Cluj 24 împreună cu InfoCluj.eu au lansat emisiunea TV online ”Proprietar în Cluj”, invitatul ediției de vineri realizată de Eugen Olariu fiind analistul politic Mihai Curteanu.

 

• Luna trecută a fost un scandal imens. România trebuie să plătească un miliard de euro pentru vaccinuri, multe din ele nu vor fi folosite pentru vaccinarea populației.

 

M.C: Cu atât mai mult multe dintre ele cred că sunt și expirate astăzi. Și-au pierdut termenul de valabilitate. Avem o problemă mare astăzi. România a cheltuit un miliard pentru achiziționarea acestor doze de vaccin, multe dintre ele după cum ați observat și dumneavoastră nu au putut fi folosite.

Problema va fi cum vom recupera acești bani. Da, într-adevăr, toată lumea va spune au fost pentru o cauză imediată, o cauză de urgență sanitară. Trebuia să fim pregătiți. Ce s-ar fi întâmplat dacă am fi rămas fără.

Fără doar și poate cred că s-ar fi putut estima măcar un număr real. Nu spunea nimeni nimic dacă astăzi aveam un mic plus dar astăzi avem un număr de doze extrem de mare pe care va trebui Guvernul să le și neutralizeze, care implică cu totul și cu totul alte costuri. S-ar putea să ne trezim, astăzi, că acel miliard de fapt se va dubla. Cine va suporta aceste cheltuieli? Le vom suporta noi, din buzunarul propriu cu atât mai mutl cu cât România începe să simtă primul val de recesiune.

 

• Primul val de recesiune, dar ne împrumutăm la cea mai mare dobândă din Europa. În luna martie inflația a atins 10 procente.

 

M.C: Avem o problemă. Inflația este în crescendo.Toți economiștii vin și ne avertizează pe acest subiect spunându-ne că avem probleme mari cu inflația. În trimestrul al treilea vom avea probleme mari de a susține economic astăzi și România să poată să impacteze absolut orice val al viitoarei recesiuni care se anunță din cauza războiului și bineînțeles și din cauza pandemiei.

Nici nu am avut blocaje economice în pandemie iar astăzi avem blocaje economice din cauza războiului din Ucraina.

 

• România s-a împrumutat în primele 3 luni ale anului 2022 cu 46,9 miliarde de lei. Asta înseamnă 10 miliarde de euro.

 

M.C: Împrumuturile nu sunt neapărat un mecanism neutizat în alte state. Este un mecanism utilizat în orice stat democrat în absolut orice economie, doar cu un singur amendament: acele împrumuturi să fie împrumuturi performante, să se regăsească în economie într-un fel încât să poată fi restituite fără a crea sau a aduce pe spatele contribuabilului noi și noi scumpiri, noi și noi recuperări de datori pentru a fi achitate.

E nevoie de măsuri concrete pentru oamenii cu venituri mici

• Cum vedeți această inițiativă a Guvernului de a susține cu 50 de euro la două luni persoanele aflate în pragul sărăciei?

 

M.C: Dacă am o libertate de exprimare am să fac o… am să folosesc o sintagmă: semicretină, și vă spun și de ce. Astăzi să vii, o consider o jignire personală. Să vii să oferi cei 50 de euro la două luni, 100 de lei pe lună, mi se pare o palmă pe obrazul celor nevoiași care astăzi într-adevăr se află în imposibilitate de a-și achita dările către stat, de a-și achita utilitățile, de a-și cumpăra de mâncare. N-am văzut un program real din partea Guvernului prin care să susțină… nu știu… prin Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate, dau un exemplu, achitarea absolut tuturor medicamentelor pe care le folosește un pensionar cu un venit mic. N-am văzut așa ceva.

Avem doar doar punctual. Știm că este o categorie vulnerabilă. Avem alocația copilului de râde toată lumea de noi, toată Europa de noi și venim cu aceste vouchere care sunt exact pe principiul sticlei de ulei pe care o oferi într-o campanie electorală unui potențial votant. Eu cred că astfel de pomeni le-aș putea numi fără doar și poate și asumându-mi și având proprietatea cuvintelor, ar trebui să se o termine odată pentru totdeauna cu aceste pomeni. România are nevoie de proiecte. Oameni au nevoie de proiecte pe termen lung care să impacteze benefic în viața lor de zi cu zi.

 

• La ora actuală în calitate de om politic ce ați face, ce proiect de lege ați iniția pentru a ajuta persoanele nevoiașe. Sunt discrepanțe foarte mari. O dată avem persoanele cu pensii minime, 1000 de lei, și avem persoane cu zeci de mii de lei pensie. Unde ar trebui să se echilibreze pentru că noi peste 10 ani dacă ieșim la pensie nu vom avea cine să ne plătească pensia.

 

M.C: Avem o probemă mare din punctul acesta de vedere pentru că există aceste discrepanțe. Avem acele pensii nesimțite acele pensii care au trecut la un moment dat prin acele majorări prin Parlament, procentual. Ele ar trebui reduse și îmi asum spunând acets lucru, ar trebui reduse în așa fel încât să nu mai existe aceste diferențe atât de mari. Ar trebui creat un plafon maxim și un plafon minim în așa fel încât să poată și cel din pătura de jos, total dezavantajată, să aibă un trai normal, demn de secolul 21 și de o țară democratică europeană.

 

• Pentru că ați pomenit de o țară democratică europeană, costurile pentru lotul de autostradă Nădășel-Zimbor au crescut cu 250 milioane de lei.

 

M.C: Și probabil vor mai crește.

 

• Deși se știa că acel sector este cu alunecări de teren. Dar ne întoarcem puțin în timp în 2004 când s-a tăiat panglica la Autostrada Bechtel în Săvădisla, aveam un contract negociat, o sumă fixă la care americanii au cerut să facă ei inclusiv proiectarea, dar ne-am ambiționat să facem noi proiectarea, ei nu și-au mai asumat execuția, dar în același timp a fost reziliat contractul pe vremea domnului președinte Băsescu.

 

M.C: Astăzi sunt neprevăzuturi care pot apărea în absolut în orice edificare a unui proiect. Dar, aceste neprevăzuturi nu trebuie să depășească un procentaj din valoarea totală, un procentaj de bun simț din valoarea totală a întregului proiect. Astăzi ne trezim că oferim  spre licitare un anumit tronson, oferim spre licitare lucrări publice la  un anumit preț iar la finalitatea lor prețul respectiv se triplează. Aici avem deja o problemă mare. Cineva înseamnă că a analizat total,  total greșit și ar trebui să vedem cine este vinovat pentru așa ceva. Nu ar mai trebui ca aceste lucruri să se întâmple. Ar trebui să avem parte de un preț real al piețe ide edificare a absolut oricărui proiect pe care noi dorim să îl edificăm.

Clujul proiectelor mari

• Mergând de la Autostrada Transilvania puțin mai aproape de Cluj-Napoca. Vorbim despre Centura Metropolitană. Din punctul tău de vedere ca jurist, crezi că va fi realizată această Centură Metropolitană.

 

MC: Cred în proiectele mari, cred că trebuie să fie realizată la fel cum cred că din nefericire astăzi este o dulce himeră.  Observăm că pașii se fac din ce în ce mai greu. Observăm că edificarea ei și direcția spre edificare pașii de edificare sunt din ce în ce mai greoi. Văd că ne blocăm în tot felul de tertipluri legislative și tot felul de tertipluri birocratice. Într-adevăr astfel de proiecte sunt imperios necesare pentru dezvoltarea unui oraș, unui municipiu care are tendințe de metropolizarecum este municipiul Cluj-Napoca. nudiscutăm despre clujul celor un milion de locuitori, ne apropiem vertiginos. dacă luăm  întreaga zonă mtropolitană și comunele aferente cred că acolo suntem, la un milion de locuitori.  Cred că astfel de proiecte trebuie să fie puse în practică dar mult mai coerent și cu finanțări foarte bine definite

 

•  Ar trebui simplificată legislația?

 

MC: Cu certitudine

 

•  Noi stăm foarte mult după autorizațiile de mediu, ultima ștampilă care se pune pe acest proiect.

 

MC: Stăm foarte mult pe mecanismul de licitare. Stăm foarte mult pe multe ale chichițe birocratice. Cu certitudine ar trebui ca întreg mecanismul să fie unul mult mai  simplificat încât să poată fi pus în practică într-un timp relativ scurt.

 

•  Se dorește modificarea pragului de licitație la 5 milioane de lei. Acest lucru va avantaja autoritățile locale?

 

MC: Da. Aș putea să cred că ar putea fi avantajate.

 

•  Crezi că va fi realizat metroul în Cluj?

 

MC: Îmi doresc să fie realizat. Indiferent unde aș locui cred că absolut oricare cetățean al Clujului și-ar dori și cred că, construirea acestui proiect ar impacta pozitiv calitatea vieții cetățeanului. Costurile sunt mari. Nicăieri în lume astăzi nu este rentabil metroul. Autoritățile trebuie să încerce astfel încât subvenția care vine de la stat în momentul finalizării lui să fie cât mai mică. Costurile de edificare astăzi a acestui proiect da, sunt foarte mari.

 

•  Două proiecte majore sunt vizate în această vară. O dată intersecția strada Mărginașă – Calea Mănăștur, va duce la blocaje de trafic acolo, și o dată cu începerea lucrărilor la metrou, domnul primar Emil Boc spunea că vom avea parte un an de zile fără trafic în centrul orașului pe calea Moților.

 

MC: Noi, astăzi, ca cetățeni, discutăm din ce în ce mai des despre Green Deal, discutăm din ce în ce mai des de programe de mediu, de crearea unui sistem în care să avem o viață cât mai sănătoasă cu putință, iar noi mergem de la magazinul din colț până la scara vecinului cu mașina. Dacă ne uităm astăzi în trafic putem observa, multe mașini sunt doar cu o singură persoană în ele sau cu o persoană cu un copil. Ar trebui și este într-o oarecare măsură transportul public în comun o soluție viabilă, ar trebui updatat. Nu cred că trenul metropolitan nu trebuie readus în discuție ca și mijloc de transport în comun astfel încât să descurajăm cât de mult se poate ca omul, cetățeanul de rând, să mai folosească mașina proprie.

Să nu oprim dezvoltarea orașului

•  Dar autoritțile nu au construit în cartierele noi ale Clujului acele centre de cartier. Când mă refer la centre de cartier mă refer la creșe, grădiniță școală. Normal că părintele vine cu copilul în centru la școală, cum ai spus, după care merge la serviciu.

 

MC: Probabil că a fost o problemă de viziune urbanistică. Astăzi se încearcă o corectare a acestei paradigme. Orice edificare de ansamblu, când vedem un ansamblu de clădiri, sunt condiționate de a construi eventual o clădire de utilitate publică cum ar fi o grădiniță sau altă clădire de utilitate publică astfel încât să se corijeze aceste probleme urbanistice de care ne lovim astăzi exact cum spuneați mai devreme.

 

•  Ar fi trebuie ca primăria să pună pe prim plan aceste investiții și abia după aceea să elibereze autorizațiile de construcție?

 

MC: Dacă am condiționa… eu nu sunt un fan neapărat al opririi edificării construcțiilor într-un oraș. Nu sunt fanul și adeptul STOP construcțiilor. Nu, eu cred că un oraș trebuie să se dezvolte dar…COERENT. Primăria nu trebuie să fie minim intruzivă în piața de business, dar trebuie să aibă anumite puncte prin care să ghideze o traiectorie concretă astfel încât să nu existe astfel de probleme pe care astăzi le întâmpinăm. Să avem străzi neasfaltate, să avem probleme de clădiri mult prea apropiate. Trebuie probabil reconsiderat întregul PUG și am înțeles că se lucrează la asta. Acest nou PUG probabil va corija inadvertențele care au existat până acum astfel încât ”calitatea vieții”, să îl parafrazez pe primarul Clujului, calitatea vieții cetățeanului să fie una ridicată.

 

•  O întrebare referitoare la cele peste 250 de case ridicate pe Valea Fânațelor, pe care tot domnul primar afirma că vor fi demolate pentru că nu au fost construite cu autorizație…

 

MC: Aici va hotărî instanța dacă vor fi sau nu demolate. Nu hotărăște primarul acest aspect. Dacă aceste construcții din nefericire au fost edificate fără existența unei autorizații de construcție, din câte am înțeles.

 

•  Neavând autorizație de construire, în atâția ani a apărut o casă în livadă, încă o casă în livadă, autoritățile….

 

MC: Autoritățile trebuiau să intervină din timp și să stopeze. Astăzi multă lume vine și ne spune: ar trebui să găsim o formulă legală pentru aceste persoane. Din punct de vedere uman îi înțeleg, sunt oameni  care astăzi au copii, și-au investit economiile probabil de o viață în edificarea unei case și să vină cineva să le-o dărâme… Dar dacă încurajezi un astfel de compartament, ne vom trezi  mâine nu cu 200, nu cu 300, ci probabil cu o mie de astfel de construcții. Toată lumea va încerca să se lege de acest subrefugiu în așa fel încât să eludeze latura legală. Un astfel de comportament nu trebuie încurajat. Trebuie corijat de urgență. Într-adevăr trebuia preîntâmpinat  și autoritățile aveau toate pârghiile legale ca să pre-întâmpine un astfel de comportament. Nu s-a întâmplat acest lucru și vedem astăzi că avem 200 de familii care se află în această situație.

 

•  Trecem Valea Someșului, mergem puțin mai pe sud, zona Borhanci. Acolo, primăria anunța, încă de pe vremea domnului primar Gheorghe Funar, celebrul cartier de locuințe CasaRom. Ulterior acel cartier nu s-a mai construit. Vedem un exemplu de casă, ce trebuia construită în Borhanci, pe Calea Turzii. A ars acolo și de atâția ani, e o ruină acolo și nu s-a făcut nimic. Primăria nu a mai investit în Borhanci, dar în același timp sunt peste 80 de familii care așteaptă să primească autorizație de construire de peste 3 ani de zile…

 

MC: Astăzi este un studiu de trafic pe zona respectivă. Asta este și explicația primarului. Nu am să fac pe avocatul Primăriei, eu doar spun ceea ce știu din piață. Există un studiu de trafic care a demonstrat că dacă va crește numărul de locuințe, traficul generat pe toată breteaua străzii Brâncuși, iar acolo avem o intersecție destul de păcătoasă, fagului cu Borhanci, cu Brâncuși… Aici Primăria va trebui să implementeze și să facă acel sens giratoriu. S-a discutat despre el, s-a luat în calcul ca și măsură, s-a ajuns la concluzia că este una dintre măsurile viabile, ar fi trebuit pus în practică. Întreaga zonă este legată și de centura metropoitană și de căile de acces în așa fel încât tot traficul care se va genera în acea zonă să nu se mai reverse doar în Brâncuși sau în zona Bună Ziua. Acesta este rolul centurilor ocolitoare, inelelor de centură șamd.

Sunt formule de trafic care să decongestioneze practic hub-urile pe care le ai într-o unitate administrativ-teritorială.

 

•  Vedem și putem face o comparație cu Oradea. În 2 mandate domnul Ilie Bolojan a reușit să creeze acele centuri, mulți amici, cunoștințe care locuiesc în Oradea îmi spun că e un oraș mult mai aerisit, pe când Clujul a rămas în urmă din acest punct de vedere.

 

MC: Da, Oradea este extrem de lăudată în ultima perioadă și am observat că apare prin toate topurile  ca model de bune practici administrative. Dar nu a fost asaltată precum a fost Clujul. Clujul a fost la un anumit punct, având în vedere că este un centru universitar, un centru medical. Am fost efectiv asaltați de noi și noi persoane care au rămas să locuiască în municipiul Cluj-Napoca. De la an la an am observat că populația municipiului Cluj-Napoca crește exponențial. Vom avea recensământul și vom vedea exact cum stăm.

 

•  Nu doar o creștere exponențială, dar și o întinerire pentru că mulți tineri, mulți studennți aleg să rămână în Cluj.

 

MC: Avem Florești. Cea mai tânără și cea mai mare comună din țară. Mă uitam când era încă domnul Șulea încă primar, era făcut un studiu și era considerată comuna cu cel mai înalt grad de educație având tineri, mulți tineri absolvenți de studii universitare. Dar cu toate acestea este o comună cu mari probleme.

 

•  Ca analist politic și jurist, care sunt problemele din Florești?

 

MC: Ar fi o listă mult prea lungă. Nu se datorează actualei administrații. Au fost multe dintre ele probleme moștenite. În primul rând inexistența unui PUG. Discutăm de acel PUG de peste 8 ani și încă nu este finalizat și nici nu există premisele să se finalizeze într-un termen relativ scurt.

 

•  Cu toate acestea administrația a plătit firma care trebuia să realizeze acest PUG.

 

MC: A plătit și încă nu sunt premisele de finalizare a acestui PUG. Acest PUG, să înțeleagă toată lumea, este mecanismul de corijare, mecanismul de implementare  a unei direcții de dezvoltare. Astăzi ar trebui să fie multe studii de trafic, nu doar un studiu de trafic. Să vedem cum stăm efectiv la nivelul Floreștiului din punct de vedere al traficului. Avem probleme cu clădirile care nu au astăzi spațiile  aferente între ele. Putem începe discuția cu o regenerare urbană. Un proiect de regenerare urbană la nivelul întregii comune în așa fel încât să reușim să corectăm ceea ce a fost făcut greșit.

 

•  Ar însemna să dărâmăm blocurile… și să construim de la zero.

 

MC: Nu neapărat să le dărâmăm. Am putea găsi formule de rezolvare a spațiului comun între blocuri, spațiile verzi. Am putea găsi zonele de expropriere unde pot fi expropriate anumite zone.

 

•  Nu poți să faci o expopriere atâta timp cât terenul sau drumul de acces este girat la bancă pentru că mulți dintre proprietarii apartamentelor din Florești și-au cumpărat cu cotă parte din acel drum de servittute.

 

MC: Aici avem o problemă.

 

•  Dacă băncile nu își vor da acceptul?

 

MC: Aici și cu insitituția financiar bancară trebuie avut discuții pe cazuri particulare. Nu putem generaliza. Nu e un caz generalizat. Sunt cazuri particulare. Aici trebuie începute discuții pe aceste cazuri cu instituția financiar bancară. Expus proiectul în așa fel să își dea și ei acordul făcându-i să înțeleagă că valoarea bunului pe care ei astăzi îl au în acea locație crește exponențial dacă acești pași vor fi urmați.

E corect prețul apartamentelor din Cluj?

•  Referitor la valoarea bunurilor, cum considerați prețul apartamentelor pe metru pătrat în municipiul Cluj-Napoca, Florești, Chinteni. Chinteniul e preponderent de case, avem numai pe calea Chintăului câteva blocuri ridicate. Apahida Feleacu și Baciu…?

 

MC: Nu sunt neapărat un expert în imobiliare. Cred că cei mai potriviți pentru a da răspunsul ar fi experții pe imobiliare. Eu sunt doar un simplu părerolog din punctul acesta de vedere. Simt din plin și eu creșterea exponențială a prețurilor apartamentelor din Cluj și din comunele imediat limitrofe. Nu știu dacă va mai crește, dacă nu va mai crește. Există o problemă reală. Piața de profil, din cauza războiului, multe firme alimentându-se cu ciment, cu fier beton, cu diferite materiale de construcții, observăm o creștere de minim 40% a materialelor și asta se răsfrânge automat în prețul final al apartamentelor. Cât va putea susține piața, aici este o corelare și cu instituțiile financiar bancare. Cât timp ele vor susține nivelul de creditare, ca omul de rând să își poată să își cumpere un apartament  și susține acel credit. În momentul când acest cerc se va închide pe o anumită direcție, atunci într-adevăr vom suferi o cădere a pieței. Până atunci lucrurile vor merge la fel cum au mers și până acum.

Urmează o nouă recesiune?

•  Ne putem aștepta la o nouă criză, după modelul 2007-2008?

 

MC: Nu, pentru că astăzi avem o criză provocată de război. Nu știu dacă va cădea neapărat piața imobiliară deși au crescut exponențial prețurile. Dacă va exista o corecție, cu certitudine va exista acea corecție. Nu știm când, dar să vedem când va veni efectiv valul pe care îl vom deconta, de valul pandemic și valul războiului. S-a întâmplat în epicentrul pandemic, în epicentrul războiului, iar valul va veni și către noi și ne va lovi la un moment dat. Experții preconizează că va fi undeva prin toamnă, când vom simți efectiv efectele atât ale pandemiei, cât și ale războiului. Ele au reușit să se și cumuleze fiind atât de aproape una de cealaltă în acest orizont de timp. Din nefericire au continuat una după cealaltă.

 

•  Estimezi o creștere a prețului la alimente în condițiile Ucraina și Rusia sunt printre cei mai mari exportatori de cereale?

 

MC: Le și vedem deja în piață. Această creștere, atât la produsele de bază, cât la absolut orice aliment, observăm o creștere a prețurilor. Nu observăm o stagnare și premisele sunt pentru o creștere continuă. Sunt legate și cu prețul combustibilului, cu prețul care va fi în crescendo al grâului, pentru că să nu uităm: Ucraina era unul dintre producătorii principali de grâne din Europa.

 

•  Ce măsuri ar trebui să ia Guvernul pentru stoparea acestor creșteri de prețuri?

 

MC: Avem acei bani pe care noi i-am primit de la UE prin PNRR. Simplificați modul de acordare a banilor. Dați drumul la bani în piață în așa fel încât să putem contracara absolut toate efectele care vin și o   potențială criză, o potențială recesiune. Să se dea drumul la ban în piață. Nu văd decât măsuri declarative. Nu văd decât lozinci pancardiste, nimic mai mult. Vreau să văd în piață dat drumul banilor care să se reverse în economie și să impacteze imediat buzunarul cetățeanului.

 

•  Pe partea socială. Am pomenit mai devreme de cei 50 de euro sub formă de vouchere. Sunt suficienți acei bani?

 

MC: V-am spus fără doar și poate NU.  Este o jignire. Să existe și pe partea socială pachete clare de măsuri de într-ajutorare, dar măsuri de într-ajutorare reale, în așa fel încât cetățeanul care este beneficiarul acelor măsuri sociale, să aibă într-adevăr o impactare pozitivă.

 

•  Alianța PSD-PNL va fi de durată sau e doar o parte de conjunctură politică?

 

MC: Veteți, ei se laudă peste tot că vor continua și după alegerile din 2024. Până acum funcționează. Văd că au reușit să își rezolve absolut orice diferend deși este o struțo-cămilă.Văd că funcționează încă această alianță. Sincer din punctul meu de vedere guvernarea USR a fost mult mai slabă și care a creat pe termen mediu cel puțin și scurt probleme mult mai mari din cauza unor persoanje care erau în incapacitate de a conduce anumite minsitere. Aici aș nominaliza-o și, de fiecare dată când am ocazia, o nominalizez pe doamna Mihăilă din cauza căreia am pierdut o finanțare europeană pentru testare gratuită. Pentru simplu fapt că doamna Mihăilă nu a deschis mapa aflată pe biroul dânsei și nu a semnat. Pe când a deschis acea mapă, a trecut timpul și am pierdut acei bănuți.

 

•  Ar trebui ca aceată doamnă să fie trasă la răspundere?

 

MC: Fără doar și poate. Cineva ar trebui. Să se îndrepte împotriva ei din punct de vedere legal.  Ar trebui să fie trasă la răspundere și să suporte aceste cheltuieli care cetățeanul de rând în definitiv le-a făcut. Astăzi putea cetățanul sau în perioada aceea, știm costurile care erau destul de mari  pentru testare, bănuți pe care omul de rând trebuia să îi disloce  din fondurile proprii, într-o situație oricum delicată. Mulți erau acasă cu salarii neplătite. Doamna Mihăilă care, din motive astăzi sunt greu de înțeles, venit din partea unui ministru, a omis în termen util să semneze ce era în acea mapă.