Cluj 24 împreună cu InfoCluj.eu au lansat emisiunea TV online ”Proprietar în Cluj”, invitatul ediției de vineri realizată de Eugen Olariu fiind Alin Danci, întreprinzător în domeniul plasării forței de muncă.

• Clujul este un El Dorado în ceea ce privește plasamentele financiare în piața imobiliară.Tot mai mulți români investesc în achiziționarea de immobile, de aparamente, case și terenuri în zona metropolitană Cluj. Nu vom discuta despre acest lucru în această emisiune în schimb aș dori să vă întreb cât de atractiv este Clujul în ceea ce privește piața forei de muncă?

A.D: Cu toate că sunt activ și în zona imobiliară, am deschis un parteneriat și în această zonă, nu am să mă aplec foarte mult pe acest subiect. Din punct de vedere al forței de muncă, Clujul are o nevoie foarte mare. Cel puțin în utlima vreme cererea de muncitori, aici mă refer la muncitori din Asia, este una cerere foarte mare. În special în zona construcțiilor, cât și în HORECA sau în alte servicii.

• Spuneați că sunt doritori din zona asiatică să lucreze la Cluj dar români sunt doritori să lucreze la Cluj ? În domeniul construcțiilor e o cerere foarte mare dar parcă pe români nu îi multumește salariul oferit în acest domeniu deși este un salariu destul de decent.

A.D: Sunt doritori să vină să lucreze. Într-adevăr, viața la Cluj este mai scumpă în primul rând. În al doilea rând sunt tentați să plece în țări din vest unde salariile sunt mult mai mari. Nivelul de trai este probabil mai ridicat chiar dacă în utlima vreme am auzit că ne comparăm cu Barcelona sau Cluj-Napoca se compară cu Barcelona.

• Probabil din perspectiva turiștilor care ne vizitează pentru că dacă discutăm de infrastructură nu ne putem compara cu tot respectul față de domnul primar care a făcut această afirmație că e comparăm cu Munchen sau cu Barcelona.

 

A.D: Probabil din perspectiva calității turiștilor nu al numărului turiștior. Ne putem compara cu siguranță sunt anumiți indicatori la care ne comparăm dar totuși să fim realiști.

• Ne putem compara, spuneați mai devreme la anumiți indici, din perspecitva poluării că și Barcelona este un oraș destul de poluat.

 

A.D: Aici putem avea o discuție putem să facem o emisiune întreagă pe această temă.

 

• Vedem foarte multe persoane venite din zona asiatică să lucreze în România. Clujul cât la sută are capacitata de a absorbi aceaste persoane care vin din Bangaldesh, Vietnam, Sri Lanka.

 

A.D: Din punct de vedere al populației și a angajatorului Clujul este un oraș tolerant. Avem o comunitate multiculturală. Nu au fost și nu am avut probleme cu adaptarea muncitorilor. Piața cere din ce în ce mai mult, penuria de angajați este din ce în ce mai mare cu cât proiectele din infrastructură cresc ca număr.

Muncitori necalificați și calificați

• De ce aceste persoane nu merg să lucreze în zone mai apropiate. Din Vietnam de exemplu să lucreze în Singapore sau în Indonezia. Care sunt motivele care îi aduc la noi în țară?

A.D: Etapa de construcție a orașelor, a metropolelor s-a redus și ei se îndreaptă acum spre alte țări și acesta este unul dintre marile avantaje pentru că mulți dintre muncitorii care vin în România vin specializați. Ei au mai lucrat în țări din Orientul apropiat sau din țările vecine.

Cumva sunt pregătiți pentru munca în afară. Cea mai mare cerere este pe muncitori necalificați, dar au început să crească cererile în meseriile specializate și înalt specializate. Cererea și în România se îndreaptă și spre alte categorii de angajați.

 

• Acești angajați sunt disciplinați în ceea ce privește seriozitatea la locul de muncă?

A.D: Da. Sunt disciplinați. Ei vin aici cu gândul de a-și întreține familia și de a-și face un viitor în țările lor. Ei nu se gândesc să rămână în România să își facă aici un viitor.

 

• Putem spune că aceste persoane vin pe o periadă scurtă de timp, un an, doi sau în funcție de proiectele de investiții.

 

A.D: În principiu contractele se încheie pe doi ani de zile dar punctual perioada poate fi adaptată în funcție de proiectele angajatorului.

 

• Cum funcționează procesul de selecție a acestor persoane care vin să lucreze la noi ?

A.D: Diferă foarte mult în funcție de specializare. Persoanele necalificate sau pentu muncitori necalificați este un proces mai simplu. Nu necesită o durată mare în selecție. Poate fi poate până la câteva ore de obicei. Avem bazele de date. Comunicăm foarte bine cu partenerii din țările de origine.

Principiul: se identifică nevoia angajatorului de forță de muncă. În funcție de asta se stabilește dacă este nevoie de o probă de lucru sau un interviu. După ce avem foarte clar fișa postului, a angajatului, noi pregătim procesul de rectrutare cu partenerul din țara pe care o vor ei sau de multe ori selectăm mai multe țări și în funcție de ceea ce ne oferă, cea ce putem identifica, stabilim ulterior care vor fi candidații pe care îi vom intervieva.

 

• Înainte de a stabili acești candidați pe care îi intervievați identificați în primă fază firmele din România și din zona Clujului care au nevoie de această forță de muncă și au disponibilitatea de a susține financiar cel puțin 2 ani de zile aceste contracte.

A.D:Categoric. De obicei firmele ne solicită pe noi și nu mergem noi spre ei cu o ofertă inițială. Într-adevăr au fost și cazuri în care noi am mers spre companii care știam că au nevoie de forță de muncă și nu cunoșteau posibilitatea de a recruta muncitori din Asia. Cea mai mare plajă de clienți ne identifică ei pe noi.

Selecția durează

• După acel interviu cum se desfășoară….? Sunt puși pe avion ? Cum e obține viza de lucru?

A.D: Nu e chiar așa simplu. În principiu durata de selecție și de recrutare a muncitorului durează, așa cum am mai sus, în funcție de calificare. Dacă alegem un muncitor necalificat v-am spus durata poate fi până a câteva ore. Dacă mergem spre înalt calificați, spre inginerie sau chiar spre IT poate dura până la o lună de zile identificarea viitorilor angajați.

Ulterior stabilim cu angajatorul care va fi proba de lucru sau interviul în funcție de specialitate. Avem posibilitatea să mergem chiar în țara de origine să asistăm la probele de lucru să fie cât mai bine adaptate la nevoia clientului.

Adică, încercăm să pregătim chiar un șantier în țara de orgine să poată să vadă efectiv care e gradul de cunoștințe în domeniu și gradul de adaptabilitate la nevoia angajatorului.

Ulterior selecției obținem documentele viitorului angajat prin partenerii noștri în țara de origine iar în România, în vederea aplicării pentru avizul de angajare, de la angajator, o serie de documente. Important este ca angajatorul să nu aibă datorii la stat și să aibă ca obiect de activitate domeniul pentru care se solicită ca viitorul angajat va fi angajat pe psotul respectiv.

Avizul de angajare durează în funcție de județ și cât de solicitate sunt oficiile pentru imigrări, până la 30-60 de zile. Ulterior obținerii avizului de angajare se va aplica pentru viză de lungă ședere în vederea angajării în România la ambasada din țara de origine sau unul din consulate, pentru țările care au reprezentanțe consulare și pentru țările care nu au reprezentanțe consulare, la țările vecine.

Asta vă spun și am făcut referire pentru că durează, diferă foarte mult durata de obținere a vizei de lungă ședere în funcție de țara de origine.

 

• Perioada de obținere a vizei durează. Cât de digitalizată este România din acest punct de vedere?

A.D: Pot să spun că am observat o evoluție, cel puțin pentru obținerea avizului de angajare. Toate documentele în prima fază se depun on line, se face o analiză prealabilă iar ulterior se depun fizic la oficiul de imigrări.

Pot să spun că din perspectiva asta suntem digitalizați. Nu aș putea să vă spun cât de digitalizat este procesul de obținere a vizei pentru că asta o facem cu partenerii noștri și v-am spus diferă în funcție de țara  de origine și în funcție de ambasadă. Dar cred eu și am simțit și eu și alți colegi din domeniu ar mai fi nevoie de o suplimentrare a  angajaților serviciului de imigrări cel puțin în județele unde… în județele universitare cum ar fi Cluj, Timișoara Iași, Ilfov, București unde avem și un flux mare de studenți străini.

Pe lângă asta fiind și județe foarte dezvoltate din punct de vedere economic avem și un flux mare de muncitori veniți din Asia. Atunci crește foarte mult presiunea pe serviciile de imigrări și nu pot procesa documente și timpul crește.

 

• Care sunt județele în care este cea mai mare cerere de astfel de muncitori? Ați pomenit anterior că sunt acele județe în care se lucrează foarte mult pe partea de infrastructură.

A.D: Județele unde avem o dezvoltare economică crescută pot să spun că noi în principiu ne adresăm Transilvaniei dar am avut și clienți din altă regiune.

 

• Dacă ar fi să faceți un top al județelor, Clujul unde s-ar situa în ceea ce privește a necesității de forță de muncă din exterior.

A.D: Din punct de vedere al clienților noștri pe primul loc din punct de vedere al solicitării este după București – Ilfov. Nu am cifrele complete dar cu siguranță la competiție cu Timiș și Iași.

 

• Din ce zone vin acești muncitori? Dacă vin doar dn Vietnam doar din Sri Lanka?

Muncitori pentru HORECA

A.D: Noi avem parteneriate în Vietnam, în India în Bangladesh, Nepal, Sri Lanka și mai nou și în Pakistan. Am mai avut contacte dar nu am mai colaborat cu Filipine sau cu Indonezia.

Principalele țări din care noi am recrutat muncitori au fost Vietnam, India și Bangladesh. Nepalul mai puțin și Sri Lanka dar în funcție de solicitări …

De exemplu muncitorii din Sri Lanka se pretează pentru  HORECA, în partea de bucătărie și servire. Vorbesc limba engleză deci … ei fiind o țară cu sectorul turistic destul de dezvoltat au avut experiență cu toate că ei au mai lucrat și în alte țări din Orientul  Mijlociu tot în HORECA sau preponderent în HORECA dar nu neapărat. Adică sunt și alte industrii pentru care recrutăm.

 

• Ați avut discuții cu acești oameni în ce fel i-a afectat pandemia, cei doi ani de pandemie?

 

A.D: Nu am avut discuții dar am simțit într-adevăr anumiți muncitori au fost relocați. Clar că a existat o problemă. Nu s-a simțit atât de mult deoarece au fost subvenționați și hotelurile mari au avut și bugete care au susținut acest șomaj tehnic, acest șoc să îi spunem așa.

 

• Cine plătește taxele? Angajatorul, muncitorul, statul din care provin acești muncitori?

 

A.D: Aici vorbim de mai multe taxe. În primul rând avem taxa  pentru obținerea documentelor până când muncitorul ajunge în România pe care le plăteșe angajatorul.

Ulterior după ce muncitorul străin este angajat plăteșt etaxe la fel ca și muncitorul român având posibilitatea să le recupereze există o procedură prin care el poate recupera taxele dacă nu mai muncește în România.

 

• Mă referam la comisioane. Ați acordat un interviu în urmă cu un an de zile în care ați pomenit că firmele din Vietnam sau Bangladesh opresc lunar un comision acestor angajați.

 

A.D: Din Vietnam era la acel moment dar sunt mai mutle tipuri sau proceduri. Sunt proceduri în care muncitorul plătește lunar o taxă din salar sau efectiv plătește o taxă pentru agenție pentru a găsi un angajator.

În ultima vreme, asta este practica, de a plăti o singură dată o taxă pentru recrutare de către muncitor. Nu vorbim de o taxă mare pentru că și cererea este destul de mare și atunci se compensează.

150 de dolari salariul în Vietnam

• Cu salariul din România cât pot să își întrețină.. câte luni de zile pot să își întrețină familia în Vietnam de exemplu.

 

A.D: Dacă ne gândim că în Vietnam salariul mediu este de 150 de dolari pe lună iar în România un muncitor necalificat pornește de la 500 de dolari pe lună…

 

• Putem spune că pentru o lună muncită în România aproape jumătate de an își susține familia acasă.

 

A.D: Putem să facem calculul acesta sau să ne gândim și așa cu toate că angajații nu mai au și alte cheltuieli în România cu masa și cazarea pe care i le oferă angajatorul. De asemenea în funcție de înțelegerea pe care angajatul o face cu angajatorul poate să îi ofere și transportul în țara de origine în concediu.

 

• Putem face o comparație la genul acesta de intermediere cum eram în urmă cu 10-15 ani cu plasarea forței de muncă din România în străinătate, înspre UK, înspre Statele Unite sau Italia, Spania?

 

A.D: Da am putea face. Nu am avut experiența asta dar tind să cred că românii au lucrat în condiții mai grele în țările din vest decât lucrează la ora actuală, cel puțin, muncitorii pe care noi i-am recrutat.

 

• Ați spus mai devreme de forță de muncă, calificată în domeniul IT-ului în domeniul ingineriei. Aveți o statistică a procentului a personalului care vine în România în acest sens?

 

A.D: Aici e o discuție destul de largă cel puțin cu personalul din IT. Nu aș putea să vă dau cifre și nu am procente pentru asta. Cu siguranță există și cerere și ofertă pentru zona IT . Noi avem parteneriate și chiar vrem să înființăm birouri externalizate pentru muncitorii în IT în India sau Pakistan. Adică ei să lucreze la distanță pe proiecte sau ca partenerieri externalizați pentru firmele din România.

 

• Se discută de o modificare a Codului Fiscal începând de anul viitor. Printre măsurile pe care oficialii doresc să le impună e o prevedere prin care se dorește eliminarea treptată a facilităților fiscale. Putem să ne gândinm că din lipsa banilor la buget prin această modificare putem să vedem că și IT-iștii vor fi obligați să plătească taxe?

 

A.D: Știu că au fost discuții și dezbateri. Cu siguranță va fi nevoie de o analiză mai aprofundată. Nu știu dacă deciziile brulte sau radicale  sunt ele mai bune. Trebuie avut în vedere că sectorul IT este unul care susține economia cel puțin în județul Cluj sectorul IT are o amprentă destul de mare.

 

• Multi colegi de ai mei spun că IT-iștii au ridicat prețul la cafea pe centru.

 

A.D: Poate fi o discuție și în imobiliare dar nu am văzut studii concrete pe domeniu.

Furie și neputință privind defrișările

• Ați afirmat anul trecut că defrișarea pădurilor nu este altceva decât un atentat la siguranța națională. În calitate de pescar pe râuri de munte, cum vedeți defrișările din zona de munte a județului Cluj? Ați fost subprefect și v-ați întâlnit cu probleme inclusiv de inundații în județul Cluj.

 

A.D: Pescar la muscă sau cel puțin încerc să fiu nu știu cât de bun sunt. Nu mi-am schimbat părerea tot la siguranța națională mă refer când mă gândesc cât de mult au fost distruse pădurile din județul Cluj  și din județele limitrofe. Vorbim din Munții Apuseni. De fiecare dată când merg la pescuit în zona Măguri Răcătău mă uit pe culmile munților le văd din ce în ce mai golașe și… nu știu… am un sentiment așa de furie și de neputință în același timp când mă gândesc că acest fenomen este unul generalizat și cred că este posibil să fie stopat doar prin contribuția activă a societății civile și bineînțeles a autorităților.

 

• Dar am avut cazuri în care societatea civilă, oameni care au sesizat transporturi ilegale de lemne au fost amenințați sau chiar bătuți. Legislația din acest domeniu credeți că ar trebui să fie modificată? Pedepsele să fie mult mai drastice.

 

A.D: Cred că pedepsele sunt drastice și consider că avem legi în domeniu doar că trebuie să le aplicăm și cei care le aplică trebuie să fie mai aplecați în această zonă.

 

• Cum comentați că au fost scoase din sectorul forestier, în zona comunei Poieni undeva la 7 hectare de pădure dar loturile au fost împărțite în două astfel încât să nu fie nevoie de aviz de la București. Avizul s-a obținut de la Cluj pentru extinderea suprafeței de exploatare a pietrei în cariera Grandemar.

 

A.D: Nu cunosc foarte bine subiectul dar cu siguranță cei care au interes în zona vor găsi tot timpul artificii legislative ca să poată să ocolească legea.

 

• Exact ca în contabilitate. Avem un Cod fiscal, avem o legislație dar tot se va găsi un contabil care va găsi o chichiță sau o șmecherie prin care să se evite oarecum plata anumitor taxe. În altă ordine de idei se discută de o energie verde, pentru că putem spune că ne confruntăm cu o criză a energiei, vedem ce prețuri sunt la energie electircă și la gaz. Aș dori să vă întreb cum vedeți dacă România, trebuie să recunoaștem și județul Cluj are potențial, în ceea ce privește energia hidro, care este onsiderată o energie verde. În același timp amenajara unor mini hidroentrale care să producă ar duce la o degradare a mediului.

Fără microhidrocentrale

A.D: Întrebarea dumneavoastră se referă dacă în contextul actual geopolitic ar trebui să revenim la construirea de micro hidrocentrale. În niciun caz. Cel puțin eu consider că beneficiile sau curentul produs de acele micro hidrocentrale raportat la distrugerile pe care le-ar face o dată cu construirea lor nu s-ar justifica.

Ele creează acele sau să spun așa distrug ecosistemul din acele zone. Am văzut foarte multe studii din Austria unde ei au renunțat la micro hidrocentrale și în SUA chiar au renunțat și încearcă să reconstruiască acel ecosistem care a fost distrus iremediabil deci nu o să poată să revină niciodată la ceea ce a fost. Cu siguranță se vor găsi surse alternative de energie verde dar nu cu orice costuri

 

A.D: Apropo de costuri a fost votată Legea offshore. România va primi anual 5 miliarde de lei redevență pentru exploatarea gazelor din marea Neagră. Considerați că este o sumă suficeint de bună pentru statul român? 1 miliard de euro.

 

A.D: Ca să pot să îmi dau cu părerea ar trebui să cunosc domeniul.  Nu cunosc domeniul și nu cunosc impactul economic pe care l-ar avea. Din câte am citit România va avea un drept de preemțiune a achiziției acelor hidrocarburi. Nu știu dacă prețul va fi unul raportat la bursă sau unul stabilit între părți.

 

• Ați pomenit și de piața imobiliară. S-a ajuns la 1800 euro pe metru pătrat de spațiu locativ. La o medie. Avem și 4000 de euro pe strada Avram Iancu sau pe Paster la 3500 plus tva. Cum vi se par aceste prețuri raportat la câștigurile românilor?

Preț umflat la imobiliare

A.D: Când mă gândesc la prețul apartamentelor și caselor mă gândesc și la randamentul pe care viitorul proprietar sau proprietarul îl obține din chirie. Consider că este unul … am să spun neacademic… unul umflat.

 

• Cine umflă aceste prețuri? Agențiile imobiliare, proprietarii, dezvoltatorii imobiliari?

 

A.D: Nu aș putea spuen că agențiile imobiliare. Cu siguranță sunt mai mulți factori care contribuie. Există o cerere foarte mare. Nu se construiesc sau numărul construcțiilor nu este unul raportat la cerere și atunci prețurile cresc speculativ. Eu cred că un randament bun la un apartament sau un spațiu este înte 10 -15 ani. Acel spațiu să fie acoperit, plătit prin chirie.