Povestea pe care cluj24.ro o relatează se bazează pe fapte reale petrecute în perioda interbelică și descrise de Ioan Ciorca în volumul „Cimitirul Central, spaţiul eternităţii personalităţilor clujene”.

„În 1936, muncitorii de la fabrica de încălţăminte Dermata, viitoarea Clujana, aflaţi în grevă, şi-au înscris revendicările pe nişte afişe realizate la o tipografie clandestină.

Adolescentul Tyukodi Antal a trebuit să transporte manifestele de la tipografie la organizatorii mişcării de protest. Din nefericire, copilul nu a ajuns la destinaţie, ci în beciurile Siguranţei, care nu a ţinut cont de faptul că are în faţă doar un copil de 15 ani. Bătut crunt, băiatul a murit în câteva zile”, spune autorul cărţii.

Tyukodi Antal este înmormântat în Cimitirul Central (Hajongard) din Cluj, iar o stradă din cartierul Gruia îi poartă numele.

 

Tyukodi Antal, asemănări cu „Pistruiatul”

În „Pistruiatul”, un serial românesc de propagandă, realizat în 1973, adolescentul Mihai Pleșa (Costel Băloiu) este implicat în sprijinirea mișcării ilegaliste comuniste din anii ’40.

Filmul este propagandistic și pueril, dar a prins extraordinar în anii ’70 – ’80, când filmele de aventură românești erau puține, iar accesul la producțiile occidentale lipsea.

În serial, membrii Mișcării ilegaliste comuniste pregătesc cu înflăcărare ziua Eliberării. Pistruiatul, un simpatic băiețandru de 13 ani, devine eroul acestor evenimente conduse din umbră de însuși prietenul și tovarășul său, Andrei (Sergiu Nicolaescu).

„Pistruiatul” s-a filmat la Cluj și Oradea

În film, Pistruiatul este ajutat de fidelul său prieten patruped, câinele Calu. În realitate, acesta era un câine de misiune, dresat, iar numele lui adevărat era Kaloz (Pirat, în limba maghiară – n.r.).

„Pistruiatul” s-a filmat la Cluj și Oradea, scrie site-ul istoriafilmului.ro. Locurile în care s-a filmat în Cluj atrag atenția prin armonia pe care o conferă poveștii.

Cazinoul, BCU și Cetățuia în filmul „Pistruiatul”

Apar Cazinoul și fântâna din Parcul Central, dar și străzile Bolyai și Victor Babeș, Cetățuia, câteva case ale hoștezenilor din cartierul Mărăști.

S-a mai filmat în alte locuri precum Biblioteca Centrală Universitară (întruchipând un tribunal, de unde ilegalistul Andrei este scos după ce a fost condamnat la moarte), Fabrica de Cărămidă ori Canalul Morii.

Asemenări și o deosebire importantă Tyukodi Antal vs Pistruiatul

Revenind la asemenări, și Tyukodi Antal în 1936, și Pistruiatul împart manifeste provenite (tot) dintr-o tipografie ilegală, ajutând o mișcare (muncitorească ori comunistă).

Însă asemenările se opresc aici. Tyukodi Antal moare omorât în bătaie în beciurile Siguranței, dar Pistruiatul scapă cu viață după cele zece episoade ale serialului.

Ce spune istoricul despre posibilele asemănări Tyukodi Antal și Pistruiatul

cluj24.ro a stat de vorbă cu istoricul clujean Lukács József, întrebându-l dacă filmul „Pistruiatul” a preluat imaginea lui Tyukodi Antal.

„Nu pot spune că filmul <Pistruiatul> este povestea lui Tyukodi. Pot spune, însă, că filmul <Pistruiatul> este despre un copil care colaborează și ajută pe comuniștii din Cluj.

Filmul s-a turnat în parte în Cluj, iar clujenii l-au considerat pe adolescentul Pistruiatul drept clujean de-al lor. Evident, nu este așa.

Putem face, însă, legătura între această veche poveste a adolescentului Tyukodi din anii ’30, care colabora cu comuniștii, și Pistruiatul, care, nu-i așa?, a fost considerat clujean de-al nostru și colabora cu Sergiu Nicolaescu aka comuniștii”, a explicat Lukács József, pentru cluj24.ro.

Lukács József (foto sus, 51 de ani) a absolvit Facultatea de Litere a UBB Cluj, specializarea Teatrologie, și este membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Cluj.

Este autorul cărții Povestea oraşului-comoară – Scurtă istorie a Clujului şi a monumentelor salepentru care a luat premiul Nicolae Drăganu al Uniunii Scriitorilor Filiala Cluj;
autor al volumelor Călăuza văii Arieşului – Aranyos-völgyi kalauz (2006), Clujul gotic și co-autor al volumului Povești despre Cluj III.
Lukács József are și o teză de doctorat la UBB Cluj cu titlul: Clujul Renascentist. Aspecte privind viaţa cotidiană în Cluj, în secolele XVI şi XVII. Alimentaţia şi gastronomia.

 

 

 

 

 

Citește mai departe

ACTUALITATE

CLUJUL DE ALTĂDATĂ/ Școală fără educație

Publicat

Cluj24 prezintă fragmente din Clujul de altădată, surprinse de ziariștii din perioada interbelică și culese din gazetele vremii de Felix Ostrovschi de la Biblioteca Centrală Universitară (BCU) Cluj-Napoca.

„Foarte multă lume aruncă asupra școalei răspunderea pentru degradarea morală care a cuprins societatea românească postbelică. Nu vom discuta acum dacă între școală și societate este un raport de cauzalitate în sensul că cea dintâi determină cursul celei de a doua sau că școala este o simplă expresie a  societății. Nu vom discuta deci nici învinuirea de mai sus, în ce măsură este ea sau nu întemeiată. Vom constata însă, de acord cu toată lumea, că școala noastră face prea puțină educație și prea multă instrucție.

Programa analitică a școalei noastre secundare este atât de încărcată, încât ea nu mai lasă loc educației, fără ca în domeniul instrucției măcar să dea rezultatele scontate. Nenumăratele cunoștințe fiind imposibil de asimilat, școala transformă capul elevilor într-un adevărat haos.

Dar nici nu-i de mirare că școala noastră, prin felul cum este organizată, a renunțat de mult de a mai face educație. Însuși factorul educator – profesorul – este pus în imposibilitatea de a-și îndeplini misiunea.

Nu vorbim de greutățile vieții de azi, cari macină energia profesorului, și nu îl lasă să se dedice în întregime școalei. Vorba aceea: Cu stomacul gol nu se poate cânta imnul regal!

Dar abstrăgând de la acest fapt, profesorul este transformat în simplu funcționar. Este atât de îngrădit de formalități, încât conștiința lui – singurul îndreptar în misiunea lui – este cu totul desconsiderată. Autoritatea superioară nu are încredere în el, după cum statul nostru nu are încredere în nici un funcționar al său. Ajunge să citim pentru asta un singur fapt: Profesorul nu cumpănește pe elev cu conștiința lui, ci elevul este un simplu rezultat al unui calcul complicat de note.

„Școala de acum nu mai are rostul de a da educație”

La fel pentru elevi, Elevul, pe stradă, de exemplu, este un simplu număr. Îl are cusut pe braț. Numărul este sufletul lui. Se ferește de rele pe stradă, nu pentru că este imoral să facă cutare sau cutare lucru, nu pentru că îi roșește obrazul de rușine, ci pentru că are un număr pe braț. Când nu-l are, se poate da peste cap!

Dacă rolul educativ al școalei a format până acum subiect de discuție, negarea acestui rol a primit în ultimul timp o confirmare oficială. Pe lângă școalele primare și secundare s-a înființat din anul trecut străjeria, cu menirea de a face educația elevilor. Așadar, școala de acum nu mai are rostul de a da educație, așa cum a făcut-o sau măcar ar fi trebuit s-o facă totdeauna.

Ea este un simplu mijloc de instruire și birou de înregistrare a cunoștințelor. Educație va face de acum încolo străjeria”. [„România Nouă”, Anul III, nr.255, Cluj, 21 noiembrie 1935].

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

    Publicitate
    Publicitate