Connect with us

CLUJ24 TV

VIDEO. PROPRIETAR ÎN CLUJ. Eniko Vincze: Pata Rât e o zonă stigmatizată. E poluată, e toxică. Ca om te simți ca un deșeu aruncat

Publicat


Cluj 24 împreună cu InfoCluj.eu au lansat emisiunea TV online ”Proprietar în Cluj”, invitatul ediției de joi realizată de Eugen Olariu fiind Eniko Vincze, cadru universitar la Universitatea ”Babeș-Bolyai” (UBB) și reprezentant al asociației ”Căși sociale acum”.

  • S-au împlinit 11 ani de la evacuarea de pe strada Coastei. Administrația locală a mutat efectiv comunitatea de rromi de pe Coastei în zona Pata Rât. Ce s-a mai întâmplat în acest deceniu cu acei oameni?

E.V. În decembrie 2021 s-au împlinit 11 ani și oricât de dramatic și tragic ar fi fost acea schimbare în viața oamenilor trebuia să își ducă viața mai departe.

Ei erau, cei mai mulți, angajați, locuiau în semicentru al Clujului în Piața Mărăști. Și copiii erau la școală.

Erau integrați în oraș și istoric vorbind. Am colectat multe și istorii personale le-am publicat într-un volum se numește Pata, din 2016. Brusca schimbare când s-au trezit în miez de Crăciun aruncați lângă rampa de deșeuri, funcțională la acea vreme.

Nu cred că ne putem imagina că cineva a trecut prin asta sau ce șoc putea să fie și pentru copii poate în primul rând să fie rupți de pe o zi pe alta de viața lor anterioară.

Cu mulți cu care am vorbit spuneau că le e rușine să spună la școală ce li s-a întâmplat sau că unde s-au mutat. Le era teamă că va fi pata pe ei din cauza aceasta.

Pata Rât ca zonă fiind zona rampelor de deșeuri e o zonă stigmatizată. E poluată, e toxică. Acolo practic merg deșeurile orașului și tu ca persoană, ca om să ajungi să te simți ca un deșeu aruncat la marginea societății știi cînd vii înapoi în oraș sau la locul de muncă, la școală sau la magazin sau oriunde simți că te tratează altfel sau dacă vede de unde vii.

Din păcate mulți au și murit. Sunt oameni care tot sperau că o să revină în oraș. Un foarte bun prieten domnu Titi care a fost printre seniorii rezistenței lor după ce au fost mutați, a făcut multe pentru comunitate, a făcut un atac cerebral. Nu era foarte în vârstă ( 65 de ani) mai putea să trăiască. Mulți se îmbolnăvesc de cancer și asta sigur se leagă de toxicitatea.

Este hidrogenul suflurat care e acel gaz care e foarte toxic și care e în cantități mari. De vreun an am cumpărat un senzor și măsurăm cantitatea acestui hidrogen sulfurat și cantitatea poluanților celorlalți poluanți. Se vede că e un nivel mai înalt de poluare. Inițiativa aceasta strop de aer, care are mai mulți senzori și comparativ cu PM10 și PM 2,5, prafurile acestea, acolo n Pata Rât este mai mare. Hidrogenul sulfurat e ceva specific pentru zonele cum sunt rampele de deșeuri și sunt factori care cauzează în timp și dacă ești expus apariția unor boli. Tuse, astm, cancer, boli de plămâni.

  • Cum s-au integrat rromii de pe Costei în comunitatea rromă din zona Dallas, zona Cantonului?

E.V: Interesantă întrebare. Colonia Dallas este cea mai veche, chiar de prin anii 70. Cum veneau unii oameni din sate spre oraș și nu s-au angajat în fabrici, precum s-au angajat sute de mii, s-au așezat acolo și avem deja a 4-a a 5-a generație născută acolo tot în condiții precare.

În locuinșe care nu sunt recunoscute legal și care lucrează pe rampă, inclusiv pe rampa aceasta nouă a RADP-ului. Practic ei selectează deșeurile. Cred că toți clujenii ar trebui șă știe și să recunoască faptul că fac o muncă utilă orașului și totuși sunt considerați ca fiind paria societății sau că le place să facă asta și de aceea fac asta.

Nu știu ce plăcere poate să fie o astfel de muncă remunerată la venitul minim pe economie, fără niciun spor de recunoaștere. Mulți angajați ai primăriei primesc sporuri pentru munca dificilă. Eu nu zic că nu merită dar totuși să comparăm.

Colonia Cantonului și aceea e destul de veche. Are deja vreo 20 de ani, formată în așezarea semi informală acolo. Oamenii din aceste trei comunități, mai e și a patra, barăcile chiar de pe rampă, se auto percep diferit.

Rromii de pe Coastei având o istorie lungă în oraș se simțeau mai integrați și cei din Dallas cumva după decenii de locuit și muncit acolo cumva au interiorizat apartenența lor acolo. Așteptările oamenilor față de oraș sunt diferite, Cantonului acolo de fapt ce s-a întâmplat. Au fost evacuări în grupuri mai mici de pe la mijlocul anilor 90, de pe vremea lui Funar și s-au refugiat acolo.

Noi cunoaștem din istoria personală a oamenilor. Îi ducea primăria dintr-o parte în alta. Exemplu: de pe Calea Turzii un grup de 2-3 familii i-au dus în Casa Călăului unde s-au mai adunat alte familii.

  • Nu mai avem acel simbol al Cluului, Casa Călăului…

E.V: Nu îl mai avem dar în schimb avem acel hotel care devine un simbol. De oriunde dacă ne uităm de unde au fost evacuări într-un anumit timp au apărut noi dezvoltări imobiliare.

  • Fie că e vorba de hoteluri fie că e vorba de apartamente ..

E.V: Ceva care are valoare imobiliară mare.Apoi pe cei de la Casa Călăului i-au dus în blocul NATO, cel de pe Albac.Așa îi zicea blocul NATO când adera România la NATO, nu știu cum oamenii se autodefinesc și blocurile unde stau. Acolo era un vechi cămin muncitoresc pe vremuri care s-a golit după.

  • Și acum acolo o garsonieră costă 40 de mii de euro 11 mp.

E.V: Vedeți unde s-a ajuns… Acea parte de clădire a intrat în renovare (n. red blocul NATO), primăria avea ceva fonduri și a renovat 4-6 locuințe, ceva de genul acesta.

Celor pe care i-a scos de acolo inainte nu le-a repartizat au venit alți chiriași. Atunci grupurile acestea rrome dintr-o aprte din oraș, de aici acolo, și au ajusn la marginea societății. E un personaj foarte des citat de oameni: doamna Fritea, era șefa Poliției locale.Ei spun: doamna Fritea ne-a adus aici.

Ei personalizează instituția cu omul când văd o față umană care e instituția. Dacă ea ne-a adus aici ea trebuie să ne scoată. Desigur lucru care nu se întâmplă pentru că atunci li s-a zis, acum de vreo 20 de ani, că e o soluție temporară.

  • Este o soluție temporară de peste 20 de ani primăria a mutat rând pe rând rromi din anumite zone din oraș încet încet au ajuns la periferie.

E.V: Primăria odată, domnul Funar, apoi în 2005 domnul Boc semnase ceva parteneriat cu asociația care spunea: amplasez eu acolo niște case de termopan, practic e un container de 12 mp. A pus acolo vreo 50. Apoi o altă asociație încă vreo 10 case de lemn. Practic primăria știa de lucrurile acestea, încearcă să nege și să insinueze că a fost opțiunea oamenilor să rămână acolo și să rămână fără acte.

  • La ora actuală câte persoane locuiesc cu acte sau fără acte, din datepe pe care le dețineți, în zona Pata Rât?

E.V: Eu cred că în jur de 1500 pentru că acum 3 ani parcă sau chiar 4 deja era un proiect cu finanțare norvegiană. Pata Cluj care a realizat 35 de locuințe. Au cumpărat de pe piața liberă.

Câteva a cumpărat în Apahida, alte câteva în Florești, în Baciu. De fapt ce se întâmplă. Acestea pot fi familii nucleare. Cum să te muți într-un apartament de bloc cu 2-3 generații și atunci tot au rămas acolo destul de mulți. Erau copii în 2010 acum deja au familiile lor.

Nu se pot muta cu toții cu bunica, care pe vremuri era … S-au mutat câțiva dar tot … 35 de familii s-au mutat dar cred că acum o să fie încă vreo 30 într-o nouă rundă. Cumva așa s-a gândit orașul Cluj sau nu știu cine gândește în orașul Cluj că problema aceasta trebuie rezolvată prin proiecte cu finanțări din afară de parcă noi ca oraș nu am avea buget.

  • Avem un buget de ….. mare parte din bani merg pe digitalizare, crearea facilităților pentru transportul public dar în același timp merg și pe borduri, asfatări, tocmai în centrul orașului, nu și în cartiere.

E.V: Această focusare pe regenerare urbană a zonelor din centru care sunt mai vizitate de turiști. Avem o imagine foarte bună ca oraș, trebuie să recunoaștem asta, și mașinăria de PR a primăriei are un rol. Desigur orice primar s-ar mândri cu realizări dar din păcate reies tot mai multe nemulțumiri ale locuitorilor din Cluj și nu trebuie să mergem în Pata Rât ca să vedem că sunt probleme în oraș.

  • Primpria este în urmă cu proiectul de realizare a locuințelor sociale. Ați militat foarte mult a se crește și a se contrui aceste unități locative pentru persoanele defavorizate. Aici nu vorbim de etnie nu vorbim de religie, pur și simplu sunt oameni care nu își permit să plătească un credit, nu își permit să își cumpere o locuință dar își doresc să locuiască și ei undeva unde au locul de muncă. pentur că mulți dintre aceștia sunt în Cluj-Napoca

E.V: Un loc de muncă nu îți mai este suficient. Tot sistemul acesta este făcut să câștige tot cei care au bani să câștige și mai mult cei care au de undeva capitalul cu care au pornit la un moment dat în bussinesurile lor. Să le multiplice prin investiții în dezvoltare imobiliară. E domeniul care aduce foarte mare profit.

  • Clujul este văzut ca un Eldorado al construcțiilor dar administrația locală este restantă la aceste construcții de apartamente pentru aceste persoane cu nevoi. În 10 ani au construit 12 locuințe pe Ghimeșului dacă nu mă înșel.

E.V :Ghimeșului a fost predat în 2021. Între 2015 și 2020 să zic așa zero. În perioada anterioară strategiei de dezvoltare, chiar dacă acolo se menționau că se vor face nu s-a făcut nimic.

Și înainte ..hmm.. cred că avem o renovare pe strada Coroianu, era ori o școală ori un cămin  de elevi care s-a renovat din fonduri europene 26 de locuințe. Deci e foarte, foarte puțin. Nu poți să spui altceva decât că nu se dorește.

Că nu e voință politică. Bani sunt, nevoie este, vorbim despre cât de deschiși suntem noi ca oraș, mai nou se spunem nu lăsăm pe nimeni în urmă. Ne mândrim că ne vin investitori și totuși să neglijezi aceste proleme înseamnă că nu ai interes sau ești chiar contrainteresat tu ca primărie. De ce? Ca să faci mai mult loc să lași mai mult spațiu dezvoltatorilor imobiliari.

  • La votul bugetului în luna februarie s-a afirmat că primăria ar urma să cumpere terenuri de pe piața liberă și să construiască aceste locuințe sociale. Credeți că va fi un proiect realizabil în acești ani?

E.V: Nu știu unde sunt terenuri private așa generoase care să fie cumpărate de primărie. Avem foarte multe fabrici. Acum 5 ani mai găsea de unde ar fi putut să cumpere și cum s-au construit acele blocuri se putea să se investească bani publici să fie locuințe publice. Apoi avem în Borhanci terenuri, parcă mai avea primăria.

  • În Borhanci a fost acel program Casarom pornit pe vremea domnului Funar, continuat de domnul primar Emil Boc după care s-a încheiat totul nu s-a mai construit nimic acolo.

E.V: Casarom, pe urmă era cartierul Tineretului cu donul Paszkany și cartierul Lomb. Noi ne gândeam și propuneam primăriei să identifice clădiri goale, clădiri publice. De exemplu cămine de elevi a unor foste școli profesionale. Am văzut clădirea de pe strada Gării nr 4. Stă goală de nu știu câți ani.

Astfel de clădiri mai pot să existe în Cluj, cred. Primăria trebuie să aibă la patrimoniu o evidență inclusiv și cu terenruile. Sau clădiri pe care le-a dat în chirie pe la firme sau terenuri pe care le-a concesionat. Dacă aceste baze de date ar fi publice poate ne-am mira că totuși primăria mai are în patrimoniu ceva.

  • Există acea comunitate de rromi de pe strada Stephenson. E o altă zonă pe care vecinii o reclamă ca fiind o zonă oarecum dificilă din cauza comportamentului acestora.

E.V: E o casă veche. Pe vremuri nu era casă proprietate personală. Era construită de Trustul de construcții parcă se chema. Romii care au primit acolo locuință în anii 70 într-adevăr au venit din județul Mureș, unii sunt vorbitori și de maghiară și de limba romani. Au lucrat în construcții.

Sunt 5 apartamente în casa aceasta veche, trei dintre ei au cumpărat, 2 apartamente au rămas încă în proprietatea Transilvania Construcții. Ce se întâmplă și acolo.

Familia bătrână care o parte dintre bătrâni mai trăiesc, copiii care au crescut. Înainte de 90, mai primeai repatizări în locuințe de stat. După 90 s-au sistat de tot sau foarte puțină lume a mai primit și atunci toată lumea a rămas acolo. Unde să te duci.

În jurul casei vechi au construit niște barăci așa s-a format o așezare informală și așa s-a închegat această comunitate.  Sunt mulți și cu copii dar asta nu înseamnă că lor le place să fie așa mulți acolo și să nu aibă spațiu.

Locuind în barăcile astea și acolo fiind pe stradă un loc cât de cât protejat că nu sunt mașini, copiii sunt afară. Și atunci vecinii depun reclamații. E un cerc vicios.

Dacă s-ar dori să se rezolve, încă o dată nici oamenilor aceia nu le lace să se aglomereze în niște barăci precare și fără utilități, ok să se demoleze dar să se dea ceva în schimb oamenilor respectivi.

Dacă nu se cheamă evacuare forțată în reglementările internaționale acest lucru ar fi interzis. Evacuarea care lasă oameni evacuați fără locuință alternativă e evacuare forțată și nu ar trebui să se întâmple.

  • Credeți că ar trebui schimbat sistemul de atribuire a locuințelor sociale?

E.V: Avem legea locuinței care e desigur pe plan național trebuie respectată în orice localitate, de primării atunci când stabilesc criteriile. Acest lucru nu se face în primăaria clujeana. A introdus  multe criterii.

Au fost și discriminatorii și nelegale. Noi avem un proces câștigat pe tema aceasta. În urma acelei decizii judecătorești primăria a fost obligată să scoată câteva criterii. Au mai rămas acolo niște criterii care sunt mai problematice…

Până la urmă problema e lipsa locuințelor sociale. Dacă ar fi suficiente, oamenii nu ar trebui să se lupte între ei, să fie competiție pe 5-6 locuințe câte se dau anual dacă se dau când foștii chiriași mor sau sunt evacuați pentru că nu respectă contractual de închiriere.

Dacă ar fi suficient de multe ar primi și cei care sunt foarte săraci… pentru că legea ce zice: Toți cei care au venit sub pragul venitului mediu pe economie (în jur de de 3500 lei național) sunt îndreptățiți la locuință socială dacă nu au avut în proprietate.

Sunt foarte mulți conform legii, doar că nefiind suficiente locuințe se crează tot felul de legende și mituri și prejudecăți în jurul locuințelor sociale cum că ele ar fi ceva de rușine. Austriecilor nu le e rușine la nemți nu e rușine. Doar la noi e mare rușine să soliciți o locuință social pentru că ți se pune stigma aceasta că aștepți un dar de la stat.

Nu e un dar de la stat e un drept social ca oricare altul pe care statul ar trebui să îl asigure tuturor cetățenilor.

  • Legat de problema locativă în alte orașe din Transilvania mai există astfel de probleme cum le avem gen Pata Rât?

E.V: Am făcut mai multe cercetări cred că în vreo 50 de localități din România iar în momentul de față, împreună cu alți colegi de la UBB, derulăm o cercetare în orașul Baia Mare.

Acolo putem observa cum se creează, cum s-au creat în timp și cum se perpetuează zonele de locuire cu infrastructură mai puțin dezvoltată, respectiv unde se adună oameni care au venituri foarte mici și care nu au alte șanse nicăieri.

Acolo asta am observat, în Baia Mare de exemplu, fondurile de locuințe sociale sunt administrate de Direcția de asistență socială. Acolo se face cumva legătura mai strânsă între social- social. Deci social dacă e social e ceva urât. La noi, adică în Cluj e administrat de direcția de parimoniu.

Ar trebui recunoscut că locuințele sociale satisfac nevoia mai multor categorii sociale nu a celor foarte săraci. Și în Baia Mare avem așezări informale care s-au format în timp pentru că oamenii și rromii pentru că marea majoritate sunt rromi care locuiesc în astfel de așezări nu pot să se mute de acolo.

Orașul e un pic mai ieftin dar cu venitul minim .. nu e nici acolo ieftină o locuință. Craica, Pirita sunt astfel de așezări informale. Apoi sunt câteva zone cu blocuri de locuințe sociale despre care probabil că și presa a relatat  în timp. vedem cum fiecare oraș gestionează un pic diferit problema locuirii precare și sărace.

Am observat în Baia Mare că foarte des îi mută. Un bloc intră în renovare din 5 în 5 ani și la fiecare renovare scoate chiriașii vechi și aduce alții. E cumva o strategie locală. După ce sunt evacuați merg înapoi în Craica în Pirita și măresc numărul celor care stau în așezarea informală. Nu dispare problema dar se ascunde. Se mută dintr-o zonă în alta.

În cercetarea aceea care se cheamă: Muncă precară și locuire perifercă avem niște obiective foarte generoase. Vrem să urmărim schimbările majore în Baia Mare încă din timpul industrializării socialiste. Ce a însemnat asta ca locuri de muncă și ca locuire, creare de blocuri de cartiere vechi muncitorești.

Apoi urmărim ce s-a întâmplat dezindustrializării cu închiderea vechilor fabric, se schimbă foarte mult oreșul respectiv mulți pleacă ori în afară pentru locuri de muncă ori se retrag prin comune. Închiderea minelor, acolo a fost practic industria minieră care a ținut orașul și a făcut să crească atât de mult înainte de 90.

Urmărim cam ce se întâmplă cam din 2000 încoace. Încep să apara noi industrii e un proces și de reindustrializare îi spunem noi. O fabrică de mobilă care angajează foarte mulți rromi dar la venitul minim. Asta ce înseamnă că și cu această reindustrializare practic oamenii nu au șansa pe care au avut-o în vremea industrializării când cu locul de muncă a venit și o locuință.

Era un orizont de viață Oamenii își puteau face planuri că la un moment dat…. acum asta nu pare să se mai revină pentru că firmele private nu își asumă să asigure locuința angajaților și preferă să îi aducă din comunele învecinate. Tema cercetării noastre este să vedem cum se leagă aceste munci precare, slab plătite de locuirea în sărăcie.

Finalizarea studiului va fi la finalul anului 2023. Acum suntem cam pe a mijloc am încheiat în bună parte munca de teren pentru că lucrăm cu metodologii calitative, interviuri cu angajatori dar desigur și cu locuitorii acestor zone urbane locuite de romi dar și interviuri și cu români și cu maghiari să mai vedem niște diferențe. Destine diferite.

De ce unii au ajuns într-o parte și alții în altă parte din oraș.  Interviuri cu administrația publică locală și județeană, lucrăm și cu statistici. Urmărim și schimbări economice și ce înseamnă producție dar și compoziția populației cum s-a schimbat de-a lungul anilor.

Contribuția noastră principală e să vedem ceea ce unii numesc problematica rromă, să o vedem ca un fenomen care ține de tot restul vieții sociale, economice și politice.

Să nu o separăm ca pe o insulă și să vorbim despre rromi, cum sunt rromii. Vrem să vedem cum a funcționat sistemul și cum funcționează astăzi, cum produce sărăcie pentru unii, bogăție pentru alții și să vedem munca și locuirea cum se leagă.

Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News

Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Vreme TORIDĂ pe tot parcursul lunii iulie, cu ploi puține. Prognoză METEO

Publicat

Temperaturile vor fi mai ridicate decât cele specifice datei din calendar pe aproape tot parcursul lunii iulie. În prima săptămână va ploua mult, mai ales în zonele centrale și la munte, după care aversele dispar.

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis vineri prognoza meteo până pe 1 august.

Săptămâna 4 – 11 iulie

Valorile termice vor fi ușor mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână în regiunile sud-estice, iar în rest vor fi apropiate de cele normale. Regimul pluviometric va fi excedentar în majoritatea regiunilor, dar mai ales în cele centrale și la munte. Excepție va face sud-estul țării, unde cantitățile de precipitații vor fi normale pentru acest interval.

Săptămâna 11 – 18 iulie

Temperatura medie a aerului va avea valori în general apropiate de cele normale pentru această perioadă, posibil ușor mai coborâte local în regiunile intracarpatice. Cantitățile de precipitații vor avea o tendință deficitară în cea mai mare parte a țării, dar mai ales în zonele montane.

Săptămâna 18 – 25 iulie

Temperaturile medii vor fi ușor mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă, în toată țara, dar mai ales în regiunile vestice. Regimul pluviometric va fi deficitar în cea mai mare parte a țării, dar mai ales în centru și la munte.

Săptămâna 25 iulie – 1 august

Mediile valorilor termice se vor situa peste cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Cantitățile de precipitații estimate pentru acest interval vor fi deficitare în toate regiunile, dar mai ales la munte.

Sursa: Mediafax

Citește mai departe

ECONOMIE

BENZINĂRIILE din Cluj care au REDUS vineri prețul la CARBURANȚI. Unde găsiți benzină și motorină mai IEFTINE cu 50 de BANI

Publicat

De

benzinarie lukoil

Benzinăriile Lukoil și Petrom din Cluj-Napoca au scăzut prețurile la pompă, după ce în noaptea de joi spre vineri a intrat în vigoare Ordonanța de Urgență care prevede reducerea cu 50 de bani a prețului la carburanți. Această reducere este voluntară, ceea ce înseamnă că benzinăriile nu sunt obligate să o aplice.

În Cluj-Napoca, benzinăriile care au acceptat până acum să reducă de vineri prețurile la pompă sunt Lukoil și OMV Petrom, dar prima este și singura care a afișat noul preț. La stațiile Petrom și OMV, la pompă, afișajul electronic va indica prețul carburanților fără reducerea de 50 de bani.

Prețuri mai mici cu 50 de bani la benzină și motorină

Astfel, la Lukoil benzina standard era vineri 8,11 lei pe litru, în timp ce la celelalte benzinării prețul afișat era între 8,61 – 8,77 la Pertom și OMV și 8,67 de lei la MOL.

Citește și: Guvernul a adoptat Ordonanța de Urgență pentru reducerea VOLUNTARĂ cu 50 de bani a prețului la carburanți

Tot aici, benzina premium costă 8,81 de lei, iar la celelalte benzinării prețul afișat este de 9,32 de lei pe litru la Petrom și MOL.

În ceea ce privește motorina, la Lukoil prețurile sunt:

  • motorina standard – 8,69 lei/litru – față de prețuri afișate între 9,19 și 9,25 la Petrom  și 9,25 la MOL
  • motorina premium – 9,05 lei/litru – față de prețuri afișate de 9,55 și 9,74 la Petrom și 9,74, la MOL, potrivit aplicației Monitorul Prețurilor.

OMV Petrom a anunțat dimineață că a redus cu 50 de bani prețurile tuturor sortimentelor de benzină și motorină din stațiile de alimentare. Doar că, la pompă, afișajul electronic va indica prețul carburanților fără reducerea de 50 de bani, potrivit reprezentanților companiei.

Reducerea va fi afișată pe totemuri, la intrarea în stațiile de alimentare OMV și Petrom, și va fi reflectata pe bonul fiscal. La pompă, afișajul electronic va indica prețul carburanților fără reducerea de 50 de bani.

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a anunțat pe Facebook că toate marile lanţuri de benzinării din România au aplicat reducerea de 50 de bani pentru clienţii finali.

Proteste la Cluj din cauza prețului la carburanți

Reducerea de 50 de bani a prețului carburanților nu îi mulțumește pe șoferi și pe bună dreptate, având în vedere că, iată, doar o benzinărie a și adoptat-o. Șoferii spun că și cu această reducerea prețul benzinei și morotinei este prea mare pentru puterea de cumpărare.

 

FOTO. Protest la o benzinărie din Cluj. Şoferii au blocat accesul maşinilor. Staţionare în dreptul pompelor

Astfel, mai mulţi clujeni au protestat joi, blocând benzinăriile.

Reducerea de 50 de bani se aplică astfel: 25 de bani vor fi suportați de către bugetul de stat, iar 25 de bani vor fi o reducere comercială pe care, voluntar, o vor aplica lanțurile de benzinării, în cazurile când doresc să ia și această reducere de la bugetul de stat de 25 de bani, potrivit ministrului Energiei, Virgil Popescu.

Nicolae Ciucă: Prețurile la carburanți au scăzut, e o realitate

În același timp, premierul României, Nicolae Ciucă, a spus în această dimineață că prețurile au scăzut la pompă și că acest lucru este o realitate.

„Prețurile la carburanți au scăzut, este o realitate care se vede în dimineața aceasta în benzinării. În perioada următoare, este obligatoriu ca ANPC, ANAF și Consiliul Concurenței să urmărească situația din teren și să ia măsuri imediate. Instituțiile au acum un cadru legal, au instrumentele care le permit intervenția: ordonanța de urgență în ceea ce privește compensarea și ordonanța anti-speculă”, a scris pe Facebook Nicolae Ciucă.

El a precizat că pentru transportatori este deja în vigoare schema de ajutor care compensează adițional parte din prețul litrului de carburant, program cu o valoare de 60 milioane de euro.

„Prin acest pachet de măsuri, am evitat penuria și raționalizarea carburantului – așa cum se întâmplă deja în alte state – și am generat o scădere a prețului pe care bugetul de stat să o poată susține fără a afecta masiv alte sectoare. Avem unul dintre cele mai scăzute prețuri la carburant din Europa și trebuie să rămână așa”, a mai scris premierul.

 

Citește mai departe

EVENIMENT

SMURD Cluj împlinește 28 de ani. LA MULȚI ANI

Publicat

De

smurd 1

La 1 iulie 1994, ora 14:18, în Dispeceratul Pompierilor se primește primul apel al SMUR Cluj. Așa se numea inițial serviciul medical de urgență care a luat ființă prin colaborarea Grupului de Pompieri Cluj cu partenerii omologi din Köln, Germania.

”De atunci, SMURD Cluj a devenit o mare familie, cu o singură menire: “Pentru ca alții să trăiască”, așa cum scrie pe uniforma roșie a multor paramedici.

În 28 de ani s-au desfășurat mii de misiuni încheiate cu succes, în slujba semenilor noștri. De asemenea, numeroși tineri s-au format în adevăratul sens al cuvântului prin intermediul SMURD Cluj.

Este un moment de sărbătoare și recunoaștere a eforturilor depuse de medici, asistenți, pompieri și voluntari.

La mulți ani, dragi colegi”, arată ISU Cluj.

Mesajul șefului ISU Cluj

”Au trecut 28 de ani……28 de primăveri însorite, veri toride, toamne frumoase și ierni uneori …… prietenoase ….. alteori nu ….. cu foarte multe intervenții, cu realizări pe toate planurile, cu dăruire și abnegație, cu empatie și trăiri intense, cu momente dificile și provocări multiple, cu multe …. foarte multe ….. vieți salvate, cu………………. DAR ÎNTOTDEAUNA ……….. cu sentimentul datoriei împlinite și multa dragoste pentru ceea ce fac.

Acesta este …… SMURD CLUJ ……, aceștia sunt OAMENII care activează (sau au activat) în această mare familie …. A SALVATORILOR CLUJENI. Cuvintele sunt prea puține pentru a le mulțumi TUTUROR celor care au fost și sunt parte componentă din acest serviciu, fie că sunt medici, asistenți, pompieri sau voluntari.
LA MULȚI ANI SMURD CLUJ !!!”, a transmis șeful ISU Cluj, generalul Ion Moldovan.

Citește mai departe

EDUCATIE

BAC: Clujul are cele mai multe licee cu promovare 100%. Încă 2 candidați au obținut media 10 după contestații

Publicat

De

Rata de promovare a examenului de bacalaureat a crescut la nivel național la 75,2%, mai mare cu 1,9% față de rezultatele de dinainte de contestații. La Cluj, încă 2 candidați au obținut media generală 10 după recorectarea lucrărilor.

Peste 49.000 de lucrări au fost recorectate la BAC. Potrivit ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, la nivel național 60 de candidați au obținut media 10 după contestații și se adaugă celor 160 care au deja acest rezultat.

Încă două medii de 10 la BAC în Cluj

În județul Cluj, numărul celor care au obținut media 10 la Bacalaureat a crescut de la 8 la 10. Este vorba de încă doi elevi din promoția 2022 a Liceului „Avram Iancu” din Cluj-Napoca, respectiv a Liceului Teoretic „Onisifor Ghibu” din Cluj-Napoca, care au obținut media 10 după contestații.

Citește și: Opt candidați din Cluj au obținut MEDIA 10 la BAC. Toți sunt din promoția 2022. La ce LICEE au învățat

Astfel, numărul candidaților cu 10 pe linie de la Liceul Avram Iancu a ajuns la 4, iar al celor cu media maximă de la „Onisifor Ghibu” a crescut la 2.

Colegiul Național „Andrei Mureșanu” urmează în „top”, cu doi candidați care au obținut media generală 9,96.

Citește și: FOTO. Cine sunt elevii de 10 ai Clujului la Bacalaureat. Trei sunt de la Liceul Teoretic ”Avram Iancu”

De altfel, potrivit ministrului Educației, Clujul are cele mai multe licee cu rata de promovare de 100%, respectiv 11. Spre comparație, la București sunt 9.

Lucrări cu modificări mari de note

Ministrul a spus că și la BAC au fost foarte multe note schimbate la recorectare. 86% dintre acestea au fost modificate cu mai puțin de un punct.

„Avem însă și 120 de lucrări cu diferențe mai mari de 2 puncte. 109 lucrări cu diferențe între 2 și 3 puncte, 7 lucrări cu diferențe între 3 și 4 puncte și avem câte două lucrări cu diferențe între 4 și 5 puncte, respectiv între 5 și 6 puncte. Ultimele 4 lucrări menționate, între 4 și 5 și 5 și 6 sunt erori materiale”, a spus ministrul.

Cîmpeanu a dat exemplul unui elev în cazul căruia a fost transcris din 9,80 nota 2,80.

„Este o eroare dramatică pentru acel elev care știe că a făcut de 9,80 și s-a văzut pe liste cu 2,80. Aceste erori pot fi eliminate doar prin procesul de digitalizare a evaluării”, a menționat Cîmpeanu. de lucrări cu mai mult de două puncte diferență. Vom verifica fiecare situație în parte”, a spus ministrul Educației.

Foto: Arhivă

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate
Publicitate
Publicitate