Connect with us

CLUJ24 TV

VIDEO. PROPRIETAR ÎN CLUJ. Eniko Vincze: Pata Rât e o zonă stigmatizată. E poluată, e toxică. Ca om te simți ca un deșeu aruncat

Publicat


Cluj 24 împreună cu InfoCluj.eu au lansat emisiunea TV online ”Proprietar în Cluj”, invitatul ediției de joi realizată de Eugen Olariu fiind Eniko Vincze, cadru universitar la Universitatea ”Babeș-Bolyai” (UBB) și reprezentant al asociației ”Căși sociale acum”.

  • S-au împlinit 11 ani de la evacuarea de pe strada Coastei. Administrația locală a mutat efectiv comunitatea de rromi de pe Coastei în zona Pata Rât. Ce s-a mai întâmplat în acest deceniu cu acei oameni?

E.V. În decembrie 2021 s-au împlinit 11 ani și oricât de dramatic și tragic ar fi fost acea schimbare în viața oamenilor trebuia să își ducă viața mai departe.

Ei erau, cei mai mulți, angajați, locuiau în semicentru al Clujului în Piața Mărăști. Și copiii erau la școală.

Erau integrați în oraș și istoric vorbind. Am colectat multe și istorii personale le-am publicat într-un volum se numește Pata, din 2016. Brusca schimbare când s-au trezit în miez de Crăciun aruncați lângă rampa de deșeuri, funcțională la acea vreme.

Nu cred că ne putem imagina că cineva a trecut prin asta sau ce șoc putea să fie și pentru copii poate în primul rând să fie rupți de pe o zi pe alta de viața lor anterioară.

Cu mulți cu care am vorbit spuneau că le e rușine să spună la școală ce li s-a întâmplat sau că unde s-au mutat. Le era teamă că va fi pata pe ei din cauza aceasta.

Pata Rât ca zonă fiind zona rampelor de deșeuri e o zonă stigmatizată. E poluată, e toxică. Acolo practic merg deșeurile orașului și tu ca persoană, ca om să ajungi să te simți ca un deșeu aruncat la marginea societății știi cînd vii înapoi în oraș sau la locul de muncă, la școală sau la magazin sau oriunde simți că te tratează altfel sau dacă vede de unde vii.

Din păcate mulți au și murit. Sunt oameni care tot sperau că o să revină în oraș. Un foarte bun prieten domnu Titi care a fost printre seniorii rezistenței lor după ce au fost mutați, a făcut multe pentru comunitate, a făcut un atac cerebral. Nu era foarte în vârstă ( 65 de ani) mai putea să trăiască. Mulți se îmbolnăvesc de cancer și asta sigur se leagă de toxicitatea.

Este hidrogenul suflurat care e acel gaz care e foarte toxic și care e în cantități mari. De vreun an am cumpărat un senzor și măsurăm cantitatea acestui hidrogen sulfurat și cantitatea poluanților celorlalți poluanți. Se vede că e un nivel mai înalt de poluare. Inițiativa aceasta strop de aer, care are mai mulți senzori și comparativ cu PM10 și PM 2,5, prafurile acestea, acolo n Pata Rât este mai mare. Hidrogenul sulfurat e ceva specific pentru zonele cum sunt rampele de deșeuri și sunt factori care cauzează în timp și dacă ești expus apariția unor boli. Tuse, astm, cancer, boli de plămâni.

  • Cum s-au integrat rromii de pe Costei în comunitatea rromă din zona Dallas, zona Cantonului?

E.V: Interesantă întrebare. Colonia Dallas este cea mai veche, chiar de prin anii 70. Cum veneau unii oameni din sate spre oraș și nu s-au angajat în fabrici, precum s-au angajat sute de mii, s-au așezat acolo și avem deja a 4-a a 5-a generație născută acolo tot în condiții precare.

În locuinșe care nu sunt recunoscute legal și care lucrează pe rampă, inclusiv pe rampa aceasta nouă a RADP-ului. Practic ei selectează deșeurile. Cred că toți clujenii ar trebui șă știe și să recunoască faptul că fac o muncă utilă orașului și totuși sunt considerați ca fiind paria societății sau că le place să facă asta și de aceea fac asta.

Nu știu ce plăcere poate să fie o astfel de muncă remunerată la venitul minim pe economie, fără niciun spor de recunoaștere. Mulți angajați ai primăriei primesc sporuri pentru munca dificilă. Eu nu zic că nu merită dar totuși să comparăm.

Colonia Cantonului și aceea e destul de veche. Are deja vreo 20 de ani, formată în așezarea semi informală acolo. Oamenii din aceste trei comunități, mai e și a patra, barăcile chiar de pe rampă, se auto percep diferit.

Rromii de pe Coastei având o istorie lungă în oraș se simțeau mai integrați și cei din Dallas cumva după decenii de locuit și muncit acolo cumva au interiorizat apartenența lor acolo. Așteptările oamenilor față de oraș sunt diferite, Cantonului acolo de fapt ce s-a întâmplat. Au fost evacuări în grupuri mai mici de pe la mijlocul anilor 90, de pe vremea lui Funar și s-au refugiat acolo.

Noi cunoaștem din istoria personală a oamenilor. Îi ducea primăria dintr-o parte în alta. Exemplu: de pe Calea Turzii un grup de 2-3 familii i-au dus în Casa Călăului unde s-au mai adunat alte familii.

  • Nu mai avem acel simbol al Cluului, Casa Călăului…

E.V: Nu îl mai avem dar în schimb avem acel hotel care devine un simbol. De oriunde dacă ne uităm de unde au fost evacuări într-un anumit timp au apărut noi dezvoltări imobiliare.

  • Fie că e vorba de hoteluri fie că e vorba de apartamente ..

E.V: Ceva care are valoare imobiliară mare.Apoi pe cei de la Casa Călăului i-au dus în blocul NATO, cel de pe Albac.Așa îi zicea blocul NATO când adera România la NATO, nu știu cum oamenii se autodefinesc și blocurile unde stau. Acolo era un vechi cămin muncitoresc pe vremuri care s-a golit după.

  • Și acum acolo o garsonieră costă 40 de mii de euro 11 mp.

E.V: Vedeți unde s-a ajuns… Acea parte de clădire a intrat în renovare (n. red blocul NATO), primăria avea ceva fonduri și a renovat 4-6 locuințe, ceva de genul acesta.

Celor pe care i-a scos de acolo inainte nu le-a repartizat au venit alți chiriași. Atunci grupurile acestea rrome dintr-o aprte din oraș, de aici acolo, și au ajusn la marginea societății. E un personaj foarte des citat de oameni: doamna Fritea, era șefa Poliției locale.Ei spun: doamna Fritea ne-a adus aici.

Ei personalizează instituția cu omul când văd o față umană care e instituția. Dacă ea ne-a adus aici ea trebuie să ne scoată. Desigur lucru care nu se întâmplă pentru că atunci li s-a zis, acum de vreo 20 de ani, că e o soluție temporară.

  • Este o soluție temporară de peste 20 de ani primăria a mutat rând pe rând rromi din anumite zone din oraș încet încet au ajuns la periferie.

E.V: Primăria odată, domnul Funar, apoi în 2005 domnul Boc semnase ceva parteneriat cu asociația care spunea: amplasez eu acolo niște case de termopan, practic e un container de 12 mp. A pus acolo vreo 50. Apoi o altă asociație încă vreo 10 case de lemn. Practic primăria știa de lucrurile acestea, încearcă să nege și să insinueze că a fost opțiunea oamenilor să rămână acolo și să rămână fără acte.

  • La ora actuală câte persoane locuiesc cu acte sau fără acte, din datepe pe care le dețineți, în zona Pata Rât?

E.V: Eu cred că în jur de 1500 pentru că acum 3 ani parcă sau chiar 4 deja era un proiect cu finanțare norvegiană. Pata Cluj care a realizat 35 de locuințe. Au cumpărat de pe piața liberă.

Câteva a cumpărat în Apahida, alte câteva în Florești, în Baciu. De fapt ce se întâmplă. Acestea pot fi familii nucleare. Cum să te muți într-un apartament de bloc cu 2-3 generații și atunci tot au rămas acolo destul de mulți. Erau copii în 2010 acum deja au familiile lor.

Nu se pot muta cu toții cu bunica, care pe vremuri era … S-au mutat câțiva dar tot … 35 de familii s-au mutat dar cred că acum o să fie încă vreo 30 într-o nouă rundă. Cumva așa s-a gândit orașul Cluj sau nu știu cine gândește în orașul Cluj că problema aceasta trebuie rezolvată prin proiecte cu finanțări din afară de parcă noi ca oraș nu am avea buget.

  • Avem un buget de ….. mare parte din bani merg pe digitalizare, crearea facilităților pentru transportul public dar în același timp merg și pe borduri, asfatări, tocmai în centrul orașului, nu și în cartiere.

E.V: Această focusare pe regenerare urbană a zonelor din centru care sunt mai vizitate de turiști. Avem o imagine foarte bună ca oraș, trebuie să recunoaștem asta, și mașinăria de PR a primăriei are un rol. Desigur orice primar s-ar mândri cu realizări dar din păcate reies tot mai multe nemulțumiri ale locuitorilor din Cluj și nu trebuie să mergem în Pata Rât ca să vedem că sunt probleme în oraș.

  • Primpria este în urmă cu proiectul de realizare a locuințelor sociale. Ați militat foarte mult a se crește și a se contrui aceste unități locative pentru persoanele defavorizate. Aici nu vorbim de etnie nu vorbim de religie, pur și simplu sunt oameni care nu își permit să plătească un credit, nu își permit să își cumpere o locuință dar își doresc să locuiască și ei undeva unde au locul de muncă. pentur că mulți dintre aceștia sunt în Cluj-Napoca

E.V: Un loc de muncă nu îți mai este suficient. Tot sistemul acesta este făcut să câștige tot cei care au bani să câștige și mai mult cei care au de undeva capitalul cu care au pornit la un moment dat în bussinesurile lor. Să le multiplice prin investiții în dezvoltare imobiliară. E domeniul care aduce foarte mare profit.

  • Clujul este văzut ca un Eldorado al construcțiilor dar administrația locală este restantă la aceste construcții de apartamente pentru aceste persoane cu nevoi. În 10 ani au construit 12 locuințe pe Ghimeșului dacă nu mă înșel.

E.V :Ghimeșului a fost predat în 2021. Între 2015 și 2020 să zic așa zero. În perioada anterioară strategiei de dezvoltare, chiar dacă acolo se menționau că se vor face nu s-a făcut nimic.

Și înainte ..hmm.. cred că avem o renovare pe strada Coroianu, era ori o școală ori un cămin  de elevi care s-a renovat din fonduri europene 26 de locuințe. Deci e foarte, foarte puțin. Nu poți să spui altceva decât că nu se dorește.

Că nu e voință politică. Bani sunt, nevoie este, vorbim despre cât de deschiși suntem noi ca oraș, mai nou se spunem nu lăsăm pe nimeni în urmă. Ne mândrim că ne vin investitori și totuși să neglijezi aceste proleme înseamnă că nu ai interes sau ești chiar contrainteresat tu ca primărie. De ce? Ca să faci mai mult loc să lași mai mult spațiu dezvoltatorilor imobiliari.

  • La votul bugetului în luna februarie s-a afirmat că primăria ar urma să cumpere terenuri de pe piața liberă și să construiască aceste locuințe sociale. Credeți că va fi un proiect realizabil în acești ani?

E.V: Nu știu unde sunt terenuri private așa generoase care să fie cumpărate de primărie. Avem foarte multe fabrici. Acum 5 ani mai găsea de unde ar fi putut să cumpere și cum s-au construit acele blocuri se putea să se investească bani publici să fie locuințe publice. Apoi avem în Borhanci terenuri, parcă mai avea primăria.

  • În Borhanci a fost acel program Casarom pornit pe vremea domnului Funar, continuat de domnul primar Emil Boc după care s-a încheiat totul nu s-a mai construit nimic acolo.

E.V: Casarom, pe urmă era cartierul Tineretului cu donul Paszkany și cartierul Lomb. Noi ne gândeam și propuneam primăriei să identifice clădiri goale, clădiri publice. De exemplu cămine de elevi a unor foste școli profesionale. Am văzut clădirea de pe strada Gării nr 4. Stă goală de nu știu câți ani.

Astfel de clădiri mai pot să existe în Cluj, cred. Primăria trebuie să aibă la patrimoniu o evidență inclusiv și cu terenruile. Sau clădiri pe care le-a dat în chirie pe la firme sau terenuri pe care le-a concesionat. Dacă aceste baze de date ar fi publice poate ne-am mira că totuși primăria mai are în patrimoniu ceva.

  • Există acea comunitate de rromi de pe strada Stephenson. E o altă zonă pe care vecinii o reclamă ca fiind o zonă oarecum dificilă din cauza comportamentului acestora.

E.V: E o casă veche. Pe vremuri nu era casă proprietate personală. Era construită de Trustul de construcții parcă se chema. Romii care au primit acolo locuință în anii 70 într-adevăr au venit din județul Mureș, unii sunt vorbitori și de maghiară și de limba romani. Au lucrat în construcții.

Sunt 5 apartamente în casa aceasta veche, trei dintre ei au cumpărat, 2 apartamente au rămas încă în proprietatea Transilvania Construcții. Ce se întâmplă și acolo.

Familia bătrână care o parte dintre bătrâni mai trăiesc, copiii care au crescut. Înainte de 90, mai primeai repatizări în locuințe de stat. După 90 s-au sistat de tot sau foarte puțină lume a mai primit și atunci toată lumea a rămas acolo. Unde să te duci.

În jurul casei vechi au construit niște barăci așa s-a format o așezare informală și așa s-a închegat această comunitate.  Sunt mulți și cu copii dar asta nu înseamnă că lor le place să fie așa mulți acolo și să nu aibă spațiu.

Locuind în barăcile astea și acolo fiind pe stradă un loc cât de cât protejat că nu sunt mașini, copiii sunt afară. Și atunci vecinii depun reclamații. E un cerc vicios.

Dacă s-ar dori să se rezolve, încă o dată nici oamenilor aceia nu le lace să se aglomereze în niște barăci precare și fără utilități, ok să se demoleze dar să se dea ceva în schimb oamenilor respectivi.

Dacă nu se cheamă evacuare forțată în reglementările internaționale acest lucru ar fi interzis. Evacuarea care lasă oameni evacuați fără locuință alternativă e evacuare forțată și nu ar trebui să se întâmple.

  • Credeți că ar trebui schimbat sistemul de atribuire a locuințelor sociale?

E.V: Avem legea locuinței care e desigur pe plan național trebuie respectată în orice localitate, de primării atunci când stabilesc criteriile. Acest lucru nu se face în primăaria clujeana. A introdus  multe criterii.

Au fost și discriminatorii și nelegale. Noi avem un proces câștigat pe tema aceasta. În urma acelei decizii judecătorești primăria a fost obligată să scoată câteva criterii. Au mai rămas acolo niște criterii care sunt mai problematice…

Până la urmă problema e lipsa locuințelor sociale. Dacă ar fi suficiente, oamenii nu ar trebui să se lupte între ei, să fie competiție pe 5-6 locuințe câte se dau anual dacă se dau când foștii chiriași mor sau sunt evacuați pentru că nu respectă contractual de închiriere.

Dacă ar fi suficient de multe ar primi și cei care sunt foarte săraci… pentru că legea ce zice: Toți cei care au venit sub pragul venitului mediu pe economie (în jur de de 3500 lei național) sunt îndreptățiți la locuință socială dacă nu au avut în proprietate.

Sunt foarte mulți conform legii, doar că nefiind suficiente locuințe se crează tot felul de legende și mituri și prejudecăți în jurul locuințelor sociale cum că ele ar fi ceva de rușine. Austriecilor nu le e rușine la nemți nu e rușine. Doar la noi e mare rușine să soliciți o locuință social pentru că ți se pune stigma aceasta că aștepți un dar de la stat.

Nu e un dar de la stat e un drept social ca oricare altul pe care statul ar trebui să îl asigure tuturor cetățenilor.

  • Legat de problema locativă în alte orașe din Transilvania mai există astfel de probleme cum le avem gen Pata Rât?

E.V: Am făcut mai multe cercetări cred că în vreo 50 de localități din România iar în momentul de față, împreună cu alți colegi de la UBB, derulăm o cercetare în orașul Baia Mare.

Acolo putem observa cum se creează, cum s-au creat în timp și cum se perpetuează zonele de locuire cu infrastructură mai puțin dezvoltată, respectiv unde se adună oameni care au venituri foarte mici și care nu au alte șanse nicăieri.

Acolo asta am observat, în Baia Mare de exemplu, fondurile de locuințe sociale sunt administrate de Direcția de asistență socială. Acolo se face cumva legătura mai strânsă între social- social. Deci social dacă e social e ceva urât. La noi, adică în Cluj e administrat de direcția de parimoniu.

Ar trebui recunoscut că locuințele sociale satisfac nevoia mai multor categorii sociale nu a celor foarte săraci. Și în Baia Mare avem așezări informale care s-au format în timp pentru că oamenii și rromii pentru că marea majoritate sunt rromi care locuiesc în astfel de așezări nu pot să se mute de acolo.

Orașul e un pic mai ieftin dar cu venitul minim .. nu e nici acolo ieftină o locuință. Craica, Pirita sunt astfel de așezări informale. Apoi sunt câteva zone cu blocuri de locuințe sociale despre care probabil că și presa a relatat  în timp. vedem cum fiecare oraș gestionează un pic diferit problema locuirii precare și sărace.

Am observat în Baia Mare că foarte des îi mută. Un bloc intră în renovare din 5 în 5 ani și la fiecare renovare scoate chiriașii vechi și aduce alții. E cumva o strategie locală. După ce sunt evacuați merg înapoi în Craica în Pirita și măresc numărul celor care stau în așezarea informală. Nu dispare problema dar se ascunde. Se mută dintr-o zonă în alta.

În cercetarea aceea care se cheamă: Muncă precară și locuire perifercă avem niște obiective foarte generoase. Vrem să urmărim schimbările majore în Baia Mare încă din timpul industrializării socialiste. Ce a însemnat asta ca locuri de muncă și ca locuire, creare de blocuri de cartiere vechi muncitorești.

Apoi urmărim ce s-a întâmplat dezindustrializării cu închiderea vechilor fabric, se schimbă foarte mult oreșul respectiv mulți pleacă ori în afară pentru locuri de muncă ori se retrag prin comune. Închiderea minelor, acolo a fost practic industria minieră care a ținut orașul și a făcut să crească atât de mult înainte de 90.

Urmărim cam ce se întâmplă cam din 2000 încoace. Încep să apara noi industrii e un proces și de reindustrializare îi spunem noi. O fabrică de mobilă care angajează foarte mulți rromi dar la venitul minim. Asta ce înseamnă că și cu această reindustrializare practic oamenii nu au șansa pe care au avut-o în vremea industrializării când cu locul de muncă a venit și o locuință.

Era un orizont de viață Oamenii își puteau face planuri că la un moment dat…. acum asta nu pare să se mai revină pentru că firmele private nu își asumă să asigure locuința angajaților și preferă să îi aducă din comunele învecinate. Tema cercetării noastre este să vedem cum se leagă aceste munci precare, slab plătite de locuirea în sărăcie.

Finalizarea studiului va fi la finalul anului 2023. Acum suntem cam pe a mijloc am încheiat în bună parte munca de teren pentru că lucrăm cu metodologii calitative, interviuri cu angajatori dar desigur și cu locuitorii acestor zone urbane locuite de romi dar și interviuri și cu români și cu maghiari să mai vedem niște diferențe. Destine diferite.

De ce unii au ajuns într-o parte și alții în altă parte din oraș.  Interviuri cu administrația publică locală și județeană, lucrăm și cu statistici. Urmărim și schimbări economice și ce înseamnă producție dar și compoziția populației cum s-a schimbat de-a lungul anilor.

Contribuția noastră principală e să vedem ceea ce unii numesc problematica rromă, să o vedem ca un fenomen care ține de tot restul vieții sociale, economice și politice.

Să nu o separăm ca pe o insulă și să vorbim despre rromi, cum sunt rromii. Vrem să vedem cum a funcționat sistemul și cum funcționează astăzi, cum produce sărăcie pentru unii, bogăție pentru alții și să vedem munca și locuirea cum se leagă.

Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

FOTO. Clujean vitezoman, AMENDAT cu 3.300 de lei. Conducea cu 174 km/h, în Jucu

Publicat

Un clujean de 47 de ani a fost prins de radar rulând cu 174 km/h în Jucu, jud. Cluj. Acesta a fost amendat cu 3.300 de lei și i s-a suspendat permisul pentru 120 de zile.

„La data de 16 februarie a.c., în jurul orei 23.10, polițiștii Biroului Drumuri Naționale și Europene au înregistrat cu aparatul radar un conducător auto de 47 de ani, din municipiul Cluj-Napoca, care circula cu viteza de 174 km/h, pe DN1C E576, în localitatea Jucu.

FOTO. Clujean vitezoman, AMENDAT cu 3.300 de lei. Conducea cu 174 km/h, în Jucu

Acesta fost sancționat contravențional cu amendă în valoare de 3.300 de lei, fiindu-i suspendat dreptul de a conduce vehicule pe o perioadă de 120 de zile”, a transmis IPJ Cluj.

Citește mai departe

EVENIMENT

Salvamontistul mort în avalanșa din zona Bâlea Lac, înmormântat marți în Cimitirul Central din Cluj-Napoca

Publicat

De

lumanare doliu

Fostul salvamontist clujean Paul ”Pogo” Popescu, care a murit vineri la doar 33 de ani după ce a fost surprins de o avalanșă în zona Bâlea Lac din Munții Făgăraș, va fi înmormântat, marți, în Cimitirul Central din Cluj-Napoca.

”Februarie 16, an 2024 este data în care copilul nostru drag, Paul a dat ultima sa „linie” , la apus de soare pe fața NV Văiuga din  Făgăraș. Acum spiritul lui rebel este mai liber că oricând.

Ajutați de mulții lui prieteni, trupul lui Paul a ajuns sâmbătă seara în Cluj.

Priveghiul va fi organizat luni 19 februarie la ora 16.00 iar marți, ora 14.00, în Cimitirul Central va fi înmormântarea.

Dragă Paul, noi toți te iubim!”, a transmis tatăl acestuia, Petre Popescu.

Cei ce vor sa își ia rămas bun de la Paul o pot face astăzi, 19 februarie, în cadrul priveghiului, începând cu ora 16:00, la Capela Mare a Cimitirului Central iar slujba de înmormântare va fi mâine ora 14:00, la același cimitir.

Citește mai departe

EDUCATIE

FOTO. UTCN a inaugurat noile spații de învățământ din fostele clădiri ale BT și Casei de Modă din Cluj-Napoca

Publicat

De

UTCN a inaugurat, luni, noile spații de învățământ din fostele clădiri ale BT și Casei de Modă de pe strada George Barițiu din Cluj-Napoca, reabilitate în urma unei investiții totale de peste 42 de milioane de lei.

Rectorul UTCN, Vasile Țopa, a declarat că universitatea avea nevoie de astfel de noi spații, întrucât a crescut numărul de studenți.

”Reușim să inaugurăm cele două spații în două locații emblematice ale Clujului, dedicate tinerilor noștri”, a spus Țopa.

Primarul Emil Boc a declarat la rândul său că municipiul Cluj-Napoca este ceea ce este astăzi datorită universităților clujene, acesta fiind cel mai important avantaj competitiv al urbei.

”Și dvs, la fel ca alții, duceți Clujul în Liga Campionilor în materie de cercetare, dezvoltare, inovare, IT. Acesta este profilul adevărat al Clujului, fiecare în domeniul lui trece la următorul nivel”, a subliniat Boc.

Investiție totală de peste 42 de milioane de lei

Cele două clădiri, sediul BT și clădirea Casei de Modă, au fost achiziționate în anul 2017 și au intrat în reabilitare completă în anul 2020, lucrările fiind finalizate la sfârșitul anului trecut.

Fosta clădire a BT a fost construită în anul 2002 și găzduiește pe o suprafață construită de aproape 500 de mp, spații educaționale –  librăria UTCN, săli de seminarii, laboratoare pentru studenții facultăților de profil electric, desfășurate pe 4.000 de mp. Clădirea a fost reabilitată în urma unei investiții de 18,2 milioane de lei, fonduri asigurate din venituri proprii, cât și din bugetul de stat.

Clădirea Casei de Modă, construită în anul 1969, iar aici va funcționa hub-ul UTCN, cu spații de conferințe, cercetare și co-working, pe o suprafață de peste 5.300 de mp.

Imobilul are certificat de clădire verde și prevede un înalt standard de eficiență energetică, investiția ridicându-se la 24 de milioane de lei.

La inaugurare au mai participat, printre alții, prefectul Clujului, Irina Munteanu, rectori ai altor universități clujene, cadre didactice ale UTCN.

Citește mai departe

EVENIMENT

Mihai Silvășan (U-BT Cluj) DEBUTEAZĂ joi ca selecționer al echipei naționale de baschet a României. „Vrem VICTORIA, normal”

Publicat

Antrenorul echipei de baschet masculin U-BT Cluj, Mihai Silvășan, debutează joi ca selecționer al României, într-un meci cu Luxemburg. U-BT Cluj și-a adjudecat deja primul trofeu al sezonului, a cucerit Cupa României duminică seară, pe propriul teren. Ardelenii s-au impus, scor 84-70, în finala cu Rapid București, la capătul unui meci intens.

Clujenii și-au trecut a doua Cupă a României la rând în palmares, după ce au câștigat trei campionate consecutiv. În prezent, este singura formație din țară neînvinsă în competiția internă și calificată, în premieră, în sferturile EuroCup, scrie GSP.

Mihai Silvășan (U-BT Cluj) DEBUTEAZĂ joi ca selecționer al echipei naționale de baschet a României. „Vrem VICTORIA, normal”

În baschetul masculin din România, ora exactă se dă de la Cluj Napoca, nu de ieri, de azi! Bonus: pentru performanțele obținute cu U-BT, Mihai Silvășan, 39 de ani, a fost numit în decembrie 2023 selecționerul echipei naționale, joi, tot pe malul Someșului, va debuta în noua funcție, contra Luxemburgului, în drumul spre Campionatul Mondial.

La finalul partidei ce a adus un nou trofeu pentru clujeni și pentru el, Silvășan a vorbit relaxat și fără un entuziasm peste măsură despre tot ceea ce se întâmplă. Atât la Cluj, cât și la prima reprezentativă.

„Ai avut un trofeu pe masă și l-ai câștigat, ceea ce este minunat. Un lucru bun. Nu vrem să exagerăm cu sărbătoarea, evident, dar mă bucur că am câștigat Cupa. Vom avea și câteva zile de pauză, timp ca unii jucători să se refacă fizic și mental.

Eu, alături de unii jucători care vin la lot, nu voi avea pauză. Ceilalți vor avea timp să-și reîncarce bateriile, apoi vom începe, practic, cea mai importantă parte a sezonului”, a declarat Silvășan după câștigarea trofeului.

„Sper să mai urmeze și alte trofee, oriunde le-am câștiga, la Cluj sau prin alte orașe”

Clujenii s-au obișnuit cu trofeele. Pe lângă cele șapte Cupe din palmares, mai are opt trofee de campioană pe plan intern.

„E a doua Cupă pe care o câștigăm acasă. E frumos să câștigi în fața propriilor suporteri, îi așteptăm să vină în continuare, să ne bucurăm de victorii.

Da, am câștigat un trofeu, dar e cel mai puțin important, cu tot respectul. E Cupa României câștigată după cinci meciuri, am reușit să bifăm o performanță, dar lucrurile importante de-abia acum încep.

Cred că nu va dormi nimeni cu trofeul, rămâne la birou. E mare, e grăsună, nu încape în pat! Sper să mai urmeze și alte trofee, oriunde le-am câștiga, la Cluj sau prin alte orașe.

E un feeling bun, să celebrezi acasă, cu familia, cu prietenii. Suporterii noștri sunt minunați, sunt convins că ne vor susține și în EuroCup, unde cred că sala va fi arhiplină”, a mai spus Silvășan.

Planurile la echipa națională

„Am puține emoții, nu știu la ce să mă aștept. Dar cred că m-am pregătit bine pentru acest moment, de-abia aștept să mă întâlnesc cu jucătorii să am un prim contact. Vreau să începem munca împreună. Ne vom concentra doar pe meciul cu Luxemburg, nu avem mult timp de pregătire, dar avem calitatea și valoarea necesară pentru a câștiga.

E foarte importantă prima impresie cu jucătorii, mă gândesc la meciul naționalei, apoi la ceea ce va urma.

După cum mă știți voi pe mine, aici, la Cluj, ce obiectiv credeți că am? Da, victorie, victorie la fiecare meci, apoi vom vedea până unde putem merge, cât de buni suntem, ca să ajungem cât mai sus. Câștigăm Campionatul Mondial din 2027, este bine? Evident că nu e realist! O luăm pas cu pas, meci cu meci, antrenament cu antrenament”, a comentat antrenorul.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax