CLUJ24 TV
VIDEO. PROPRIETAR ÎN CLUJ. Eniko Vincze: Pata Rât e o zonă stigmatizată. E poluată, e toxică. Ca om te simți ca un deșeu aruncat
Cluj 24 împreună cu InfoCluj.eu au lansat emisiunea TV online ”Proprietar în Cluj”, invitatul ediției de joi realizată de Eugen Olariu fiind Eniko Vincze, cadru universitar la Universitatea ”Babeș-Bolyai” (UBB) și reprezentant al asociației ”Căși sociale acum”.
- S-au împlinit 11 ani de la evacuarea de pe strada Coastei. Administrația locală a mutat efectiv comunitatea de rromi de pe Coastei în zona Pata Rât. Ce s-a mai întâmplat în acest deceniu cu acei oameni?
E.V. În decembrie 2021 s-au împlinit 11 ani și oricât de dramatic și tragic ar fi fost acea schimbare în viața oamenilor trebuia să își ducă viața mai departe.
Ei erau, cei mai mulți, angajați, locuiau în semicentru al Clujului în Piața Mărăști. Și copiii erau la școală.
Erau integrați în oraș și istoric vorbind. Am colectat multe și istorii personale le-am publicat într-un volum se numește Pata, din 2016. Brusca schimbare când s-au trezit în miez de Crăciun aruncați lângă rampa de deșeuri, funcțională la acea vreme.
Nu cred că ne putem imagina că cineva a trecut prin asta sau ce șoc putea să fie și pentru copii poate în primul rând să fie rupți de pe o zi pe alta de viața lor anterioară.
Cu mulți cu care am vorbit spuneau că le e rușine să spună la școală ce li s-a întâmplat sau că unde s-au mutat. Le era teamă că va fi pata pe ei din cauza aceasta.
Pata Rât ca zonă fiind zona rampelor de deșeuri e o zonă stigmatizată. E poluată, e toxică. Acolo practic merg deșeurile orașului și tu ca persoană, ca om să ajungi să te simți ca un deșeu aruncat la marginea societății știi cînd vii înapoi în oraș sau la locul de muncă, la școală sau la magazin sau oriunde simți că te tratează altfel sau dacă vede de unde vii.
Din păcate mulți au și murit. Sunt oameni care tot sperau că o să revină în oraș. Un foarte bun prieten domnu Titi care a fost printre seniorii rezistenței lor după ce au fost mutați, a făcut multe pentru comunitate, a făcut un atac cerebral. Nu era foarte în vârstă ( 65 de ani) mai putea să trăiască. Mulți se îmbolnăvesc de cancer și asta sigur se leagă de toxicitatea.
Este hidrogenul suflurat care e acel gaz care e foarte toxic și care e în cantități mari. De vreun an am cumpărat un senzor și măsurăm cantitatea acestui hidrogen sulfurat și cantitatea poluanților celorlalți poluanți. Se vede că e un nivel mai înalt de poluare. Inițiativa aceasta strop de aer, care are mai mulți senzori și comparativ cu PM10 și PM 2,5, prafurile acestea, acolo n Pata Rât este mai mare. Hidrogenul sulfurat e ceva specific pentru zonele cum sunt rampele de deșeuri și sunt factori care cauzează în timp și dacă ești expus apariția unor boli. Tuse, astm, cancer, boli de plămâni.
- Cum s-au integrat rromii de pe Costei în comunitatea rromă din zona Dallas, zona Cantonului?
E.V: Interesantă întrebare. Colonia Dallas este cea mai veche, chiar de prin anii 70. Cum veneau unii oameni din sate spre oraș și nu s-au angajat în fabrici, precum s-au angajat sute de mii, s-au așezat acolo și avem deja a 4-a a 5-a generație născută acolo tot în condiții precare.
În locuinșe care nu sunt recunoscute legal și care lucrează pe rampă, inclusiv pe rampa aceasta nouă a RADP-ului. Practic ei selectează deșeurile. Cred că toți clujenii ar trebui șă știe și să recunoască faptul că fac o muncă utilă orașului și totuși sunt considerați ca fiind paria societății sau că le place să facă asta și de aceea fac asta.
Nu știu ce plăcere poate să fie o astfel de muncă remunerată la venitul minim pe economie, fără niciun spor de recunoaștere. Mulți angajați ai primăriei primesc sporuri pentru munca dificilă. Eu nu zic că nu merită dar totuși să comparăm.
Colonia Cantonului și aceea e destul de veche. Are deja vreo 20 de ani, formată în așezarea semi informală acolo. Oamenii din aceste trei comunități, mai e și a patra, barăcile chiar de pe rampă, se auto percep diferit.
Rromii de pe Coastei având o istorie lungă în oraș se simțeau mai integrați și cei din Dallas cumva după decenii de locuit și muncit acolo cumva au interiorizat apartenența lor acolo. Așteptările oamenilor față de oraș sunt diferite, Cantonului acolo de fapt ce s-a întâmplat. Au fost evacuări în grupuri mai mici de pe la mijlocul anilor 90, de pe vremea lui Funar și s-au refugiat acolo.
Noi cunoaștem din istoria personală a oamenilor. Îi ducea primăria dintr-o parte în alta. Exemplu: de pe Calea Turzii un grup de 2-3 familii i-au dus în Casa Călăului unde s-au mai adunat alte familii.
- Nu mai avem acel simbol al Cluului, Casa Călăului…
E.V: Nu îl mai avem dar în schimb avem acel hotel care devine un simbol. De oriunde dacă ne uităm de unde au fost evacuări într-un anumit timp au apărut noi dezvoltări imobiliare.
- Fie că e vorba de hoteluri fie că e vorba de apartamente ..
E.V: Ceva care are valoare imobiliară mare.Apoi pe cei de la Casa Călăului i-au dus în blocul NATO, cel de pe Albac.Așa îi zicea blocul NATO când adera România la NATO, nu știu cum oamenii se autodefinesc și blocurile unde stau. Acolo era un vechi cămin muncitoresc pe vremuri care s-a golit după.
- Și acum acolo o garsonieră costă 40 de mii de euro 11 mp.
E.V: Vedeți unde s-a ajuns… Acea parte de clădire a intrat în renovare (n. red blocul NATO), primăria avea ceva fonduri și a renovat 4-6 locuințe, ceva de genul acesta.
Celor pe care i-a scos de acolo inainte nu le-a repartizat au venit alți chiriași. Atunci grupurile acestea rrome dintr-o aprte din oraș, de aici acolo, și au ajusn la marginea societății. E un personaj foarte des citat de oameni: doamna Fritea, era șefa Poliției locale.Ei spun: doamna Fritea ne-a adus aici.
Ei personalizează instituția cu omul când văd o față umană care e instituția. Dacă ea ne-a adus aici ea trebuie să ne scoată. Desigur lucru care nu se întâmplă pentru că atunci li s-a zis, acum de vreo 20 de ani, că e o soluție temporară.
- Este o soluție temporară de peste 20 de ani primăria a mutat rând pe rând rromi din anumite zone din oraș încet încet au ajuns la periferie.
E.V: Primăria odată, domnul Funar, apoi în 2005 domnul Boc semnase ceva parteneriat cu asociația care spunea: amplasez eu acolo niște case de termopan, practic e un container de 12 mp. A pus acolo vreo 50. Apoi o altă asociație încă vreo 10 case de lemn. Practic primăria știa de lucrurile acestea, încearcă să nege și să insinueze că a fost opțiunea oamenilor să rămână acolo și să rămână fără acte.
- La ora actuală câte persoane locuiesc cu acte sau fără acte, din datepe pe care le dețineți, în zona Pata Rât?
E.V: Eu cred că în jur de 1500 pentru că acum 3 ani parcă sau chiar 4 deja era un proiect cu finanțare norvegiană. Pata Cluj care a realizat 35 de locuințe. Au cumpărat de pe piața liberă.
Câteva a cumpărat în Apahida, alte câteva în Florești, în Baciu. De fapt ce se întâmplă. Acestea pot fi familii nucleare. Cum să te muți într-un apartament de bloc cu 2-3 generații și atunci tot au rămas acolo destul de mulți. Erau copii în 2010 acum deja au familiile lor.
Nu se pot muta cu toții cu bunica, care pe vremuri era … S-au mutat câțiva dar tot … 35 de familii s-au mutat dar cred că acum o să fie încă vreo 30 într-o nouă rundă. Cumva așa s-a gândit orașul Cluj sau nu știu cine gândește în orașul Cluj că problema aceasta trebuie rezolvată prin proiecte cu finanțări din afară de parcă noi ca oraș nu am avea buget.
- Avem un buget de ….. mare parte din bani merg pe digitalizare, crearea facilităților pentru transportul public dar în același timp merg și pe borduri, asfatări, tocmai în centrul orașului, nu și în cartiere.
E.V: Această focusare pe regenerare urbană a zonelor din centru care sunt mai vizitate de turiști. Avem o imagine foarte bună ca oraș, trebuie să recunoaștem asta, și mașinăria de PR a primăriei are un rol. Desigur orice primar s-ar mândri cu realizări dar din păcate reies tot mai multe nemulțumiri ale locuitorilor din Cluj și nu trebuie să mergem în Pata Rât ca să vedem că sunt probleme în oraș.
- Primpria este în urmă cu proiectul de realizare a locuințelor sociale. Ați militat foarte mult a se crește și a se contrui aceste unități locative pentru persoanele defavorizate. Aici nu vorbim de etnie nu vorbim de religie, pur și simplu sunt oameni care nu își permit să plătească un credit, nu își permit să își cumpere o locuință dar își doresc să locuiască și ei undeva unde au locul de muncă. pentur că mulți dintre aceștia sunt în Cluj-Napoca
E.V: Un loc de muncă nu îți mai este suficient. Tot sistemul acesta este făcut să câștige tot cei care au bani să câștige și mai mult cei care au de undeva capitalul cu care au pornit la un moment dat în bussinesurile lor. Să le multiplice prin investiții în dezvoltare imobiliară. E domeniul care aduce foarte mare profit.
- Clujul este văzut ca un Eldorado al construcțiilor dar administrația locală este restantă la aceste construcții de apartamente pentru aceste persoane cu nevoi. În 10 ani au construit 12 locuințe pe Ghimeșului dacă nu mă înșel.
E.V :Ghimeșului a fost predat în 2021. Între 2015 și 2020 să zic așa zero. În perioada anterioară strategiei de dezvoltare, chiar dacă acolo se menționau că se vor face nu s-a făcut nimic.
Și înainte ..hmm.. cred că avem o renovare pe strada Coroianu, era ori o școală ori un cămin de elevi care s-a renovat din fonduri europene 26 de locuințe. Deci e foarte, foarte puțin. Nu poți să spui altceva decât că nu se dorește.
Că nu e voință politică. Bani sunt, nevoie este, vorbim despre cât de deschiși suntem noi ca oraș, mai nou se spunem nu lăsăm pe nimeni în urmă. Ne mândrim că ne vin investitori și totuși să neglijezi aceste proleme înseamnă că nu ai interes sau ești chiar contrainteresat tu ca primărie. De ce? Ca să faci mai mult loc să lași mai mult spațiu dezvoltatorilor imobiliari.
- La votul bugetului în luna februarie s-a afirmat că primăria ar urma să cumpere terenuri de pe piața liberă și să construiască aceste locuințe sociale. Credeți că va fi un proiect realizabil în acești ani?
E.V: Nu știu unde sunt terenuri private așa generoase care să fie cumpărate de primărie. Avem foarte multe fabrici. Acum 5 ani mai găsea de unde ar fi putut să cumpere și cum s-au construit acele blocuri se putea să se investească bani publici să fie locuințe publice. Apoi avem în Borhanci terenuri, parcă mai avea primăria.
- În Borhanci a fost acel program Casarom pornit pe vremea domnului Funar, continuat de domnul primar Emil Boc după care s-a încheiat totul nu s-a mai construit nimic acolo.
E.V: Casarom, pe urmă era cartierul Tineretului cu donul Paszkany și cartierul Lomb. Noi ne gândeam și propuneam primăriei să identifice clădiri goale, clădiri publice. De exemplu cămine de elevi a unor foste școli profesionale. Am văzut clădirea de pe strada Gării nr 4. Stă goală de nu știu câți ani.
Astfel de clădiri mai pot să existe în Cluj, cred. Primăria trebuie să aibă la patrimoniu o evidență inclusiv și cu terenruile. Sau clădiri pe care le-a dat în chirie pe la firme sau terenuri pe care le-a concesionat. Dacă aceste baze de date ar fi publice poate ne-am mira că totuși primăria mai are în patrimoniu ceva.
- Există acea comunitate de rromi de pe strada Stephenson. E o altă zonă pe care vecinii o reclamă ca fiind o zonă oarecum dificilă din cauza comportamentului acestora.
E.V: E o casă veche. Pe vremuri nu era casă proprietate personală. Era construită de Trustul de construcții parcă se chema. Romii care au primit acolo locuință în anii 70 într-adevăr au venit din județul Mureș, unii sunt vorbitori și de maghiară și de limba romani. Au lucrat în construcții.
Sunt 5 apartamente în casa aceasta veche, trei dintre ei au cumpărat, 2 apartamente au rămas încă în proprietatea Transilvania Construcții. Ce se întâmplă și acolo.
Familia bătrână care o parte dintre bătrâni mai trăiesc, copiii care au crescut. Înainte de 90, mai primeai repatizări în locuințe de stat. După 90 s-au sistat de tot sau foarte puțină lume a mai primit și atunci toată lumea a rămas acolo. Unde să te duci.
În jurul casei vechi au construit niște barăci așa s-a format o așezare informală și așa s-a închegat această comunitate. Sunt mulți și cu copii dar asta nu înseamnă că lor le place să fie așa mulți acolo și să nu aibă spațiu.
Locuind în barăcile astea și acolo fiind pe stradă un loc cât de cât protejat că nu sunt mașini, copiii sunt afară. Și atunci vecinii depun reclamații. E un cerc vicios.
Dacă s-ar dori să se rezolve, încă o dată nici oamenilor aceia nu le lace să se aglomereze în niște barăci precare și fără utilități, ok să se demoleze dar să se dea ceva în schimb oamenilor respectivi.
Dacă nu se cheamă evacuare forțată în reglementările internaționale acest lucru ar fi interzis. Evacuarea care lasă oameni evacuați fără locuință alternativă e evacuare forțată și nu ar trebui să se întâmple.
- Credeți că ar trebui schimbat sistemul de atribuire a locuințelor sociale?
E.V: Avem legea locuinței care e desigur pe plan național trebuie respectată în orice localitate, de primării atunci când stabilesc criteriile. Acest lucru nu se face în primăaria clujeana. A introdus multe criterii.
Au fost și discriminatorii și nelegale. Noi avem un proces câștigat pe tema aceasta. În urma acelei decizii judecătorești primăria a fost obligată să scoată câteva criterii. Au mai rămas acolo niște criterii care sunt mai problematice…
Până la urmă problema e lipsa locuințelor sociale. Dacă ar fi suficiente, oamenii nu ar trebui să se lupte între ei, să fie competiție pe 5-6 locuințe câte se dau anual dacă se dau când foștii chiriași mor sau sunt evacuați pentru că nu respectă contractual de închiriere.
Dacă ar fi suficient de multe ar primi și cei care sunt foarte săraci… pentru că legea ce zice: Toți cei care au venit sub pragul venitului mediu pe economie (în jur de de 3500 lei național) sunt îndreptățiți la locuință socială dacă nu au avut în proprietate.
Sunt foarte mulți conform legii, doar că nefiind suficiente locuințe se crează tot felul de legende și mituri și prejudecăți în jurul locuințelor sociale cum că ele ar fi ceva de rușine. Austriecilor nu le e rușine la nemți nu e rușine. Doar la noi e mare rușine să soliciți o locuință social pentru că ți se pune stigma aceasta că aștepți un dar de la stat.
Nu e un dar de la stat e un drept social ca oricare altul pe care statul ar trebui să îl asigure tuturor cetățenilor.
- Legat de problema locativă în alte orașe din Transilvania mai există astfel de probleme cum le avem gen Pata Rât?
E.V: Am făcut mai multe cercetări cred că în vreo 50 de localități din România iar în momentul de față, împreună cu alți colegi de la UBB, derulăm o cercetare în orașul Baia Mare.
Acolo putem observa cum se creează, cum s-au creat în timp și cum se perpetuează zonele de locuire cu infrastructură mai puțin dezvoltată, respectiv unde se adună oameni care au venituri foarte mici și care nu au alte șanse nicăieri.
Acolo asta am observat, în Baia Mare de exemplu, fondurile de locuințe sociale sunt administrate de Direcția de asistență socială. Acolo se face cumva legătura mai strânsă între social- social. Deci social dacă e social e ceva urât. La noi, adică în Cluj e administrat de direcția de parimoniu.
Ar trebui recunoscut că locuințele sociale satisfac nevoia mai multor categorii sociale nu a celor foarte săraci. Și în Baia Mare avem așezări informale care s-au format în timp pentru că oamenii și rromii pentru că marea majoritate sunt rromi care locuiesc în astfel de așezări nu pot să se mute de acolo.
Orașul e un pic mai ieftin dar cu venitul minim .. nu e nici acolo ieftină o locuință. Craica, Pirita sunt astfel de așezări informale. Apoi sunt câteva zone cu blocuri de locuințe sociale despre care probabil că și presa a relatat în timp. vedem cum fiecare oraș gestionează un pic diferit problema locuirii precare și sărace.
Am observat în Baia Mare că foarte des îi mută. Un bloc intră în renovare din 5 în 5 ani și la fiecare renovare scoate chiriașii vechi și aduce alții. E cumva o strategie locală. După ce sunt evacuați merg înapoi în Craica în Pirita și măresc numărul celor care stau în așezarea informală. Nu dispare problema dar se ascunde. Se mută dintr-o zonă în alta.
În cercetarea aceea care se cheamă: Muncă precară și locuire perifercă avem niște obiective foarte generoase. Vrem să urmărim schimbările majore în Baia Mare încă din timpul industrializării socialiste. Ce a însemnat asta ca locuri de muncă și ca locuire, creare de blocuri de cartiere vechi muncitorești.
Apoi urmărim ce s-a întâmplat dezindustrializării cu închiderea vechilor fabric, se schimbă foarte mult oreșul respectiv mulți pleacă ori în afară pentru locuri de muncă ori se retrag prin comune. Închiderea minelor, acolo a fost practic industria minieră care a ținut orașul și a făcut să crească atât de mult înainte de 90.
Urmărim cam ce se întâmplă cam din 2000 încoace. Încep să apara noi industrii e un proces și de reindustrializare îi spunem noi. O fabrică de mobilă care angajează foarte mulți rromi dar la venitul minim. Asta ce înseamnă că și cu această reindustrializare practic oamenii nu au șansa pe care au avut-o în vremea industrializării când cu locul de muncă a venit și o locuință.
Era un orizont de viață Oamenii își puteau face planuri că la un moment dat…. acum asta nu pare să se mai revină pentru că firmele private nu își asumă să asigure locuința angajaților și preferă să îi aducă din comunele învecinate. Tema cercetării noastre este să vedem cum se leagă aceste munci precare, slab plătite de locuirea în sărăcie.
Finalizarea studiului va fi la finalul anului 2023. Acum suntem cam pe a mijloc am încheiat în bună parte munca de teren pentru că lucrăm cu metodologii calitative, interviuri cu angajatori dar desigur și cu locuitorii acestor zone urbane locuite de romi dar și interviuri și cu români și cu maghiari să mai vedem niște diferențe. Destine diferite.
De ce unii au ajuns într-o parte și alții în altă parte din oraș. Interviuri cu administrația publică locală și județeană, lucrăm și cu statistici. Urmărim și schimbări economice și ce înseamnă producție dar și compoziția populației cum s-a schimbat de-a lungul anilor.
Contribuția noastră principală e să vedem ceea ce unii numesc problematica rromă, să o vedem ca un fenomen care ține de tot restul vieții sociale, economice și politice.
Să nu o separăm ca pe o insulă și să vorbim despre rromi, cum sunt rromii. Vrem să vedem cum a funcționat sistemul și cum funcționează astăzi, cum produce sărăcie pentru unii, bogăție pentru alții și să vedem munca și locuirea cum se leagă.
Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
Un sondaj efectuat pe 120 de companii a scos în evidență faptul că 7 din 10 angajatori vor oferi beneficii de Paște angajaților. Primele în bani, voucherele cadou și coșurile cu produse de sezon se află în vârful listei. Pe lângă acestea, angajații și-ar dori o zi liberă suplimentară, pe 2 mai.
71,2% dintre angajatorii care au participat la cel mai recent sondaj derulat de eJobs spun că vor oferi anul acesta, cu ocazia sărbătorilor de Paște, beneficii extra angajaților din companie.
22% nu au alocat un buget în acest scop și nu vor oferi nimic, iar 6,8% încă nu au luat o decizie finală cu privire la acest subiect, scrie Alba24.ro.
SONDAJ. Prime de Paște pentru angajați. 7 din 10 angajatori vor oferi beneficii
Ca în fiecare an, primele în bani rămân stimulentul pe care îl vor primi cei mai mulți dintre angajați, fiind menționate în răspunsurile a 57,1% dintre angajatorii participanți la sondaj.
50% au inclus pe lista cu beneficii și vouchere / tichete cadou, 40,5% vor da coșuri cu produse specifice sărbătorilor, iar 16,7% oferă zile libere suplimentare. 2,4% vor organiza tombole cu premii.
„Angajații români sunt foarte familiarizați cu ideea de beneficii extrasalariale. Atât cu cele din pachetul standard, pe care îl primesc lună de lună, cât și cu cele oferite cu ocazia sărbătorilor.
De altfel, potrivit datelor sondajului, 91,5% dintre angajatori spun că au beneficii extrasalariale pentru angajați.
Deși este mai mare numărul angajatorilor care prioritizează beneficiile oferite de Crăciun, iată că nici numărul celor care alocă buget pentru Paște nu este mic deloc, iar bugetele depășesc, în 31% dintre cazuri, suma de 1.000 de lei pentru fiecare angajat”, spune Ana Călugăru, Head of Communications în cadrul eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare online din România.
Câți bani vor primi angajații
O treime dintre respondenți (33,3%) spun că stimulentele acordate anul acesta, de Paște, se vor încadra într-un buget cuprins între 201 și 400 de lei / angajat.
16,7% au alocat între 100 și 200 de lei în acest scop, 14,3% între 401 și 600 de lei, 2,4% între 601 și 800 de lei și tot la fel de mulți între 801 și 1.000 de lei.
Comparativ cu anul trecut, valoarea beneficiilor oferite angajaților este mai mare, după cum declară 40,5% dintre angajatori. 52,4% spun că au menținut aceleași plafoane de buget, 4,8% le-au scăzut, iar 2,4% nu știu.
„Există un nivel ridicat de corelație între ce își doresc angajații și ce le oferă angajatorii atunci când vine vorba despre beneficii, chiar și pentru situațiile punctuale, cum sunt sărbătorile de Paște sau de Crăciun.
Astfel, întrebați pentru ce tip de beneficiu ar opta, 69% dintre cei 2.700 de respondenți ai unui sondaj realizat în rândul candidaților au ales primele în bani.
25% ar vrea o zi liberă extra, pe 2 mai, iar 5% vouchere și tichete cadou”, mai spune Ana Călugăru.
Sondajul a fost realizat în luna aprilie, pe un eșantion de 120 de companii, reprezentate de specialiști în HR, manageri de HR, manageri de departament și antreprenori.
Domeniile cu cea mai ridicată reprezentativitate au fost vânzări, construcții / instalații, administrativ / logistică, IT / software, alimentație, HoReCa și auto.
EVENIMENT
Universitatea Craiova – CFR Cluj. Clujenii au nevoie de victorie ca de aer în lupta pentru poziția secundă a Superligii
CFR Cluj și Universitatea Craiova se vor întâlni joi, de la ora 21,45 pe Stadionul ”Ion Oblemenco” din Craiova unde vor disputa partida din etapa cu numărul șase a play-off-ului Superligii, deplasare în urma căreia CFR Cluj trebuie să obțină victoria pentru a conta în lupta pentru locul secund.
CFR Cluj traversează o perioadă de criză de la începerea play-off-ului, reușind să obțină doar 4 puncte în primele cinci etape din play-off, iar în ultima etapă disputată a fost învinsă usturător de Farul Constanța în deplasare cu scorul de 5-1. Aceasta după ce, în urmă cu o etapă, a pierdut orice șansă la titlu când a fost învinsă de FCSB pe teren propriu scor 1-0.
Universitatea Craiova vine după o victorie obținută în deplasare împotriva echipei Sepsi Sf. Gheorghe, scor 1-3, și se află pe poziția secundă după ce a câștigat 3 partide în play-off din cinci partide disputate.
Înaintea partidei de la Craiova, CFR Cluj se află pe poziția a patra în play-off cu 31 de puncte, în timp ce Universitatea Craiova ocupă poziția secundă cu 34 de puncte, aflându-se la 11 puncte de liderul FCSB.
CFR Cluj obligată să își ia revanșa în fața Universității Craiova
În sezonul regular Universitatea Craiova și CFR Cluj s-au înfruntat de două ori, în turul campionatului cele două echipe și-au împărțit punctele după ce au remizat 1-1 pe Stadionul ”Dr. Constantin Rădulescu”, golurile partidei fiind marcate de Yeboah pentru CFR și Alexandru Crețu pentru tabăra oaspeților.
În timp ce, în returul campionatului regular, Universitatea Craiova s-a impus pe teren propriu cu scorul de 1-0, singurul gol al partidei a fost marcat de Koljic în minutul 90 al partidei.
În turul play-off-ului cele două echipe s-au întâlnit pe stadionul din Gruia unde Universitatea Craiova s-a impus cu scorul de 1-2, golurile fiind marcate de Baiaram și Mitriță pentru oaspeți, în timp ce pentru gazde a marcat Ilie care a fost mai apoi eliminat pe finalul partidei. Astfel, CFR Cluj nu a câștigat nici un meci în acest sezon împotriva echipei Universitatea Craiova.
„Sunt convins că jucătorii CFR-ului au valoarea necesară să treacă peste șocul de la Constanța”
În conferința de presă premergătoare partidei dintre CFR Cluj și Universitatea Craiova, antrenorul CFR-ului, Francisc Dican, a declarat că speră ce echipa sa va face un meci bun împotriva Craiovei și să repete stilul de joc de la victoria împotriva Rapidului și să uite partida de la Ovidiu, ajutând echipa să treacă peste acest șoc.
„Este un joc decisiv cel cu Craiova, dacă vom pierde, ei se vor îndepărta la 5 puncte de noi și locul doi ar fi prea departe de noi pentru a mai putea fi obținut, trebuie să avem altă atitudine și altă stare de spirit, să fim un grup și sper să obținem un rezultat pozitiv”, a spus antrenorul CFR-ului.
Cosmin Olaru
Parcul Central din Cluj-Napoca va prinde din nou viață, la cel mai mare concurs de jazz din Europa de Est ca premii și număr de participanți: Jazz in the Park Competition.
„13 tinere trupe din 10 țări sunt finalistele celei de-a VII-a ediții a concursului internațional care va avea loc în 5-7 iulie 2024. Ca de obicei, intrarea la eveniment va fi gratuită.
FOTO. Cel mai mare concurs de JAZZ din Europa de Est revine la Cluj cu tinere talente
Anul acesta, în cadrul competiției, s-a înregistrat un număr record de înscrieri: 246 de trupe din 39 de țări. Cele 13 trupe finaliste vor avea ocazia de a performa live în fața publicului și de a se bucura de atmosfera vibrantă a unui festivalul.
Finaliștii Jazz in the Park Competition 2024 (în ordine alfabetică):
1. Abel Marton Nagy’s Cosmos Band (Austria)
Un colectiv vienez care își canalizează energia într-un jazz-fusion modern; comparați cu Blood Sweat & Tears și Frank Zappa.
2. Anna Hauss (Germania)
Cu un stil acustic indie soul, Anna Hauss din Berlin cucerește cu muzica ei orice meloman pasionat de piese cu mesaje profunde.
3. Chief’s Condition (Olanda)
Un colectiv din Amsterdam care caută inspirație în hip-hop, drum & bass, afrobeat și muzică electronică.
4. daoud (Franța)
Considerat ”copilul problemă al jazzului francez”, daoud vine cu o nouă energie și forță pe scena jazzului. Inspirați din hip-hop, house italian și jazz modern, membrii trupei au reușit să creeze o muzică plină de groove.
5. David Luca Quartet (România)
Cu un echilibru între experiența internațională și talentul local și cu o combinație de abilități instrumentale și creativitate, Quartetul David Luca promite să ofere o interpretare captivantă a jazzului contemporan.
6. Jazz Family Trio „ShekBand” (Ucraina)
Un trio de jazz format din adolescenți din Kiev care combină jazzul contemporan cu influențe folclorice ucrainene.
7. kitti (Scoția)
Recunoscută pentru muzica ei autentică, kitti, a câștigat deja două premii importante: “Best Female Breakthrough” la Scottish Music Awards și “Best Jazz Vocalist” la Scottish Jazz Award.
8. Lyder Røed Quintet (Norvegia)
O muzică onestă, inspirată mult din jazzul anilor ’60, amestecat cu influențe moderne precum Roy Hargrove.
9. MAGRO (Germania)
Producătorul și bateristul MAGRO creează o fuziune neobișnuită între jazzul acustic și Hip-Hop/RnB.
10. Nonconformist Anthology (România)
Un grup de muzicieni pasionați din Timișoara care așteaptă cu nerăbdare să își arate talentul pe scena jazzului contemporan.
11. Răzvan Cipcă Trio (România)
Trio-ul din București aduce un suflu nou în jazzul românesc cu influențe de rock, blues și muzică experimentală.
12. Subconscious Trio (Italia)
Formată din muzicieni din Italia, Bulgaria și Taiwan, trupa Subconscious Trio combină abilitățile tehnice avansate ale membrilor în interpretări de jazz modern.
13. Zouratie Kone Trio (Belgia)
Trupa centrată pe personalitatea lui Zouratié Koné, liderul grupului, maestru percuționist, cântăreț-compozitor și fabricant de instrumente muzicale. Zouratié și ansamblul său oferă o fuziune unică dintre groove-ul african și armonia jazzului.
„Trupele experimentează (…) cum este să cânți live pe scena unui festival outdoor în fața a mii de oameni”
Denisa Dan: “Jazz in the Park Competition crește de la an la an. Vedem asta nu doar din perspectiva numărului de trupe înscrise în competiție, cât și din calitatea lor muzicală. Suntem foarte plăcut impresionați de artiștii din lineup-ul competiție și suntem siguri că publicul o să aibă același sentiment.
Ne-am dorit să avem un festival dedicat trupelor tinere de jazz și exact asta am reușit să facem. Comunitatea noastră are oportunitatea să descopere artiști noi, iar trupele experimentează, unele pentru prima dată, cum este să cânți live pe scena unui festival outdoor în fața a mii de oameni.
Combinația este una cum nu se poate mai benefică pentru ambele părți și noi de-abia așteptăm să vedem rezultatul. ”
Cei 13 finaliști vor cânta în fața a mii de oameni și se vor bucura de o atmosferă de festival. Valoarea totală a premiilor pentru câștigători depășește 35.000 de euro. Jurizarea va fi realizată de către un juriu diferit față de cel din etapa de preselecție, urmând să fie anunțat în curând. Aceștia vor ține cont de calitatea interpretării, coeziunea grupului, originalitatea, respectarea specificațiilor organizatorice, dar și prezența scenică.
PREMIILE Jazz in the Park Competition 2024:
– Premiul 1: 5.000 euro și invitația de a susține un concert în cadrul festivalului Jazz in the Park în perioada 30 august -1 septembrie 2024
– Premiul 2: 3.000 euro;
– Premiul 3: 1.000 euro;
– Premiul pentru cea mai bună formație românească din competiție: 1.000 euro;
– Premiul pentru cea mai valoroasă compoziție: 500 euro;
– Trei (3) mențiuni pentru cei mai buni muzicieni: 500 euro;
– Premiul publicului: echipamente muzicale oferite de partenerii competiției.
Jazz in the Park Competition, scena unde tinerele talentele iau avânt
Fiecare seară a Jazz in the Park Competition se va încheia cu concerte ale unor invitați speciali, oferind publicului o varietate de experiențe muzical, precum: legenda muzicii cubaneze, Roberto Fonseca, care își prezintă noul său album, Elena Mîndru, 7th SENSE, Răzvan Florescu Quartet. Printre aceștia se numără și trupa Klawo, marea câștigătoare a ediției din 2023, care revine pe scenă pentru a împărtăși din nou energia și pasiunea lor pentru jazz.
Artur Szalsza, Klawo: ”Cu siguranță, câștigarea concursului Jazz in the Park ne-a ajutat, deoarece suntem o trupă tânără și a fost prima dată când am fost recunoscuți și apreciați în străinătate, marcând un punct de cotitură în cariera noastră aflată la început de drum.
Ne-a oferit credibilitatea unei act artistic într-un cadru cu adevărat internațional și a construit în noi încrederea că ceea ce facem are capacitatea de a depăși cu mult nivelul local. Banii primiți ca premiu i-am investit în achiziționarea unei dubițe de turneu și în mai multe apariții, care altfel ar fi fost financiar imposibile.
„Copiii vor avea și ei parte de experiențe speciale”
Am avut de asemenea ocazia să continuăm rapid cu o a doua prestație la festivalul Jazz in the Park, ceea ce ne-a consolidat și mai mult poziția în comunitatea jazzului românesc și a creat un teren confortabil pentru performanța noastră la Mastering the Music Business (MMB) din București. Ceea ce, la rândul ei, a dus la obținerea unui parteneriat cu Eurosonic, deoarece bookerul său a fost unul dintre delegații la MMB. Și astfel, bulgărele de zăpadă crește…”
Pe lângă concerte, Parcul Central din Cluj-Napoca va arăta ca odinioară, când festivalul câștiga premiul de Best Small Festival in Europe: cu multe activități cu și despre muzică, un ”line-up gastronomic” atent selecționat și o zonă dedicată vinurilor. Copiii vor avea și ei parte de experiențe speciale, în cadrul unei zone dedicate lor.
Jazz in the Park Competition a revenit în forță în 2023
Jazz in the Park Competition a revenit în 2023 după câțiva ani de pauză, ca un eveniment matur. Din totalul de 212 aplicanți, trupa Klawo din Polonia a fost marea câștigătoare a celei de-a șasea ediții, iar acum vor cânta din nou la eveniment, ca invitați speciali.
Jazz in the Park Competition își propune să descopere trupe talentate de jazz din toată lumea și să le facă cunoscute. Evenimentul ajunge anul acesta la cea de-a VII-a ediție.
Organizatorii reiau inițiativa biletului neobligatoriu: Fondul Jazz in the Park
În cadrul concursului, publicul participant va putea susține inițiativele culturale ale organizatorilor, cumpărând biletul neobligatoriu și contribuind la Fondul Jazz in the Park. Această campanie a debutat în 2015 și a fost activă până în 2020, timp în care s-au strâns și au fost donați peste 100.000 euro în comunitate.
Alin Vaida: “Am pornit fondul în 2015, având pe atunci un festival gratuit, unde publicul nu avea nicio obligație față de noi. Am zis atunci, că cei care cred în noi și vor să ne susțină, pot cumpăra un bilet neobligatoriu, iar comunitatea noastră a primit foarte bine această idee.
Acum, vrem să reluăm această inițiativă pentru că avem multe proiecte noi în care vrem să ne implicăm comunitatea, respectiv și pentru aceștia, biletul neobligatoriu reprezintă un exercițiu de spirit civic foarte bun.”
EDUCATIE
FOTO. Ce factori influențează sănătatea mintală a tinerilor în România – noul raport al Being Initiative lansat de la Cluj
Raportul Being, ce surprinde imaginea de ansamblu a sănătății mintale a tinerilor din 13 țări, dintre care și România, a fost făcut public. Cercetarea a identificat problemele de sănătate mintală a tinerilor cu vârste cuprinse între 10-24 ani și factorii care influențează sănătatea mintală a acestora.
În contextul îngrijorărilor globale tot mai mari legate de sănătatea mintală a tinerilor, noul raport al Being, intitulat „Mapping Youth Mental Landscapes: Local Insights from 13 Countries”, oferă o analiză a imaginii de ansamblu a sănătății mintale în rândul tinerilor la nivel mondial, dezvăluind principalele provocări și oportunități ce reies din consultările cu tinerii și experții în sănătatea mintală.
De la Columbia la Vietnam, și inclusiv România, raportul oferă o analiză aprofundată a celor mai urgente probleme de sănătate mintală din fiecare țară, factorii care le influențează și strategiile de colaborare și acțiune pentru a le soluționa. În acest context, Being a decis că va aloca peste 48 de milioane de dolari canadieni pentru inovație și sprijin al ecosistemului sănătății mintale în cele 12 țări prioritare.
Nouă factori
Raportul Being a identificat nouă factori principali care influențează sănătatea mentală a tinerilor în 13 țări, incluzând:
● Disfuncționalitatea familiei (prioritară în Columbia, Egipt, Ghana, India, Indonezia, Maroc, Pakistan și Vietnam)
● Alfabetizarea în sănătatea mintală și stigmatizarea (prioritară în Ghana, India, Indonezia, România, Senegal și Tanzania)
● Bullying (prioritar în Egipt, Ghana, România, Indonezia și Vietnam)
● Expunerea tinerilor la violență (prioritară în Columbia, Ecuador, Senegal și Indonezia)
● Presiunea academică (prioritară în Egipt, India, Pakistan și Vietnam)
● Stima de sine (Columbia, Ecuador și Maroc)
● Cyberbullying și utilizarea excesivă a rețelelor de socializare (Maroc, Pakistan și România)
● Abuzul de substanțe (Sierra Leone și Tanzania)
● Sărăcia și șomajul (Senegal și Sierra Leone)
Experți de renume
Being Romania a fost o inițiativă care a reunit o serie de experți de renume, organizații și stakeholderi din domeniul sănătății mintale, cu scopul de a identifica nevoile și oportunitățile specifice tinerilor cu vârste cuprinse între 10 și 24 de ani.
Cercetarea a fost realizată sub egida Consorțiului Being Romania, condus de Fundația Transylvania College și InIm Institute, iar organizațiile membre sunt Universitatea Babeș-Bolyai, Departamentul de Sănătate Publică și Departamentul de Psihologie Clinică și Psihoterapie, Asociația de Psihoterapie Pozitivă, Evo Cariera, Federația Tinerilor Clujeni, Global Development și Data Lab.
Din Consorțiul Being Romania fac parte și experții Oana Moșoiu și Alina Cosma, a căror contribuție a fost esențială pentru realizarea cercetării.
Vocea tinerilor
„Being Romania a fost mai mult decât o cercetare.
În spatele datelor se află invitația noastră la o reflecție colectivă a ceea ce definește rolul și impactul sănătății mintale, în dezvoltarea viitorului unei națiuni.
Being Romania a fost și un proiect de advocacy care caută să atragă atenția asupra problemelor legate de sănătatea mintală și să încurajeze implementarea politicilor și serviciilor care oferă sprijin adecvat tinerilor.
Being Romania este, de fapt, vocea tinerilor noștri care militează pentru susținerea sănătății mintale”, susține clujeanca Simona Baciu, manager al Being Romania.
Finanțare de la Guvernul Canadei
Being Romania este susținut de Being, o platformă internațională de sănătate mintală găzduită de Grand Challenges Canada (finanțată parțial de Guvernul Canadei).
Partenerii Being include Fondation Botnar, Departamentul de Sănătate și Asistență Socială din Regatul Unit (prin Institutul Național pentru Health and Care Research – NIHR), Science for Africa Foundation și United for Global Mental Health.
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
FOTO. Vizionarul Izso Diamant a fost făcut cetăţean de onoare al Câmpiei Turzii
SONDAJ. Prime de Paște pentru angajați. 7 din 10 angajatori vor oferi beneficii
Universitatea Craiova – CFR Cluj. Clujenii au nevoie de victorie ca de aer în lupta pentru poziția secundă a Superligii
FOTO. Cel mai mare concurs de JAZZ din Europa de Est revine la Cluj cu tinere talente
FOTO. Ce factori influențează sănătatea mintală a tinerilor în România – noul raport al Being Initiative lansat de la Cluj
Vin PAȘTILE! Unde se pot SACRIFICA miei? Nicolae Pivariu (DSVSA): În județul Cluj, doar Frata a cerut AUTORIZAȚIE
FOTO. „U” Cluj – Poli Iași, 1-0. „Șepcile roșii” obțin victoria și se depărtează la opt puncte de locurile de baraj
O mașină a luat FOC pe Bdul 1 Decembrie 1918 din Cluj-Napoca. Nimeni nu a fost rănit
VIDEO. Peste 250 de muncitori și 161 de utilaje pe șantierul drumului care leagă A3 de DN1 pe la Tureni. Stadiul lucrărilor
