CLUJ24 TV
VIDEO. PROPRIETAR ÎN CLUJ. Eniko Vincze: Pata Rât e o zonă stigmatizată. E poluată, e toxică. Ca om te simți ca un deșeu aruncat
Cluj 24 împreună cu InfoCluj.eu au lansat emisiunea TV online ”Proprietar în Cluj”, invitatul ediției de joi realizată de Eugen Olariu fiind Eniko Vincze, cadru universitar la Universitatea ”Babeș-Bolyai” (UBB) și reprezentant al asociației ”Căși sociale acum”.
- S-au împlinit 11 ani de la evacuarea de pe strada Coastei. Administrația locală a mutat efectiv comunitatea de rromi de pe Coastei în zona Pata Rât. Ce s-a mai întâmplat în acest deceniu cu acei oameni?
E.V. În decembrie 2021 s-au împlinit 11 ani și oricât de dramatic și tragic ar fi fost acea schimbare în viața oamenilor trebuia să își ducă viața mai departe.
Ei erau, cei mai mulți, angajați, locuiau în semicentru al Clujului în Piața Mărăști. Și copiii erau la școală.
Erau integrați în oraș și istoric vorbind. Am colectat multe și istorii personale le-am publicat într-un volum se numește Pata, din 2016. Brusca schimbare când s-au trezit în miez de Crăciun aruncați lângă rampa de deșeuri, funcțională la acea vreme.
Nu cred că ne putem imagina că cineva a trecut prin asta sau ce șoc putea să fie și pentru copii poate în primul rând să fie rupți de pe o zi pe alta de viața lor anterioară.
Cu mulți cu care am vorbit spuneau că le e rușine să spună la școală ce li s-a întâmplat sau că unde s-au mutat. Le era teamă că va fi pata pe ei din cauza aceasta.
Pata Rât ca zonă fiind zona rampelor de deșeuri e o zonă stigmatizată. E poluată, e toxică. Acolo practic merg deșeurile orașului și tu ca persoană, ca om să ajungi să te simți ca un deșeu aruncat la marginea societății știi cînd vii înapoi în oraș sau la locul de muncă, la școală sau la magazin sau oriunde simți că te tratează altfel sau dacă vede de unde vii.
Din păcate mulți au și murit. Sunt oameni care tot sperau că o să revină în oraș. Un foarte bun prieten domnu Titi care a fost printre seniorii rezistenței lor după ce au fost mutați, a făcut multe pentru comunitate, a făcut un atac cerebral. Nu era foarte în vârstă ( 65 de ani) mai putea să trăiască. Mulți se îmbolnăvesc de cancer și asta sigur se leagă de toxicitatea.
Este hidrogenul suflurat care e acel gaz care e foarte toxic și care e în cantități mari. De vreun an am cumpărat un senzor și măsurăm cantitatea acestui hidrogen sulfurat și cantitatea poluanților celorlalți poluanți. Se vede că e un nivel mai înalt de poluare. Inițiativa aceasta strop de aer, care are mai mulți senzori și comparativ cu PM10 și PM 2,5, prafurile acestea, acolo n Pata Rât este mai mare. Hidrogenul sulfurat e ceva specific pentru zonele cum sunt rampele de deșeuri și sunt factori care cauzează în timp și dacă ești expus apariția unor boli. Tuse, astm, cancer, boli de plămâni.
- Cum s-au integrat rromii de pe Costei în comunitatea rromă din zona Dallas, zona Cantonului?
E.V: Interesantă întrebare. Colonia Dallas este cea mai veche, chiar de prin anii 70. Cum veneau unii oameni din sate spre oraș și nu s-au angajat în fabrici, precum s-au angajat sute de mii, s-au așezat acolo și avem deja a 4-a a 5-a generație născută acolo tot în condiții precare.
În locuinșe care nu sunt recunoscute legal și care lucrează pe rampă, inclusiv pe rampa aceasta nouă a RADP-ului. Practic ei selectează deșeurile. Cred că toți clujenii ar trebui șă știe și să recunoască faptul că fac o muncă utilă orașului și totuși sunt considerați ca fiind paria societății sau că le place să facă asta și de aceea fac asta.
Nu știu ce plăcere poate să fie o astfel de muncă remunerată la venitul minim pe economie, fără niciun spor de recunoaștere. Mulți angajați ai primăriei primesc sporuri pentru munca dificilă. Eu nu zic că nu merită dar totuși să comparăm.
Colonia Cantonului și aceea e destul de veche. Are deja vreo 20 de ani, formată în așezarea semi informală acolo. Oamenii din aceste trei comunități, mai e și a patra, barăcile chiar de pe rampă, se auto percep diferit.
Rromii de pe Coastei având o istorie lungă în oraș se simțeau mai integrați și cei din Dallas cumva după decenii de locuit și muncit acolo cumva au interiorizat apartenența lor acolo. Așteptările oamenilor față de oraș sunt diferite, Cantonului acolo de fapt ce s-a întâmplat. Au fost evacuări în grupuri mai mici de pe la mijlocul anilor 90, de pe vremea lui Funar și s-au refugiat acolo.
Noi cunoaștem din istoria personală a oamenilor. Îi ducea primăria dintr-o parte în alta. Exemplu: de pe Calea Turzii un grup de 2-3 familii i-au dus în Casa Călăului unde s-au mai adunat alte familii.
- Nu mai avem acel simbol al Cluului, Casa Călăului…
E.V: Nu îl mai avem dar în schimb avem acel hotel care devine un simbol. De oriunde dacă ne uităm de unde au fost evacuări într-un anumit timp au apărut noi dezvoltări imobiliare.
- Fie că e vorba de hoteluri fie că e vorba de apartamente ..
E.V: Ceva care are valoare imobiliară mare.Apoi pe cei de la Casa Călăului i-au dus în blocul NATO, cel de pe Albac.Așa îi zicea blocul NATO când adera România la NATO, nu știu cum oamenii se autodefinesc și blocurile unde stau. Acolo era un vechi cămin muncitoresc pe vremuri care s-a golit după.
- Și acum acolo o garsonieră costă 40 de mii de euro 11 mp.
E.V: Vedeți unde s-a ajuns… Acea parte de clădire a intrat în renovare (n. red blocul NATO), primăria avea ceva fonduri și a renovat 4-6 locuințe, ceva de genul acesta.
Celor pe care i-a scos de acolo inainte nu le-a repartizat au venit alți chiriași. Atunci grupurile acestea rrome dintr-o aprte din oraș, de aici acolo, și au ajusn la marginea societății. E un personaj foarte des citat de oameni: doamna Fritea, era șefa Poliției locale.Ei spun: doamna Fritea ne-a adus aici.
Ei personalizează instituția cu omul când văd o față umană care e instituția. Dacă ea ne-a adus aici ea trebuie să ne scoată. Desigur lucru care nu se întâmplă pentru că atunci li s-a zis, acum de vreo 20 de ani, că e o soluție temporară.
- Este o soluție temporară de peste 20 de ani primăria a mutat rând pe rând rromi din anumite zone din oraș încet încet au ajuns la periferie.
E.V: Primăria odată, domnul Funar, apoi în 2005 domnul Boc semnase ceva parteneriat cu asociația care spunea: amplasez eu acolo niște case de termopan, practic e un container de 12 mp. A pus acolo vreo 50. Apoi o altă asociație încă vreo 10 case de lemn. Practic primăria știa de lucrurile acestea, încearcă să nege și să insinueze că a fost opțiunea oamenilor să rămână acolo și să rămână fără acte.
- La ora actuală câte persoane locuiesc cu acte sau fără acte, din datepe pe care le dețineți, în zona Pata Rât?
E.V: Eu cred că în jur de 1500 pentru că acum 3 ani parcă sau chiar 4 deja era un proiect cu finanțare norvegiană. Pata Cluj care a realizat 35 de locuințe. Au cumpărat de pe piața liberă.
Câteva a cumpărat în Apahida, alte câteva în Florești, în Baciu. De fapt ce se întâmplă. Acestea pot fi familii nucleare. Cum să te muți într-un apartament de bloc cu 2-3 generații și atunci tot au rămas acolo destul de mulți. Erau copii în 2010 acum deja au familiile lor.
Nu se pot muta cu toții cu bunica, care pe vremuri era … S-au mutat câțiva dar tot … 35 de familii s-au mutat dar cred că acum o să fie încă vreo 30 într-o nouă rundă. Cumva așa s-a gândit orașul Cluj sau nu știu cine gândește în orașul Cluj că problema aceasta trebuie rezolvată prin proiecte cu finanțări din afară de parcă noi ca oraș nu am avea buget.
- Avem un buget de ….. mare parte din bani merg pe digitalizare, crearea facilităților pentru transportul public dar în același timp merg și pe borduri, asfatări, tocmai în centrul orașului, nu și în cartiere.
E.V: Această focusare pe regenerare urbană a zonelor din centru care sunt mai vizitate de turiști. Avem o imagine foarte bună ca oraș, trebuie să recunoaștem asta, și mașinăria de PR a primăriei are un rol. Desigur orice primar s-ar mândri cu realizări dar din păcate reies tot mai multe nemulțumiri ale locuitorilor din Cluj și nu trebuie să mergem în Pata Rât ca să vedem că sunt probleme în oraș.
- Primpria este în urmă cu proiectul de realizare a locuințelor sociale. Ați militat foarte mult a se crește și a se contrui aceste unități locative pentru persoanele defavorizate. Aici nu vorbim de etnie nu vorbim de religie, pur și simplu sunt oameni care nu își permit să plătească un credit, nu își permit să își cumpere o locuință dar își doresc să locuiască și ei undeva unde au locul de muncă. pentur că mulți dintre aceștia sunt în Cluj-Napoca
E.V: Un loc de muncă nu îți mai este suficient. Tot sistemul acesta este făcut să câștige tot cei care au bani să câștige și mai mult cei care au de undeva capitalul cu care au pornit la un moment dat în bussinesurile lor. Să le multiplice prin investiții în dezvoltare imobiliară. E domeniul care aduce foarte mare profit.
- Clujul este văzut ca un Eldorado al construcțiilor dar administrația locală este restantă la aceste construcții de apartamente pentru aceste persoane cu nevoi. În 10 ani au construit 12 locuințe pe Ghimeșului dacă nu mă înșel.
E.V :Ghimeșului a fost predat în 2021. Între 2015 și 2020 să zic așa zero. În perioada anterioară strategiei de dezvoltare, chiar dacă acolo se menționau că se vor face nu s-a făcut nimic.
Și înainte ..hmm.. cred că avem o renovare pe strada Coroianu, era ori o școală ori un cămin de elevi care s-a renovat din fonduri europene 26 de locuințe. Deci e foarte, foarte puțin. Nu poți să spui altceva decât că nu se dorește.
Că nu e voință politică. Bani sunt, nevoie este, vorbim despre cât de deschiși suntem noi ca oraș, mai nou se spunem nu lăsăm pe nimeni în urmă. Ne mândrim că ne vin investitori și totuși să neglijezi aceste proleme înseamnă că nu ai interes sau ești chiar contrainteresat tu ca primărie. De ce? Ca să faci mai mult loc să lași mai mult spațiu dezvoltatorilor imobiliari.
- La votul bugetului în luna februarie s-a afirmat că primăria ar urma să cumpere terenuri de pe piața liberă și să construiască aceste locuințe sociale. Credeți că va fi un proiect realizabil în acești ani?
E.V: Nu știu unde sunt terenuri private așa generoase care să fie cumpărate de primărie. Avem foarte multe fabrici. Acum 5 ani mai găsea de unde ar fi putut să cumpere și cum s-au construit acele blocuri se putea să se investească bani publici să fie locuințe publice. Apoi avem în Borhanci terenuri, parcă mai avea primăria.
- În Borhanci a fost acel program Casarom pornit pe vremea domnului Funar, continuat de domnul primar Emil Boc după care s-a încheiat totul nu s-a mai construit nimic acolo.
E.V: Casarom, pe urmă era cartierul Tineretului cu donul Paszkany și cartierul Lomb. Noi ne gândeam și propuneam primăriei să identifice clădiri goale, clădiri publice. De exemplu cămine de elevi a unor foste școli profesionale. Am văzut clădirea de pe strada Gării nr 4. Stă goală de nu știu câți ani.
Astfel de clădiri mai pot să existe în Cluj, cred. Primăria trebuie să aibă la patrimoniu o evidență inclusiv și cu terenruile. Sau clădiri pe care le-a dat în chirie pe la firme sau terenuri pe care le-a concesionat. Dacă aceste baze de date ar fi publice poate ne-am mira că totuși primăria mai are în patrimoniu ceva.
- Există acea comunitate de rromi de pe strada Stephenson. E o altă zonă pe care vecinii o reclamă ca fiind o zonă oarecum dificilă din cauza comportamentului acestora.
E.V: E o casă veche. Pe vremuri nu era casă proprietate personală. Era construită de Trustul de construcții parcă se chema. Romii care au primit acolo locuință în anii 70 într-adevăr au venit din județul Mureș, unii sunt vorbitori și de maghiară și de limba romani. Au lucrat în construcții.
Sunt 5 apartamente în casa aceasta veche, trei dintre ei au cumpărat, 2 apartamente au rămas încă în proprietatea Transilvania Construcții. Ce se întâmplă și acolo.
Familia bătrână care o parte dintre bătrâni mai trăiesc, copiii care au crescut. Înainte de 90, mai primeai repatizări în locuințe de stat. După 90 s-au sistat de tot sau foarte puțină lume a mai primit și atunci toată lumea a rămas acolo. Unde să te duci.
În jurul casei vechi au construit niște barăci așa s-a format o așezare informală și așa s-a închegat această comunitate. Sunt mulți și cu copii dar asta nu înseamnă că lor le place să fie așa mulți acolo și să nu aibă spațiu.
Locuind în barăcile astea și acolo fiind pe stradă un loc cât de cât protejat că nu sunt mașini, copiii sunt afară. Și atunci vecinii depun reclamații. E un cerc vicios.
Dacă s-ar dori să se rezolve, încă o dată nici oamenilor aceia nu le lace să se aglomereze în niște barăci precare și fără utilități, ok să se demoleze dar să se dea ceva în schimb oamenilor respectivi.
Dacă nu se cheamă evacuare forțată în reglementările internaționale acest lucru ar fi interzis. Evacuarea care lasă oameni evacuați fără locuință alternativă e evacuare forțată și nu ar trebui să se întâmple.
- Credeți că ar trebui schimbat sistemul de atribuire a locuințelor sociale?
E.V: Avem legea locuinței care e desigur pe plan național trebuie respectată în orice localitate, de primării atunci când stabilesc criteriile. Acest lucru nu se face în primăaria clujeana. A introdus multe criterii.
Au fost și discriminatorii și nelegale. Noi avem un proces câștigat pe tema aceasta. În urma acelei decizii judecătorești primăria a fost obligată să scoată câteva criterii. Au mai rămas acolo niște criterii care sunt mai problematice…
Până la urmă problema e lipsa locuințelor sociale. Dacă ar fi suficiente, oamenii nu ar trebui să se lupte între ei, să fie competiție pe 5-6 locuințe câte se dau anual dacă se dau când foștii chiriași mor sau sunt evacuați pentru că nu respectă contractual de închiriere.
Dacă ar fi suficient de multe ar primi și cei care sunt foarte săraci… pentru că legea ce zice: Toți cei care au venit sub pragul venitului mediu pe economie (în jur de de 3500 lei național) sunt îndreptățiți la locuință socială dacă nu au avut în proprietate.
Sunt foarte mulți conform legii, doar că nefiind suficiente locuințe se crează tot felul de legende și mituri și prejudecăți în jurul locuințelor sociale cum că ele ar fi ceva de rușine. Austriecilor nu le e rușine la nemți nu e rușine. Doar la noi e mare rușine să soliciți o locuință social pentru că ți se pune stigma aceasta că aștepți un dar de la stat.
Nu e un dar de la stat e un drept social ca oricare altul pe care statul ar trebui să îl asigure tuturor cetățenilor.
- Legat de problema locativă în alte orașe din Transilvania mai există astfel de probleme cum le avem gen Pata Rât?
E.V: Am făcut mai multe cercetări cred că în vreo 50 de localități din România iar în momentul de față, împreună cu alți colegi de la UBB, derulăm o cercetare în orașul Baia Mare.
Acolo putem observa cum se creează, cum s-au creat în timp și cum se perpetuează zonele de locuire cu infrastructură mai puțin dezvoltată, respectiv unde se adună oameni care au venituri foarte mici și care nu au alte șanse nicăieri.
Acolo asta am observat, în Baia Mare de exemplu, fondurile de locuințe sociale sunt administrate de Direcția de asistență socială. Acolo se face cumva legătura mai strânsă între social- social. Deci social dacă e social e ceva urât. La noi, adică în Cluj e administrat de direcția de parimoniu.
Ar trebui recunoscut că locuințele sociale satisfac nevoia mai multor categorii sociale nu a celor foarte săraci. Și în Baia Mare avem așezări informale care s-au format în timp pentru că oamenii și rromii pentru că marea majoritate sunt rromi care locuiesc în astfel de așezări nu pot să se mute de acolo.
Orașul e un pic mai ieftin dar cu venitul minim .. nu e nici acolo ieftină o locuință. Craica, Pirita sunt astfel de așezări informale. Apoi sunt câteva zone cu blocuri de locuințe sociale despre care probabil că și presa a relatat în timp. vedem cum fiecare oraș gestionează un pic diferit problema locuirii precare și sărace.
Am observat în Baia Mare că foarte des îi mută. Un bloc intră în renovare din 5 în 5 ani și la fiecare renovare scoate chiriașii vechi și aduce alții. E cumva o strategie locală. După ce sunt evacuați merg înapoi în Craica în Pirita și măresc numărul celor care stau în așezarea informală. Nu dispare problema dar se ascunde. Se mută dintr-o zonă în alta.
În cercetarea aceea care se cheamă: Muncă precară și locuire perifercă avem niște obiective foarte generoase. Vrem să urmărim schimbările majore în Baia Mare încă din timpul industrializării socialiste. Ce a însemnat asta ca locuri de muncă și ca locuire, creare de blocuri de cartiere vechi muncitorești.
Apoi urmărim ce s-a întâmplat dezindustrializării cu închiderea vechilor fabric, se schimbă foarte mult oreșul respectiv mulți pleacă ori în afară pentru locuri de muncă ori se retrag prin comune. Închiderea minelor, acolo a fost practic industria minieră care a ținut orașul și a făcut să crească atât de mult înainte de 90.
Urmărim cam ce se întâmplă cam din 2000 încoace. Încep să apara noi industrii e un proces și de reindustrializare îi spunem noi. O fabrică de mobilă care angajează foarte mulți rromi dar la venitul minim. Asta ce înseamnă că și cu această reindustrializare practic oamenii nu au șansa pe care au avut-o în vremea industrializării când cu locul de muncă a venit și o locuință.
Era un orizont de viață Oamenii își puteau face planuri că la un moment dat…. acum asta nu pare să se mai revină pentru că firmele private nu își asumă să asigure locuința angajaților și preferă să îi aducă din comunele învecinate. Tema cercetării noastre este să vedem cum se leagă aceste munci precare, slab plătite de locuirea în sărăcie.
Finalizarea studiului va fi la finalul anului 2023. Acum suntem cam pe a mijloc am încheiat în bună parte munca de teren pentru că lucrăm cu metodologii calitative, interviuri cu angajatori dar desigur și cu locuitorii acestor zone urbane locuite de romi dar și interviuri și cu români și cu maghiari să mai vedem niște diferențe. Destine diferite.
De ce unii au ajuns într-o parte și alții în altă parte din oraș. Interviuri cu administrația publică locală și județeană, lucrăm și cu statistici. Urmărim și schimbări economice și ce înseamnă producție dar și compoziția populației cum s-a schimbat de-a lungul anilor.
Contribuția noastră principală e să vedem ceea ce unii numesc problematica rromă, să o vedem ca un fenomen care ține de tot restul vieții sociale, economice și politice.
Să nu o separăm ca pe o insulă și să vorbim despre rromi, cum sunt rromii. Vrem să vedem cum a funcționat sistemul și cum funcționează astăzi, cum produce sărăcie pentru unii, bogăție pentru alții și să vedem munca și locuirea cum se leagă.
Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
Planul urbanistic zonal PUZ – Aquapark ștrand Grigorescu ajunge pe masa consilierilor locali din municipiul Cluj-Napoca în ședința de vineri, 17 ianuarie.
Consilierii locali ai municipiului Cluj-Napoca vor dezbate vineri un proiect de hotărâre privind PUZ-ul aquapark-ului din cartierul Grigorescu, de pe locul vechiului ștrand Sun.
Documentația ajunge pe masa consilierilor locali după ce, anul trecut, a fost avizată pozitiv de comisia de urbanism a municipiului.
Aquapark cu capacitate de 3.000 de persoane
Proiectul de hotărâre prevede realizarea, pe Bulevardul 1 Decembrie 1918, nr. 140A, a unui aquapark modern, cu capacitatea de aproximativ 3.000 de persoane/zi pe timpul verii.
Potrivit documentației, construirea unei baze de agrement Aquapark Cluj-Napoca este prevăzută în Strategia integrată de dezvoltare urbană Cluj-Napoca (2021-2030) aprobată în 2022.
„La nivelul Municipiului Cluj-Napoca nu există la ora actuală un centru acvatic care să asigure activități de agrement, recreere şi petrecere a timpului liber atât de diverse şi de moderne pe tot parcursul anului. Spațiile verzi pentru agrement, bine întreținute, joacă un rol semnificativ în promovarea sănătății populaţiei urbane, răspunzând nevoilor umane de recreere şi petrecere a timpului liber, contribuind la creşterea calității locuirii”, se arată în referatul de aprobare al proiectului.
Fostul ștrand Sun, revitalizat
Potrivit prevederilor Planului urbanistic general, în zona vestică a municipiului Cluj-Napoca, pe amplasamentul ştrandului Sun, este reglementată o zonă verde cu caracter tematic (aqua parc), astfel că propunerea PUZ se înscrie în prevederile PUG în ceea ce priveşte caracterul zonei.
Prin PUZ se studiază un teritoriu în suprafață de 6,3 ha. Pe terenul reglementat se propune construirea şi şi amenajarea unui aquapark (interior şi exterior), prin revitalizarea fostului ştrand Sun şi introducerea acestuia pe harta obiectivelor de agrement la nivelul municipiului.
„Aquapark-ul este format din corpul clădirii principale, care va fi funcțional pe tot parcursul anului şi va adăposti vestiare, spații de alimentație publică, ansamblu de Wellness şi spa, sală de fitness, aerobic şi cycling, dar şi un ansamblu de bazine acoperite”, se mai arată în PUZ.
Bazine și piscine interioare și exterioare
De asemenea, ansamblul va cuprinde şi o zonă de agrement exterioară, care va fi disponibilă pe timpul verii şi va cuprinde bazine şi piscine pentru copii şi adulți (adâncimea apei fiind adaptată la specificul şi destinația fiecăreia), plajă exterioară, clădire de acces şi construcții independente pentru alimentație publică şi pentru spații comerciale, alături de o parcare subterană cu 249 de locuri.
Capacitatea de deservire a complexului va fi pentru un flux de aproximativ 3000 de persoane/zi pe timpul verii, dintre care 800 la interior şi 2200 de persoane la exterior.
Ulterior aprobării în Consiliul Local, primăria poate lansa licitația pentru acest obiectiv.
Ziua Culturii Naționale, marcată pe data de 15 ianuarie, va fi celebrată de instituțiile de cultură din subordinea Consiliului Județean Cluj prin mai multe evenimente pentru public.
Instituțiile de cultură subordonate Consiliului Județean Cluj marchează, și în acest an, data de 15 ianuarie, respectiv Ziua Culturii Naționale și aniversarea a 175 de ani de la naşterea poetului, prozatorului şi jurnalistului român Mihai Eminescu, cu un program special dedicat publicului larg.
Spectacole și expoziții, la Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj
Astfel, Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj propune, pentru perioada 13 – 23 ianuarie un set de activități pentru toate vârstele. Printre altele, biblioteca va găzdui miercuri, 15 ianuarie, spectacolul muzical „Cântec în anul eminescian”, susținut de Grupul vocal-instrumental al Școlii Gimnaziale „Alexandru Vaida-Voevod”, sub îndrumarea doamnei profesoare Claudia Morar, iar joi, 16 ianuarie, lansarea de carte „Porcușorul aventurier”, de Carmen și Bogdan Dobi.
Acestor evenimente culturale li se vor adăuga expozițiile de carte, dar și expoziția de fotografie „Gând pentru Eminescu”, realizată în colaborare cu Asociația Art Image Cluj-Napoca.
Activitățile de promovare a culturii naționale se vor desfășura la sediul central al bibliotecii și la filialele de cartier. Programul complet al activităților este disponibil pe pagina web a bibliotecii: www.bjc.ro.
Maraton de povești la Teatrul de Păpuși Puck
Totodată, și Teatrul de Păpuși „Puck” din Cluj-Napoca va marca ziua de 15 ianuarie printr-un maraton al poveștilor românești care vor putea fi ascultate pe pagina de facebook a instituției https://www.facebook.com/teatruldepapusi.puck, după următorul program: de la ora 10.00 – „Pupăza din tei”, de Ion Creangă, în lectura actorului Radu Lărgeanu; de la ora 14.00 – „Prâslea cel voinic și merele de aur”, de Petre Ispirescu, în lectura lui Călin Mureșan; de la ora 16.00 – „Păcală în satul lui”, de Ion Creangă, în lectura lui Ionuț Constantinescu; de la ora 17.00 – „Neghiniță”, de Barbu Ștefănescu Delavrancea, în lectura Angelicăi Pamfilie; de la ora 18.00 – „Făt Frumos din lacrimă”, de Mihai Eminescu, în lectura Angelicăi Pamfilie.
Omagiu adus lui Mihai Eminescu, la Școala Populară de Arte
Școala de Arte „Tudor Jarda” Cluj-Napoca invită publicul miercuri, 15 ianuarie, de la ora 18.00, la un spectacol dedicat Zilei Culturii Naționale, eveniment ce va avea loc în Sala „Tudor Jarda” a instituției. Spectacolul, care va aduce un omagiu poetului nepereche – Mihai Eminescu, va cuprinde momente artistice ce combină poezia și muzica, oferite de cursanții claselor de actorie, canto muzică clasică, canto muzică ușoară, vioară, chitară clasică și pian. Tot în cadrul acestei manifestări, Olga Bordaș va susține un recital special și va acompania la pian interpretările de muzică clasică.
Concert de muzică cultă inspirată din folclor
De asemenea, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj (CJCPCT), în parteneriat cu Radio România Cluj, organizează de Ziua Culturii Naționale evenimentul „Tradiții clujene, de Ziua Culturii Naționale”, manifestare ce va avea loc începând cu ora 18:00, la Sala Radio din Cluj-Napoca, situată pe strada Donath nr. 160.
Programul serii va include o selecție de muzică instrumentală și vocală, jocuri și obiceiuri tradiționale, dar și compoziții de muzică cultă inspirate din folclor, semnate de renumiți compozitori români.
Acestea vor fi prezentate de Orchestra profesionistă „Cununa Transilvană”, dirijor Tudor Căucean, alături de interpreta de muzică populară Mariana Morcan.
Totodată, pe scenă vor urca: Grupul „Păstrătorii tradițiilor” Răchițele, Formația de jocuri și obiceiuri tradiționale „Zorile” din Mociu – primaș Stângaciu – Țuli Carol, Formația de jocuri tradiționale din Frata – primaș Lia Pop, alături de Tezaure Umane Vii din județul Cluj, personalități recunoscute pentru contribuția lor la păstrarea și promovarea patrimoniului cultural imaterial. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
Spectacol de muzică, poezie și publicistică, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei
Muzeul Etnografic al Transilvaniei organizează joi, 16 ianuarie, spectacolul de muzică, poezie și publicistică dedicat Zilei Culturii Naționale și celebrării marelui poet național Mihai Eminescu. Evenimentul, organizat de către Asociația Trompetiștilor din România, în colaborare cu Primăria Municipiului Cluj-Napoca – Direcția Cultură, Centrul de Zi pentru Vârstnici nr. 1 din cadrul Direcției de Asistență Socială și Medicală din Cluj-Napoca și Liceul Special pentru Deficienți de Vedere Cluj-Napoca, are ca scop promovarea artei, culturii și efortului academic, și va avea loc de la ora 16.00, la sediul instituției de pe str. Memorandumului nr. 21. Accesul publicului este liber.
Recital de poezie la Muzeul de Artă Cluj-Napoca
Totodată, Muzeul de Artă Cluj-Napoca invită publicul sâmbătă, 18 ianuarie, la un recital de poezie și interpretare artistică, realizat și coordonat de Ruslan Bârlea, actor la Teatrul Național Cluj-Napoca. Spectacolul reprezintă o colaborare cu Școala Populară de Arte „Tudor-Jarda” Cluj-Napoca, în cadrul căreia Ruslan Bârlea este actor profesor expert. Evenimentul constă în recitarea unor poezii scrise de unii dintre cei mai valoroși poeți români, cum sunt Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Ion Minulescu, Ana Blandiana și George Cosbuc. Spectacolul cuprinde și interpretarea unui fragment din O noapte furtunoasă, de Ion Luca Caragiale.
Expoziție la Muzeul Octavian Goga de la Ciucea
Și Muzeul Memorial „Octavian Goga” Ciucea își așteaptă vizitatorii până sâmbătă, 15 februarie 2025, cu o expoziție de fotografie și documente dedicată Zilei Culturii Naționale, intitulată „Luceafărul poeziei românești”.
Ianuarie 2025 este o lună indecisă: ger de -13 grade la munte și maxime de 8 grade în regiuni joase. După un început rece, temperaturile cresc treptat până la valori neobișnuit de ridicate pentru sezon. Precipitațiile rămân rare, dar revin treptat spre sfârșitul lunii.
Meteorologii au emis, luni, estimările pentru intervalul 13 – 26 ianuarie, pentru fiecare regiune.
Ianuarie, indecisă: temperaturile OSCILEAZĂ între ger și valori neașteptat de blânde
Banat
În primele trei zile, media temperaturilor maxime va scădea de la 5 grade până spre 1 grad. Ulterior, valorile termice diurne vor fi în creștere de la o zi la alta, astfel că media acestora va atinge 6…7 grade, în intervalul 18-23 ianuarie. După aceasta, ele se vor menține peste cele specifice perioadei, fiind situate în jurul valorii de 8 grade. În ceea ce privește temperaturile nocturne, acestea vor scădea la începutul săptămânii, de la o medie de -4 grade, până spre -7 grade (în data de 15 ianuarie).
În următoarele nopți, temperaturile minime vor crește, astfel încât, mediat, se va atinge valoarea de -3 grade (până în 21 ianuarie). În ultima parte a intervalului, minimele termice se vor situa în continuare peste cele obișnuite perioadei, astfel că media acestora va fi cuprinsă între -2 și 0 grade. Probabilitatea pentru precipitații va fi redusă, însă va fi în crestere spre sfârșitul intervalului analizat (23-26 ianuarie).
Crișana
În intervalul 13-15 ianuarie, media valorilor termice diurne va fi în scădere, de la 3 grade până spre 0 grade. După această perioadă, vremea se va încălzi, astfel încât temperaturile maxime vor atinge, mediat, valoarea de 7 grade (în data de 20 ianuarie). Aceeași valoare se va menține și în următoarele zile, iar spre sfârșitul celei de-a doua săptămâni se vor înregistra 7…8 grade. Raportat la temperaturile minime, acestea vor porni de la o valoare medie de -3 grade (în data de 13 ianuarie) și vor scădea până spre -8 grade (în 15 ianuarie).
Ulterior, și aceste temperaturi vor fi în creștere până în data de 18 ianuarie, când mediat, se vor înregistra -3 grade, valoare ce se va menține până în 23 ianuarie. Spre sfârșitul perioadei de analiză, media temperaturilor nocturne va continua să crească, atingând valoarea de -1 grad. Probabilitatea de precipitații va fi redusă, însă aceasta va fi în creștere spre finalul intervalului analizat (23-26 ianuarie).
Transilvania
În primele trei zile ale săptămânii, maximele termice vor scădea de la o medie de 1 grad, până spre -1 grad. Din data de 16 ianuarie, vremea se va încălzi treptat, astfel că temperaturile maxime vor crește de la 1 grad (16 ianuarie) până la o valoare medie de 6 grade (în zilele de 20 și 21 ianuarie). Temperaturile din timpul zilei se vor menține ridicate și în restul perioadei analizate, fiind situate în jurul a 5…6 grade. În situația minimelor termice, acestea vor înregistra o scădere semnificativă la debutul primei săptămâni (de la -5 grade până la -12 grade).
Din data de 16 ianuarie, media temperaturilor nocturne va crește accentuat, atingând valoarea de -5 grade, în data de 18 ianuarie. Începând cu această zi și până la finalul perioadei de analiză, mediat, se vor înregistra minime termice de -6…-5 grade. Probabilitatea de apariție a precipitațiilor va fi redusă, însă va crește în ultimele zile din cea de-a doua săptămână (23-26 ianuarie).
Maramureș
Vremea se va răci în primele zile, astfel că valorile termice diurne vor scădea de la o medie de 2 grade (13 ianuarie) până spre -1 grad (15 ianuarie). Ulterior, vremea va intra într-un proces de încălzire treptată, astfel că, mediat, maximele termice vor crește până la 7 grade (20-21 ianuarie), valoare ce se va menține și pe parcursul celei de-a doua săptămâni. Referitor la media temperaturilor din timpul nopții, aceasta va scădea semnificativ în primele trei zile, de la -1 grad până spre -9 grade.
Din data de 16 ianuarie, minimele termice vor crește semnificativ, atingând valoarea medie de -4 grade până aproape la sfârșitul intervalului de analiză (24 ianuarie). Trecător vor fi precipitații slabe, cu o probabilitate mai mare în perioada 15-17 ianuarie și în ultimele zile ale intervalului analizat.
Moldova
În primele două zile, media maximelor termice se va situa în jurul valorii de 1 grad, apoi va crește treptat, astfel că în data de 18 ianuarie aceasta va fi de 8…9 grade. În următoarele trei zile temperaturile maxime vor scădea cu aproximativ 4…5 grade și vor rămâne relativ asemănătoare până la finalul intervalului de prognoză.
Minimele termice vor fi în medie de -4 grade în prima dimineață, în jurul datei de 15 ianuarie vor scădea până la o medie de -9…-8 grade, iar în zilele ce vor urma media lor va avea variații în general între -3 și 0 grade. Probabilitatea pentru precipitații slabe și pe arii restrânse va fi mai ridicată între 13 și 17 ianuarie și din nou după data de 22 ianuarie.
Dobrogea
În 14 ianuarie media maximelor termice va scădea până la 2 grade, apoi va urca treptat, astfel că în jurul datei de 18 ianuarie se va situa în jurul valorii de 8 grade. În intervalul care va urma aceasta va avea variații între 5 și 9 grade.
Minimele termice vor fi în medie de -2 grade în data de 14 ianuarie, în ziua următoare media va scădea spre -5 grade, iar în zilele următoare va crește, astfel că în 18 ianuarie aceasta va fi de aproximativ 0 grade. Între 19 și 26 ianuarie minimele termice se vor situa în medie între -1 și 3 grade. Probabilitatea de precipitații va fi mai mare în cea de a doua săptămână.
Muntenia
În prima zi, maximele termice vor avea o medie de 5 grade, în cea de a doua de 2 grade, apoi, până în 18 ianuarie, vor crește spre 9 grade. În zilele care vor urma media temperaturilor maxime va avea variații între 5 și 8 grade. Minimele termice vor fi în medie, între -7 și -3 grade în prima săptămână și între -4 și 0 grade în cea de a doua. Probabilitatea de precipitații va fi mai mare după data de 21 ianuarie.
Oltenia
În prima zi media maximelor termice va fi de 5…6 grade, în cea de a doua va scădea la 2 grade, apoi va fi în creștere până spre finalul primei săptămâni când se va situa în jurul valorii de 8 grade. În cea de a doua săptămână maximele termice se vor situa, în medie, în general, între 5 și 9 grade. Media minimelor ternmice va avea valori cuprinse între -8 și -3 grade în prima parte a intervalului, apoi între -4 și -1 grad. Probabilitatea de precipitații va fi mai mare după data de 21 ianuarie.
La munte
Media temperaturilor de pe parcursul zilei va crește de la o zi la alta, pornind de la valoarea de -7 grade, în data de 13 ianuarie și atingând aproximativ 5 grade, în zilele de 18 și 19 ianuarie. Ulterior, valorile termice diurne vor scădea treptat până la o medie cuprinsă între 0 și 2 grade. Din punct de vedere al temperaturilor nocturne, se remarcă scăderea de la debutul primei săptămâni, astfel încât în data de 14 ianuarie se vor înregistra, mediat, -13 grade.
După această dată, minimele termice vor crește treptat; în perioada 18-22 ianuarie, media acestora va fi de -4…-3 grade, iar spre finalul intervalului de analiză vor fi ușoare variații în jurul valorii de -6 grade. Local și temporar vor fi precipitații slabe cantitativ.
Primăria Cluj-Napoca alocă suma de 250.000 de lei din bugetul local pe anul 2025 pentru organizarea evenimentului „24 ianuarie Ziua Unirii Principatelor Române”. Ziua, marcată la Cluj cu concerte, paradă și artificii de zi.
Consilierii locali ai municipiului Cluj-Napoca vor dezbate, în ședința de vineri, 17 ianuarie, un proiect de hotărâre privind alocarea sumei de 250.000 de lei pentru organizarea unui eveniment destinat sărbătoririi Zilei Unirii Principatelor Române.
Astfel, împlinirea a 166 de ani de la Unirea Principatelor Române va fi sărbătorită la Cluj-Napoca printr-o serie de momente artistice, completate de un spectacol cu efecte speciale de zi.
250.000 de lei de la bugetul local pentru manifestările de 24 Ianuarie de la Cluj-Napoca
„Manifestările dedicate „Micii Uniri” nu se limitează doar la evocarea trecutului, ci servesc şi ca o oportunitate de a sublinia rolul esențial al Unirii Principatelor Române în procesul de formare al statului național unitar român de la 1 decembrie 1918. Prin manifestările oficiale, solemne şi culturale, se accentuează importanța evenimentelor care au contribuit la consolidarea identității naționale și la conturarea traseului istoric al României.
Conform analizei cheltuielilor din anii anteriori, bugetul pe capitole, solicitat pentru evenimentul „24 ianuarie 2025 – Ziua Unirii Principatelor Române” este: cheltuieli legate de prestaţiile artiştilor (onorariul, transportul, cazarea şi masa acestora) 140.000 lei; costurile pentru scenă, led, sonorizare şi lumini ajung la suma de 70.000 lei, spectacol de artificii de zi 30.000 lei; promovarea evenimentelor implică cheltuieli de 10.000 lei”, se arată în referatul de aprobare al proiectului de hotărâre.
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
Proiectul aquapark-ului din Cluj-Napoca ajunge pe masa consilierilor locali
Ziua Culturii Naționale, marcată de instituțiile de cultură din județul Cluj
Ianuarie, indecisă: temperaturile OSCILEAZĂ între ger și valori neașteptat de blânde
250.000 de lei de la bugetul local pentru manifestările de 24 Ianuarie de la Cluj-Napoca
Primăria Cluj-Napoca asigură și anul acesta două mese gratuite pe zi voluntarilor SMURD
VIDEO FOTO. Un clujean caută un bătrân pentru a-i oferi o trotinetă cadou: „Vreau să-i fac o bucurie!”
Studenții UBB Cluj, CAMPIONI mondiali în SUA
VIDEO FOTO. Clujeanca Vlăduța Lupău, VACANȚĂ de 30.000 $ la început de an. Adică aproximativ trei ore de cântat
