VIDEO. Proiectul imobiliar de pe Calea Turzii, blocat politic după trei ani de avize și modificări

Proiectul imobiliar de pe Calea Turzii, în care sunt implicați membri PNL Cluj, printre care și familia Forna, a fost respins la limită în Consiliul Local Cluj-Napoca. Într-o ediție a podcastului „Contraste” de pe Cluj24, jurnalistul Florin Danciu și analistul Ion Novăcescu au discutat despre implicațiile politice ale votului și de jocuri de culise în spatele unei decizii urbanistice.

Deși documentația îndeplinea toate criteriile legale, absența unei consiliere PNL și opoziția USR au blocat investiția, transformând o decizie urbanistică într-un nou episod al rivalității politice locale.

Un vot cu tentă politică

Moderatorul Florin Danciu a introdus subiectul referindu-se la contextul local tensionat dintre PNL și USR.

„Votul din Consiliul Local legat de acel proiect, legate de votul din Consiliul Local față de un proiect imobiliar al unor lideri PNL Cluj. Credeți că a fost și un efect al acestui vot, declarația lui Moisin că n-are ce căuta USR-ul la guvernare?”, îl întreabă Danciu pe analist.

În discuție s-a făcut trimitere și la tensiunile politice din Consiliu, alimentate de atacurile reciproce dintre PNL și USR, pe fondul unei posibile colaborări la nivel guvernamental.

„Au mai fost acuzații din partea domnului Emil Boc față de consilierii USR, că într-un fel se comportă aici, într-alt fel la București, unde suntem la guvernare împreună. E un meci care se joacă în continuare”, spune Danciu.

„Un coșmar politic”: 82% dintre clujeni au votat Nicușor Dan

Analistul Ion Novăcescu a comentat tensiunile prin prisma unui precedent electoral, care ar explica atitudinea PNL față de USR.

„Radu Moisin, Emil Boc, Daniel Buda și Alin Tișe au în permanență în minte coșmarul, subliniez coșmarul înregistrat la turul doi al alegerilor prezidențiale, întâmplat la Cluj. Care este acel coșmar? 82% au votat Nicușor Dan. Acesta este un coșmar politic.

Aici e vorba despre o mentalitate, o direcție de gândire și de vot care tot crește. Consilierii locali USR din Consiliul Local fac cea mai mare opoziție administrației Boc. Tot ei prin propagandiștii loiali lor fac cele mai mari acțiuni de opoziție”, spune analistul.

Proiectul Forna–Vișan, „legal, dar respins politic”

Florin Danciu a explicat în podcast detalii despre proiectul imobiliar de pe Calea Turzii, respins la vot în Consiliul Local.

„Proiectul este de aproximativ 100–150 de apartamente pe Calea Turzii. Un proiect imobiliar al mai multor investitori, printre care și consilierul PNL Ovidiu Vișan și familia Forna, actuala doamnă prefect și soțul ei, director în primărie, care s-a retras din proiect acum trei luni.

A apărut un articol destul de critic, care acuza camarila lui Boc că devin peste noapte oameni de afaceri în imobiliare. Proiectul era, din punct de vedere legal, absolut corect. Am vorbit cu mai mulți consilieri. Apar ca părți interesate și un consilier local și familia Forna.

Ulterior au ieșit toți activiști împotriva lui Boc. În același timp acel proiect era din punct de vedere legal corect. Acel proiect a stat trei ani în comisiile primăriei, a fost întors de trei ori, au fost tăiate două etaje, a fost respins. Pe ce criterii? Pentru că între investitori erau liberali. Dar dacă mâine un om de afaceri USR vine și proiectul este respins de liberali, este corect? Mi se pare un precedent periculos”, întreabă Danciu.

„Consiliul Local este un for politic”

Ion Novăcescu a subliniat dimensiunea politică a întregii decizii: „Un demers administrativ nu ar trebui judecat politic, însă se judecă politic pentru că Consiliul Local este un for politic. Dacă ai ocazia să faci obstrucție adversarului, o faci, chiar dacă pui în pericol viețile unor oameni”.

Analistul a menționat și un detaliu cheie: proiectul a fost respins din lipsa unui singur vot, absența unei consiliere PNL fiind decisivă.

„Acest proiect a fost ‘plăcat’ (blocat) pentru că a lipsit o consilieră locală liberală, care dacă ar fi votat, proiectul ar fi trecut. Femeia este mamă singură cu doi copii și nu a putut fi la ședință. Din cauza lipsei unui vot s-au făcut doar 13 voturi, când erau necesare 14.

Este o victorie temporară a opoziției, proiectul va reveni pe ordinea de zi și liberalii vor asigura 14 voturi pentru trecerea proiectului”, spune analistul.

Întrebarea rămasă: de ce nu s-a cerut o creșă?

Ion Novăcescu a ridicat o întrebare despre lipsa obligațiilor de infrastructură educațională: „Din punct de vedere legal, rămâne o întrebare: de ce domnul Boc nu le-a cerut acestor investitori o creșă?”

Danciu a replicat că problema trebuia ridicată în comisia de urbanism, nu la votul final.

„Discutăm despre peste 100 de apartamente. Cei de la USR au fost în comisia de urbanism și nu au susținut proiectul. Dacă trebuia o creșă, trebuia să se ceară în comisie, nu în Consiliul Local. Sunt detalii pe care le găsești la orice proiect mare, însă s-a votat pe considerente politice. A lipsit o consilieră PNL, ei au dat acest cartonaș galben”, declară jurnalistul.

„PNL, partidul giftuiților și al nederanjaților”

Într-un final, discuția s-a transformat într-o radiografie a scenei politice locale, cu accente critice la adresa PNL Cluj.

„USR Cluj este ca un modul de război politic în organizare, în timp ce PNL Cluj este partidul ‘giftuiților și al nederanjaților’”, explică analistul.

Analistul Ion Novăcescu a completat ironic: „PNL a fost în ultimii 10 ani aici și nu au avut o poziție, trec proiectele cum vor ele, nimeni nu se mai organizează. Nimeni nu mai monitorizează mișcările adversarului”.

„Sunt într-o stare de suficiență și aroganță, fără opoziție”, adaugă Florin Danciu.

„Eu nu analizez un proiect după numele unei persoane”

Consilierul local Aurelia Cristea, membră a Comisiei de Urbanism, a oferit un punct de vedere tranșant în apărarea proiectului imobiliar de pe Calea Turzii, respins la limită în Consiliul Local.

Aurelia Cristea a explicat că a votat pentru proiectul imobiliar, invocând respectarea tuturor etapelor legale și tehnice.

„Eu am votat pentru, deoarece proiectul respectiv nu are probleme de legalitate. El întrunește toate elementele referitoare la legalitate, la respectarea vizelor, a BUG-ului. A trecut prin toate etapele. A și fost de câteva ori întors înapoi pentru anumite solicitări pe care le-a avut Comisia. Așa că eu nu aveam cum să votez împotriva unui proiect care întrunește toate elementele de legalitate”, explică pentru Cluj24 Cristea.

Cristea a insistat asupra faptului că analiza consilierilor trebuie să fie strict juridică, nu personalizată.

„Pe ce motiv să pot eu să resping? Că eu nu analizez, eu personal, în calitate de Consiliu Local, eu nu analizez un proiect după numele unei persoane, ci după legalitate și după avizele pe care trebuie să le îndeplinească. Dacă acestea sunt îndeplinite și, din punct de vedere legal, el îndeplinește toate condițiile, n-am de ce să îl resping”, spune consiliera.

„Proiectul a fost întors de două-trei ori. S-au tăiat etaje și s-au cerut spații verzi”

Consiliera a mai precizat că proiectul a fost îndelung analizat în comisiile de specialitate și modificat în urma cerințelor impuse de municipalitate.

„Eu am fost în Comisia de Urbanism și am foarte bine discuțiile din comisie. Chiar cred că de două ori sau de trei ori a fost întors de la comisie pentru a regândi sub aspectul spațiilor verzi, sub aspectul faptului ce anume vine cedat către municipalitate. S-au mai și tăiat din etaje. Deci, cunoscând proiectul foarte bine și ajungând în ultima etapă, respectând toate cerințele pe care le-am avut și cele legale, eu n-aveam cum să nu votez pentru”, declară Aurelia Cristea.

„Un precedent periculos: să tratăm proiectele după nume și prenume”

Cristea avertizează că respingerea unui proiect legal doar pentru că este asociat unor persoane cu poziții publice poate deveni o practică abuzivă.

„Creăm un precedent foarte periculos, că vom trata proiectele după numele și prenumele unei persoane. Dacă ne place sau nu ne place de persoana respectivă, în funcție de asta votăm pentru sau împotrivă. Mi se pare extrem de periculos să gândim în forma aceasta”, spune consiliera.

Consiliera a mai adăugat că astfel de decizii pot alimenta dublul standard și lipsa de coerență în urbanismul local.

„Clădirea a respectat toate normele posibile și totuși a fost respinsă. Deci a fost respinsă pentru că așa au apreciat votul consilierilor, dar consider că poate că și din necunoștință de cauză sau de aprofundare exactă a subiectului și considerând că e o discuție sensibilă s-au abținut. Proiectul îndeplinește cerințele legale, a trecut de toate etapele. Este un precedent periculos să analizăm un proiect dacă e pe numele lui X sau lui Y”, explică Cristea.

„Unii primesc autorizații, alții nu. Asta s-a reclamat permanent în spațiul public”

Într-o observație mai amplă despre climatul administrativ din Cluj-Napoca, Aurelia Cristea a sugerat că lipsa de consecvență a Consiliului Local în raport cu dezvoltatorii creează percepția de inegalitate.

„Tocmai asta reclamăm. Și asta s-a reclamat permanent în spațiul public, în Primăria Cluj-Napoca. Unii primesc, au autorizații, și alții nu. Iar chiar dacă îndeplinește toate criteriile legale, îl respingem că îl cheamă într-un fel sau altul”, spune consiliera.

„Putem să nu-l apreciem pe primar, dar nu putem fi abuzivi”

În încheiere, Cristea a făcut apel la responsabilitate și echilibru în luarea deciziilor, indiferent de opiniile politice sau personale: „Poate să nu ne placă de domnul primar Boc și de consilierii dânsului, dar asta nu ne dă dreptul să fim abuzivi. Nu e o problemă asta, nu ne place, nu apreciem, dar nu putem fi abuzivi în ceea ce privește respectarea legii de către cei care au solicitat o autorizație”.

Un proiect controversat pe Calea Turzii

Proiectul imobiliar de pe Calea Turzii nr. 235–237, care prevedea ridicarea a 11 imobile și circa 160 de apartamente, a fost respins în ședința Consiliului Local din 9 octombrie, cu 13 voturi pentru și 14 necesare. Printre beneficiari se numără firme apropiate de membri PNL Cluj, precum Sky Real Properties, Hermes Properties și Helios Capital, legate de familia Forna și consilierul Ovidiu Vișan.

Declarația Aureliei Cristea se înscrie în același cadru de dezbatere deschis de discuția Florin Danciu – Ion Novăcescu: cât de mult contează criteriile politice în deciziile urbanistice ale Clujului?

Deși documentația fusese dezbătută în comisiile de urbanism timp de trei ani și modificată de mai multe ori, opoziția USR și absența unei consiliere PNL au dus la respingerea proiectului, într-un context perceput de analiști ca fiind mai degrabă politic decât administrativ.