Connect with us

Clujul de altădată

VIDEO. Şcoala Ardeleană cinsteşte Şcoala Ardeleană. 11 octombrie, 266 de ani. Exerciţiu de admiraţie

Publicat


Şcoala Ardeleană. Samuil Micu, Gheorghe Şincai, Petru Maior, Ion Budai Deleanu. Sunt doar câţiva dintre cei cărora le datorăm mult. Ceea ce suntem.

Mişcare fundamentală pentru români

Editura Şcoala Ardeleană a purces, azi, la un exerciţiu de admiraţie, aşa cum a spus directorul său, Vasile George Dâncu. Un exerciţiu dintre puţinele care au avut loc astăzi. La statuia din Cluj a celor trei principali corifei ai Şcolii Ardelene s-a săvârşit un moment de aducere aminte. Câteva cuvinte, un tricolor, un periplu printre trecători şi cadou o carte. Dacă trecătorii n-au avut răspunsuri, măcar şi-au pus întrebări.

„Astăzi este 11 octombrie, Ziua Şcolii Ardelene. Mă numesc Vasile George Dâncu şi reprezint Editura Şcoala Ardeleană şi am ales acest nume de editură şi încercăm să edităm pe măsura acestei mişcări fundamentale pentru istoria poporului român, Şcoala Ardeleană. Ne-am gândit să facem astăsi, de Ziua Şcolii Ardelene, un exerciţiu de admiraţie, pentru ce a însemnat această mişcare, ce a însemnat pentru noi, românii, această mişcare care porneşte şi ar putea porni din Transilvania”, a spus Vasile George Dâncu.

Ioan Bolovan, directorul Institutului de Istorie George Bariţiu al Academiei Române, Cluj-Napoca, a trecut în revistă, la rându-i, importaţa Şcolii Ardelene.

„Şcoala Ardeleană a fost unul dintre pilonii formării şi afirmării naţiunii române în epoca modernă, afirmare care s-a încheiat într-un moment apoteotic la 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia. Fără existenţa acestui curent cultural, ideologic şi politic, nu am fi asistat la mişcarea de renaştere naţională, pe care Revoluţia paşoptistă a consemnat-o şi, cu siguranţă, ar fi fost greu să ne imaginăm parcursul până la 1 Decembrie 1918. Şcoala Ardeleană a avut câţiva reprezentanţi mai bine cunoscuţi, cei care proveneau din mediul blăjan, Samuil Micu, Gheorghe Şincai, Petru Maior, Ioan Budai Deleanu, dar, în acelaşi timp, a avut şi o componentă, dincolo de acest mediu blăjan, greco-catolic, ortodoxă, în zona bănăţeană”, a spus prof. Ioan Bolovan.

Despre

*Pe 11 octombrie 1754 au fost deschise Scolile Blajului – Fântâni ale darurilor – de către Episcopul Petru Pavel Aron, primele şcoli sistematice şi moderne în limba româna din Transilvania. Din anul 2014, 11 octombrie este declarata ,,Ziua Scolii Ardelene”.

*Școala Ardeleană a fost o mișcare de emancipare politico-socială a românilor din Transilvania. Reprezentanții Școlii Ardelene au adus argumente istorice și filologice în sprijinul tezei că românii transilvăneni sunt descendenții direcți ai coloniștilor romani din Dacia.Teză lor este cunoscută și sub numele de latinism.

*Petru Maior (n. circa1756, Târgu Mureş – 14 februarie 1821, Budapesta), istoric, filolog, scriitor, protopop greco-catolic.

*Samuil Micu (septembrie 1745, Sadu-13 mai 1806, Buda), teolog greco-catolic, istoric, filolog, filosof iluminist, lexicograf.

*Gheorghe Şincai (28 februarie 1754, Mureş- 24 noiembrie 1816), istoric, filolog, traducător, scriitor.

*Ioan Budai-Deleanu (6 ianuarie 1760, Geoagiu-24 august 1820), scriitor, filolog, lingvist, istoric, jurist.

*Romulus Ladea (17 mai 1901-27august 1970), sculptor, profesor universitar la Cluj, autorul grupului statuar al corifeilor Şcolii Ardelene


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


Clujul de altădată

POFTELE trupului. PRESTAŢIE cât un SALARIU. Mersul la FEMEI, un fel de SPORT. Primul BORDEL consemnat la Cluj, acum 500 de ani

Publicat

O meserie veche de când lumea, cum se zice. Prostituţia. A existat din cele mai vechi timpuri şi prima atestare a unui bordel datează din anul 694 Î.H, în Atena. Iar descoperirile arheologice făcute în oraşul Pompeii, peste care s-a revărsat vulcanul Vezuviu în anul 79, oferă din plin şi imagini specifice, în picturi pe pereţi. În zona noastră, atestarea unor asemenea aşezăminte e de dată mai recentă. În Cluj, de exemplu, e de acum aproape 500 de ani.

Picturi descoperite la Pompeii

Prima menţionare istorică în Cluj

Deşi e foarte probabil să fi existat cu mult înainte, prima menţionare istorică a unui bordel clujean este consemnată în anul 1573.

„Prima menţiune a unui bordel clujean datează de mai bine de 400 de ani. Era o dispută între doi cetăţeni şi unul dintre ei l-a acuzat pe celălalt că are un bordel. În 1573 apare pentru prima dată termenul de casă bordel, scris în maghiară, dar nu pentru a face referire la o clădire în care se practica prostituţia, ci în sens peiorativ”, spune, pentru Cluj24, istoricul clujean Vladimir Alexandru Bogosavlievici.

Ulterior, datele istorice devin mai bogate şi în privinţa prostituţiei.

„În secolul al 18-lea existau case de întâlniri. Erau un fel de bordeluri de lux. În general bordelurile acestea de lux erau administrate chiar de familii nobile. Una dintre ele chiar Rhedey. Tereza Rhedey, dar de fapt era din familia Banffy. Se pare că în 1778 a construit o casă în centrul Clujului, unde balurile erau la ordinea zilei şi, în ascuns, locul a devenit unul în care întâlnirile amoroase au căpătat mare amploare. Tocmai de aceea, se zice că în momentul în care tavanul casei s-a surpat, vreun defect constructiv, puritanii timpului s-au bucurat şi au dat vina pe moravurile uşoare. Acolo se întâlneau în general ofiţerii austrieci cu cucoanele din înalta societate clujeană”, mai spune istoricul clujean.

Locuri clujene cu bordeluri. Abonament la prostituate

În Cluj există câteva locuri celebre în care erau bordelurile. Şi toată lumea le cunoştea.

Picturi murale descoperite la Pompeii

„Iniţial, bordelurile erau situate în afara zidurilor cetăţii, în cartierele mărginaşe, în sec. 16-17. Dar apoi au apărut şi bordeluri intra muros, la început mai ales în zona Turnului pompierilor, azi strada Tipografiei, şi pe strada Cotita şi a cotului. Acolo erau cele mai multe bordeluri. Şi cele luxoase erau pe actuala stradă Ioan Inochenţie Micu Klein. Mai ales în perioada interbelică mersul la femei era un fel de sport. Erau şi abonamente la bordel”, spune Vladimir Alexandru Bogosavlievici.

Meseria, brăţară de aur. Femei şi preţuri

La începutul secolului trecut, prostituţia în Cluj era privită ca o ocupaţie oarecare. Ea figura chiar în ghiduri de firme.

„În 1914 era un ghid de firme al Clujului, în limba maghiară, scris de un Botor Dezso, şi printre alte ocupaţii figurează şi 6 bordeluri. Trei pe strada Buza, actuala Micu Klein, una e cafeneaua Bulgakov, două pe strada Cotita şi unul pe strada Dragalina. Există şi o plângere, în 1914, a locuitorilor de pe str. Dragalina, că din casa de la nr 18 ieşeau femeile mai dezgolite. În vremea aceea, preţul la cinema era 5 lei, dar 5 lei era şi prestaţia unei domnişoare de pe Cetăţuie, unde erau cele mai ieftine prostituate. Dar preţurile mergeau până la câteva sute de lei în bordelurile luxoase, unde erau femei gen gheişe. Un salariu mediu era în jur de 2.000 de lei şi o prestaţie a unei cucoane de pe str Micu era cam 800-1000 de lei, o noapte întreagă”, mai spune istoricul clujean.

Există şi o consemnare a unei prostituate din vara anului 1944. „500 de lei fiecare client, cu două, trei rapoarte sexuale și dormit cu el”, se arată într-o declaraţie a acesteia. Asta, în condițiile în care salariul vremii oscila între 200 și 800 de lei.Un mecanic de locomotivă, de exemplu, una dintre cele mai bine plătite meserii, avea în jur de 850 de lei și o pâine de 2,5 kg rație pe zi

200 de prostituate şi 80 de bordeluri în Cluj. “La gaura dulce”

În perioada interbelică, prostituatele şi bordelurile erau din belşug în Cluj. O statistică a medicului Dominic Stanca arată acest lucru.

„Conform statisticilor făcute de Dominic Stanca şi Aurel Voina, în anul 1922 erau înregistrate în Cluj 200 de prostituate şi peste 80 de bordeluri. Bordelurile de lux erau situate pe strada actuală Inochenţiu Micu, în epocă numită Florilor, unul dintre ele chiar unde funcţionează azi cafeneaua Bulgakov. Bordelurile cu preţ mediu se aflau pe strada Cotită, la numerele 2, 6, 10, iar la nr. 5 era o crâşmă renumită, „La Boţoc”, şi mai erau pe fosta stradă Cotului, în locaţia aproximativă a magazinului Central. Alte case ale plăcerilor erau pe strada actuală Baba Novac şi pe strada Tipografiei. Apoi, pe actuala stradă a Sindicatelor era un restaurant celebru, „Maimuţa plângătoare”, iar lângă el era un alt bordel celebru – „La gaura dulce”. Cele mai ieftine prostituate erau pe dealul Cetăţuii”, povesteşte istoricul clujean.

Scurt istoric românesc

În România, prostituția era reglementată de o lege din 1908. Legea a fost în vigoare până în 1949. Erau câteva categorii:  cea legală, cea practicată semiclandestin în hoteluri, cea din case de rendez-vous şi mai erau prostituatele “care făceau trotuarul”.

Până în 2014, prostituţia era considerată infracţiune în România. În noul cod penal, de la 1 februarie 2014, prostituţia este doar contravenţie. În anul 2016, statisticile Interpol arătau că România a ajuns principalul furnizor de prostituate de pe piața europeană, devansând Ucraina și Rusia.

În ţări precum Olanda, Germania, Austria, Grecia sau Danemarca, prostituţia este legalizată. Mai mult, din 2001, în Olanda, prostituția este considerată o profesie ca oricare alta, cu toate consecinţele acestui fapt.

(MaAv)

Foto: Splash News

Citește mai departe

ACTUALITATE

SFAT pentru MEDICII de azi: MEDICINA este ştiinţă, conştiinţă, IUBIRE de OAMENI. Iuliu HAŢIEGANU, 136 de ani de la naştere

Publicat

Ceea ce înseamnă azi Clujul medical i se datorează în bună măsură! Şi, fără el, azi nu ne-am fi simţit aşa de protejaţi în oraşul nostru. El a formulat şi celebra definiţie: “Medicina este ştiinţă şi conştiinţă încălzite de iubire faţă de oameni”. Se împlinesc 136 de ani de la naşterea lui Iuliu Haţieganu.

Şcoala de medicină de la Cluj

Iuliu Haţieganu (14 aprilie 1885, 4 septembrie 1959), medic internist, recunoscut în mod special pentru cercetările din domeniul tuberculozei. A format la Cluj o valoroasă şcoală de medicină internă şi UMF Cluj îi poartă numele.

 

*în imagine, farfurie aniversară din porţelan a Institutului Medico-Farmaceutic Cluj, azi UMF, realizată de IRIS Cluj (colecţia Cluj24)

A fost unul dintre organizatorii educaţiei fizice de masă în mediul rural şi universitar. A pus bazele sportului clujean prin înființarea Clubului Sportiv Universitatea Cluj în 1919 şi a pus bazele medicinei transilvănene.

De asemenea, a fost unul din delegații tineretului universitar la Adunarea Națională de la Alba Iulia și a susținut în fața Consiliul Dirigent al Transilvaniei înființarea Universității din Cluj.

Un parc înfiinţat după moartea unicului fiu

Alături de Ioan Goia, Iuliu Hațieganu a adunat la catedre specialiști deosebiţi, precum Victor Papilian, Titu Vasiliu, Iacob Iacobovici, Constantin Ureche, Victor Babeș, Constantin Levaditi sau Emil Racoviță.

Din fonduri proprii, colectă publică și bani de la ASTRA, Hațieganu a înființat între 1930-1932 la Cluj un parc destinat mișcării sportive a tinerilor. Parcul sportiv Iuliu Hațieganu a fost dedicat memoriei unicului său copil, mort la 8 ani.

A tratat-o pe ascuns pe Smaranda Brăescu

Umanitatea lui Iuliu Haţieganu reiese şi dintr-o întâmplare. Pentru că trebuia să se ascundă de comunişti, care au condamnat-o, o româncă celebră, care a făcut să se audă de România în toată lumea, Smaranda Brăescu, a fost nevoită să se ascundă sub un nume fals, Maria Popescu. Aşa a fost tratată în ultimii ani de viaţă, la Cluj, pe ascuns, de marele Iuliu Haţieganu.

“Smaranda Brăescu s-a alăturat rezistenţei anti-comuniste şi a semnat un memoriu de protest împotriva falsificării alegerilor din noiembrie 1946. De aceea a fost condamnată în contumacie de autorităţile comuniste şi a fost obligată să se ascundă. Fiind bolnavă, a sosit la Cluj sub o identitate falsă, Maria Popescu, şi a fost adăpostită la ferma Congregaţiei Maicii Domnului din Jucu. A fost tratată în secret la clinicile universitare de celebrul Iuliu Haţieganu. Se pare că a murit la 2 februarie 1948 şi a fost înmormântată cu numele conspirativ de Maria Popescu. În urmă cu doi ani a fost reînhumată în Hajongard şi i s-a pus numele adevărat pe mormânt. A stat la Cluj circa doi ani înainte de a muri. Şi a mai avut tangenţe cu Clujul”, spune, pentru Cluj24, istoricul clujean Vladimir Alexandru Bogosavlievici.

Smaranda Brăescu (21 mai 1897, Hănţeşti, Tecuci, 2 februarie 1948, Cluj), prima femeie parașutist cu brevet din România, campioană europeană la parașutism (1931) și campioană mondială (în 1932, cu recordul de 7200 m la Sacramento, SUA). A absolvit Academia de Belle Arte Bucureşti, secţia Artă decorative şi ceramică.

A demisionat din guvern pentru că nu s-a înfiinţat Ministerul Educaţiei Fizice

Printre altele, Iuliu Haţieganu a fost coleg de clasă cu viitorul cardinal Iuliu Hossu, la Gimnaziul Superior din Blaj. Şi a fost ministru al sănătății în Guvernul Iorga, de unde a demisionat după ce i-a fost respinsă propunerea de înființare a unui portofoliu al Educației Fizice.

 

Universitatea trebuie să se ocupe şi de fizic

“Universitatea nu se poate mulţumi cu un rol pur ştiinţific şi de instrucţie. Nu poate să-şi reducă rolul la cercetări, cursuri, examene, ci trebuie să-şi întregească rolul acesta cu cel educativ – de formare de caractere. (…) Universitatea de azi nu se poate ocupa numai cu spiritual – ea trebue să se adreseze omului şi astfel trebue să se ocupe şi cu fizicul”, spunea Iuliu Haţieganu în “Îndrumări universitare” (în imagini, 1936, arhiva Cluj24).

“Îndrumări universitare” (1936, arhiva Cluj24)

“Sportul universitar românesc suferă însă de aceleaşi boale, de care este cuprins întreg sportul românesc. Pseudoamatorismul, politicianismul, comercialismul, darea în spectacol au intrat şi în vieaţa sportului universitar”, adăuga el.

(MaAv)

 

Citește mai departe

Clujul de altădată

CARTE de 2,5 MILIOANE de dolari la Cluj. INCHIZIŢIA a început PROCESUL lui GALILEI de la ea. 388 de ani

Publicat

Pe 12 aprilie 1633, Inchiziţia începea celebrul proces al lui Galileo Galilei. Savantul susţinea heliocentrismul. Cum că Soarele este centrul sistemului solar. Dar Inchiziţia Bisericii Catolice susţinea geocentrismul. Cum că Pământul este centrul. Teoria şi studiile lui Galilei au fost bazate pe o lucrare a lui Nicolaus Copernic, “De revolutionibus orbium coelestium” (Despre revoluţia sferelor cereşti), din 1543. Două dintre exemplarele cărţii (în imagine) se află la Biblioteca Academiei din Cluj. Iar un alt exemplar al cărţii a fost vândut în anii trecuţi cu 2,5 milioane de dolari.

Eppur si muove. Procesul Inchiziţiei

Susținerea de către Galileo a copernicanismului a dus la controverse în epocă. O mare majoritate a filosofilor și astronomilor încă susținând (cel puțin declarativ) viziunea geocentrică, cum ca Pământul ar fi centrul universului. După 1610, când a început să susțină public heliocentrimul, a întâmpinat o puternică opoziție din partea a numeroși filozofi și clerici. Doi dintre aceștia din urmă denunțându-l Inchiziţiei la începutul lui 1615. Deși la acea vreme a fost achitat de orice acuzație, Biserica catolică a condamnat heliocentrismul ca fiind „fals și contrar Scripturii”, în februarie 1616. Iar Galileo a fost avertizat să abandoneze susținerea sa, ceea ce a promis să facă.

După ce, mai târziu, și-a apărat din nou părerile în celebra sa lucrare, „Dialog despre cele două sisteme principale ale lumii”, a fost judecat de Inchiziție, găsit „vehement suspect de erezie”, forțat să retracteze și și-a petrecut restul vieții în arest la domiciliu.

Lui Galilei i se atribuie celebra replică rostită în fața Inchiziției, „Eppur si muove” (Şi totuşi se mişcă/învârte).

Iertarea cerută de Papa Ioan Paul al II-lea

Întâmplător sau nu, tot pe 12 aprilie, dar în anul 2000, într-un act istoric fără precedent, Papa Ioan Paul al II-lea a cerut iertare pentru păcatele comise de Biserica Catolică de-a lungul existenţei sale. Într-o ceremonie organizată special pentru evenimentul respectiv, şase cardinali au enumerat, pe rând, păcatele de care se face vinovată Biserica. Pentru fiecare dintre ele Suveranul Pontif a cerut iertare lui Dumnezeu.

Primul, cardinalul german Joseph Ratzinger (viitor papă), l-a invitat pe Papă şi pe cei zece mii de prelaţi şi pelerini adunaţi în catedrala Sfântul Petru să mărturisească „greşelile comise în serviciul adevărului”. A amintit în acest sens de „metodele neevanghelice” la care au recurs creştinii, în special în timpul Cruciadelor şi în epoca Inchiziţiei.

Galilei şi Copernic

*Galileo Galilei (15 februarie 1564, 8 ianuarie 1642), fizician, matematician, astronom şi filosog italian. A jucat un rol foarte important în revoluţia ştiinţifică. Galileo a fost numit „părintele astronomiei observaționale moderne”, „părintele fizicii moderne”, „părintele ştiinţei”. Stephen Hawking a spus că „Galileo, poate mai mult decât orice altă persoană, a fost responsabil pentru nașterea științei moderne”.

*Nicolaus Copernic (19 februarie 1473, 24 mai 1543), astronom, cosmolog, matematician, economist, preot catolic. În 1515 începe să lucreze la opera sa fundamentală, „De Revolutionibus Orbium Coelestium” (Despre mișcările de revoluție ale corpurilor cerești”), în imagine, pe care o termină în 1530, dar care va fi publicată abia în anul 1543, cu puțin înainte de moarte, fiind conștient de contradicțiile cuprinse față de doctrina oficială a Bisericii Catolice. Clerul a cerut condamnarea lui Copernic, iar scrierile sale au fost interzise de Biserica Catolică.

Averea de la Cluj

La Cluj se află două dintre cele mai valoroase cărţi din lume. Ele sunt la filiala Cluj a Bibliotecii Academiei Române. De fapt, e vorba de două exemplare ale aceleiaşi cărţi a lui Nicolaus Copernic, “De revolutionibus orbium coelestium” (Despre revoluţia sferelor cereşti).

Un exemplar din această carte s-a vândut la o licitaţie organizată în SUA, în urmă cu câţiva ani, cu 2,5 milioane de dolari. Biblioteca Academiei Cluj are două astfel de exemplare şi este singura bibliotecă din lume din acest punct de vedere.

Unul dintre exemplare a fost descoperit în arhiva bibliotecii în 2009, iar celălalt în 2012.

Cărţile au fost tipărite în 1543.

Reprezentanţii bibliotecii clujene spun că exemplarele pe care le deţin pot să fie şi mai valoroase decât exemplarul vândut în SUA, pentru că cele de la Cluj au mai multe însemnări, poate ale unor persoane importante.

De asemenea, reprezentanţii Bibliotecii Academiei Cluj spun că e foarte posibil ca biblioteca să deţină exemplare şi mai valoroase, cum ar fi cazul cărţii Octoihul lui Macarie, tipărită în 1510, probabil unicat în lume. Această carte este, cronologic, a doua tipărită pe teritoriul ţării noastre.

În prezent, se estimează că Biblioteca Academiei din Cluj deţine cărţi şi manuscrise în valoare de câteva miliarde de euro.

(MaAv)

*imagini din arhiva Cluj24

Citește mai departe

Clujul de altădată

CAROL al II-lea şi MIHAI în vizită nepregătită în ARDEAL, la CLUJ. 68 de ani de la moartea lui Carol al II-lea

Publicat

Unul dintre cei patru regi ai României, Carol al II-lea, a murit într-o zi ca aceasta, în urmă cu 68 de ani. 4 aprilie 1953. El a fost într-o vizită în Cluj şi în Ardeal. Era însoţit de viitorul rege Mihai.

 

Încurajare pentru ostaşi

O vizită importantă la Cluj, mai degrabă simbolică, a făcut regele Carol al II-lea, în 1939. El a fost însoţit de viitorul Rege Mihai. Şi au făcut o vizită în Ardeal, chiar în Ziua de Crăciun a anului 1939, pentru a-i încuraja pe ostaşii care vegheau la hotarele ţării. Atunci, regele a fost la graniţa apuseană a ţării. La Oradea şi la Cluj. Iar vizita este povestită în revista „Viaţa Ilustrată” din ianuarie 1940 de episcopul de atunci al Clujului, Nicolae Colan.

“Şi-a luat deci pe scumpul Său Vlăstar, pe Măria Sa Mihaiu, Marele Voevod de Alba-Iulia şi, ca şi când ar face lucrurl cel mai firesc din lume, fără vestiri şi pregătiri mai înainte puse la cale, a purces la drum –în seara de Crăciun- pentru a se opri în zorii marelui praznic la granite apuseană a ţării. (…) Dupăce Maestatea Sa a primit, la Oradea şi la Cluj, cuvenitele omagii de credinţă de la mai marii bisericeşti, ostăşeşti şi cetăţeneşti, s-a întors dintru ale Sale întru ale Sale, în cetatea de Scaun a Bucureştilor”, scrie, în “Viaţa Ilustrată”, episcopal Nicolae Colan.

*Carol al II-lea al României (15 octombrie 1893, 4 aprilie 1953). A fost regele României în perioada 8 iunie 1930-6 septembrie 1940). A fost primul născut al regelui Ferdinand şi al reginei Maria.

*Mihai I (25 octombrie 1921, 5 decembrie 2017), regele României între 20 iulie 1927 și 8 iunie 1930 şi între 6 septembrie 1940 și 30 decembrie 1947.

*în imagini, o ediţie din 1930 a publicaţiei franceze L`ILLUSTRATION (arhiva Cluj24), cu Regele Mihai şi cu tatăl său, Regele Carol al II-lea. Şi revista „Viaţa Ilustrată”, ianuarie 1940 (arhiva Cluj24).

(MaAv)

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate
Publicitate