CLUJ24 TV
VIDEO. Prof. Mircea Bertea: Examenul de Capacitate e o greșeală de sistem. E o formă de agresiune psihologică asupra elevilor
Profesorul Mircea Bertea, fost inspector școlar general adjunct în Cluj și actual consilier al ministrului Educației, Daniel David, trage un semnal de alarmă asupra modului în care România își gestionează evaluarea elevilor de clasa a VIII-a. Într-un interviu oferit podcastului Contraste, realizat de jurnalistul Florin Danciu, Bertea descrie examenul de Capacitate drept o anomalie cu efecte toxice asupra întregului sistem educațional.
Un examen care nu e un examen. Un copil forțat să-și decidă viitorul la 14 ani. O reformă care se lasă așteptată de decenii. Așa descrie Mircea Bertea realitatea unui sistem care a transformat o evaluare menită să ofere un diagnostic educațional într-un test de viață cu miză colosală.
„Este o denaturare. Evaluarea de la finalul clasei a VIII-a trebuia să fie un instrument de calibrare pedagogică, nu un filtru care decide dacă intri la un liceu bun sau rămâi un ‘eșec’. Astăzi, părinții și copiii o resimt ca pe o formă de agresiune psihologică legitimă”, a spus Mircea Bertea.
Un sistem care a uitat de scopul său
Sistemul educațional românesc s-a îndepărtat radical de menirea sa formativă, transformând evaluarea într-un mecanism de ierarhizare care decide viitorul elevilor, în loc să le ofere un reper de dezvoltare. În loc să fie un moment de reflecție și ajustare a parcursului educațional, examenul de capacitate a devenit o poartă arbitrară: spre succes pentru unii, spre marginalizare pentru alții.
„Copiii sunt educați pentru a avea succes la școală, nu în viață”, spune profesorul. În forma actuală, examenul reduce toate competențele dobândite în patru ani de gimnaziu la două discipline – română și matematică. „Este un nonsens pedagogic”, adaugă acesta.
Ironia amară este că această structură nu doar că ignoră restul domeniilor fundamentale, ci susține o veritabilă industrie paralelă – cea a meditațiilor – care pune o presiune uriașă asupra elevilor și părinților, accentuând inechitățile sociale.
Reforme anunțate: portofoliu educațional și evaluare pe competențe
Planurile de reformă vizează o schimbare de paradigmă în evaluarea elevilor, prin înlocuirea examenelor clasice cu un sistem bazat pe portofoliu educațional. Acesta ar reflecta traseul complet al elevului — nu doar rezultatele academice, ci și activitățile extra curriculare, interesele, progresul și implicarea în comunitate.
„Într-un interval de 10 ani, cu voință politică și coerență în aplicare, putem renunța la aceste forme rigide de examinare. Portofoliul este o soluție validată în Europa, care oferă o perspectivă de ansamblu asupra elevului, nu un verdict în două ore de testare”, subliniază profesorul.
Viziunea promovată de actualul ministru al Educației, Daniel David, pune accentul pe dezvoltarea celor opt competențe-cheie europene, în locul unei evaluări centrate exclusiv pe performanțe la română și matematică. Este un pas către o educație mai echilibrată, mai echitabilă și mai conectată la realitatea lumii în care trăim.
România vs. Danemarca – Două lumi educaționale
O experiență din Danemarca ilustrează perfect diferențele de filosofie educațională. În timpul unui schimb profesional, profesorul a întrebat cadrele didactice daneze cine este ministrul lor al educației. Răspunsul a fost prompt și dezarmant: „Nu știm. Nu ne interesează. Deciziile se iau în școală, nu în minister.”
În acel sistem, școlile beneficiază de autonomie reală — decid ce și cum predau, își adaptează metodele la realitățile elevilor, iar evaluarea se face prin portofolii, nu prin examene standardizate.
Contrastul cu România e izbitor. La noi, fiecare ministru nou aduce o reformă, de cele mai multe ori cosmetică, care nu face decât să bulverseze sistemul și să mențină instabilitatea. În loc să ofere continuitate, educația românească rămâne captivă în cercul vicios al improvizațiilor politice.
Un copil nu e un cod de bare
Educația nu înseamnă ierarhii, stres și selecții rigide nu ar trebui să fie despre ierarhii și presiune psihologică. Nu despre stres cronicizat și competiție artificială între copii transformați în cifre.
„Un copil nu e un cod de bare. Nu poți să-l triezi ca într-un depozit. Evaluarea trebuie să fie un proces pedagogic, nu un test al nervilor sau al posibilităților financiare ale familiei”, avertizează profesorul.
Cuvintele sale lasă în urmă o întrebare grea: va avea România maturitatea și consecvența să treacă dincolo de reforme simbolice? Sau va continua să trateze școala ca pe un experiment electoral perpetuu, unde elevii sunt simple obiecte de testare într-un laborator politic fără etică și fără viziune?
Industria meditațiilor, funcționează
„Industria meditațiilor este singura care chiar funcționează în România”. Mircea Bertea critică sistemul care transformă educația în marfă
Sistemul actual de evaluare nu doar că e inechitabil, ci și întreține o realitate economică profund cinică: transformă educația într-un produs cu preț. Într-un dialog sincer pentru podcastul Contraste, profesorul Mircea Bertea a denunțat direct una dintre cele mai durabile „realizări” ale tranziției românești: industria meditațiilor, pe care o numește „cea mai eficientă reindustrializare post-’90”.
„Tot auzim de reindustrializare, dar România chiar a reindustrializat ceva: sistemul paralel al meditațiilor”
În loc să fie un sprijin complementar, meditațiile au devenit un filtru brutal, care separă copiii în funcție de statutul financiar al părinților. Succesul la examene nu mai ține de inteligență, efort sau merit, ci de câți bani poate investi familia într-un drum educațional „garantat”.
„Nu mai contează cât muncește copilul sau cât e de capabil. Totul se reduce la cât plătește părintele. Cine are bani cumpără viitor. Cine nu, rămâne în afară.”
Această realitate, susține Mircea Bertea, transformă învățământul dintr-un drept constituțional într-un privilegiu scump, iar școala, dintr-un loc al cunoașterii, într-un preludiu frustrant al unei competiții inegale.
Cât costă o notă bună?
Accesul la liceele de elită din marile centre universitare – Cluj, București, Iași sau Timișoara – a devenit o cursă costisitoare, rezervată celor care își permit să plătească un preț greu de suportat pentru multe familii. Presiunea asupra elevilor nu este doar emoțională, ci profund financiară.
Realitatea este că acest tip de competiție e inechitabilă încă de la start. În mediile rurale sau în cartierele urbane defavorizate, părinții se luptă cu nevoile de bază, nu cu algoritmi de repartizare computerizată. Școlile sunt subfinanțate, profesorii puțini, iar oportunitățile – inexistente. Copiii din aceste comunități sunt condamnați din start la eșec educațional, indiferent de potențialul lor real.
„Așa arată o selecție toxică: nu câștigă cine e mai pregătit, ci cine își permite să fie pregătit. E o formă mascată de excludere socială, girată de un sistem care ignoră profund inegalitatea.”
Această discrepanță, între cei care pot și cei care nici nu visează, este una dintre cele mai grave fracturi ale școlii românești. Iar prețul îl plătește, în tăcere, o întreagă generație.
Inechitate educațională structurală
Sistemul actual de evaluare nu doar că accentuează inegalitatea socială, dar creează și o formă subtilă, dar devastatoare, de discriminare profesională. În ochii elevilor, ai părinților și adesea ai societății, singurele discipline care contează sunt cele care „intră în examen”.
„Dacă predai română sau matematică, ești tratat ca un zeu. Dacă predai muzică, istorie, chimie sau educație civică, ești figurant. Asta nu e educație, e darwinism școlar”, afirmă profesorul Mircea Bertea.
Această ierarhie impusă artificial, în funcție de utilitatea într-un concurs, sapă adânc la temelia prestigiului profesiei didactice. Profesorii care nu sunt implicați în pregătirea pentru examene devin treptat invizibili, descurajați, lipsiți de motivație. În paralel, elevii ajung să trateze materia lor ca pe o „pauză” între două discipline „cu miză”.
Consecințele sunt grave: calitatea predării scade, vocația se stinge, iar școala ca ansamblu își pierde echilibrul. O instituție care ar trebui să formeze caractere și să cultive diversitatea cunoașterii ajunge să funcționeze pe un algoritm simplist: ceea ce nu se evaluează oficial devine inutil.
„Ne place să vorbim despre educație integrală, dar sistemul ne forțează să fim selectivi. Nu în funcție de ce contează pentru viață, ci de ce contează la test.”
Într-o astfel de arhitectură, inclusiv respectul față de școală ca instituție se erodează. Când mesajul transmis este că doar două materii contează, întreaga construcție educațională devine instabilă, iar formarea reală a elevului – profund compromisă.
De ce nu se schimbă nimic?
Motivul pentru care sistemul de învățământ românesc continuă să funcționeze în acest mod, deși este evident inechitabil, ține de o formă subtilă de conveniență colectivă. Toți actorii implicați par, paradoxal, să aibă ceva de câștigat – sau măcar de conservat.
Ministerul își poate raporta succesul prin rezultate la testările naționale, bifând obiective pe hârtie. Părinții simt că depun eforturi – prin meditații costisitoare, prin sacrificii personale. Profesorii de română și matematică, aflați în centrul sistemului de testare, beneficiază adesea de venituri suplimentare consistente. Iar industria meditațiilor a devenit o rețea alternativă stabilă, care oferă, pe bani, ceea ce școala nu mai reușește să livreze eficient: speranță.
„Este o complicitate generală. Toată lumea se preface că lucrurile funcționează. Dar în realitate, educația nu mai este un drept. A devenit o marfă. Și dacă nu poți plăti pentru ea, ești exclus din sistem”
Această normalizare a inechității a erodat esența educației ca pilon fundamental al democrației. În loc să ofere șanse egale, sistemul le distribuie în funcție de contul bancar al părinților. Într-o astfel de ecuație, meritul devine decorativ, iar dreptul la educație – o iluzie.
Dacă România vrea un viitor mai bun, trebuie să regândească din temelii nu doar sistemul de examene, ci și filosofia educației. „Nu putem cere copiilor să performeze în competiții inegale. Nu putem construi o societate echitabilă cu un sistem care elimină exact cei mai vulnerabili”.
„Educația românească are un secol întârziere”. Mircea Bertea: „Suntem blocați în școala fabricii, în timp ce lumea merge cu viteza AI”
Într-un interviu amplu acordat podcastului Contraste, profesorul Mircea Bertea, consilier al ministrului Educației Daniel David, lansează un diagnostic tăios asupra sistemului românesc de învățământ: „Suntem blocați într-o școală-fabrică, în timp ce lumea a intrat în era inteligenței artificiale.”
O școală de secol XIX într-o societate de secol XXI
Școala românească, avertizează Mircea Bertea, funcționează după o arhitectură învechită, gândită pentru revoluția industrială, nu pentru revoluția digitală. Clădiri standardizate, orare inflexibile, profesori-recitatori, elevi contorizabili – toate trădează un model educațional care formează conformism, nu creativitate.
„Trăim într-o epocă în care informația este la un clic distanță, dar sistemul nostru educă elevi pentru o lume care nu mai există. Profesorul ar trebui să fie un ghid, nu un emițător de date. Iar elevul, un partener în procesul de învățare, nu un recipient gol.”
România continuă, astfel, să pregătească absolvenți pentru un trecut industrial, ignorând complet nevoile unei economii bazate pe inovație, tehnologie și gândire critică.
Elevii sunt în 2025, școala e în 1925
Diferența de viteză între școală și realitatea cotidiană a elevilor este, spune Mircea Bertea, una amețitoare. Tinerii trăiesc în ecosisteme digitale, între AI, Youtube, aplicații și fluxuri infinite de informație, în timp ce sistemul educațional se mișcă greoi, între manuale vechi și birocrație paralizantă.
„Un elev nu are nevoie de școală ca să afle unde e Argentina. Are nevoie să înțeleagă de ce contează Argentina. Aici ar trebui să intervină profesorul – dacă este pregătit pentru acest rol.”
Mai grav este că, în lipsa unei adaptări reale, școala devine o sursă de alienare socială. Elevii nu mai comunică între ei, ci prin mesaje. Nomofobia, anxietatea digitală, izolarea – sunt realități pe care școala nu le recunoaște, deci nici nu le combate. În loc să creeze comunitate, devine un spațiu steril și rupt de viață.
Modelul danez: autonomie, portofolii și respect
Într-un schimb de experiență în Danemarca, Mircea Bertea a fost șocat de diferențele de structură: „Când i-am întrebat cine e ministrul Educației, mi-au răspuns că nu știu. Pentru că nu contează. Deciziile se iau în școală, nu la București.”
Evaluarea nu se face prin testări standardizate, ci prin portofolii educaționale complexe. Iar respectul social se vede și în salarii: inginerii, medicii și profesorii se află în topul ierarhiei salariale, fiind considerați esențiali pentru dezvoltarea societății.
„Un profesor bun produce ingineri buni, medici buni, cetățeni buni. E un lanț al valorii pe care noi îl ignorăm complet.”
Educația ca securitate națională
Poate cea mai importantă afirmație din tot dialogul este că educația nu mai este o simplă prioritate politică – este o problemă de securitate națională. Pentru Mircea Bertea, lipsa gândirii critice și lipsa competențelor de înțelegere a realității sociale sunt pericole reale pentru funcționarea democrației.
„Uitați-vă la discursurile care prind în campaniile electorale. Avem un deficit cronic de gândire critică. E o bombă cu ceas. Dacă nu reconstruim sistemul din temelii, pierdem nu doar școala, ci și societatea.”
Schimbarea nu e digitală. E structurală.
Soluția nu constă în tablete, platforme sau proiecte pilot fără impact. Soluția, spune Mircea Bertea, este de mentalitate: o repoziționare profundă a școlii ca spațiu viu, adaptabil, centrat pe om, nu pe reguli și ierarhii inutile.
„Trebuie să ieșim din paradigma dresajului. Nu mai evaluăm ca să vedem cine a memorat mai bine. Ci ca să formăm oameni care gândesc. Oameni care înțeleg lumea, care pot contribui la ea.”
Un apel la luciditate
Mesajul este clar: nu mai putem educa pentru trecut, în timp ce copiii noștri trăiesc în viitor. Avem nevoie de profesori-formatori, nu executanți. De evaluări care măsoară potențialul, nu presiunea. De un sistem care formează nu doar angajați, ci oameni liberi.
„Dacă vrem o Românie educată, trebuie să rupem lanțul inerției. Școala nu poate rămâne un muzeu al disciplinelor uitate. Trebuie să devină un laborator al viitorului.”
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
EVENIMENT
Restricții de circulație la Cluj, pentru desfășurarea Sports Festival, TIFF și Marșului Pride. Piața volantă, relocată temporar
Primăria municipiului Cluj-Napoca anunță relocarea temporară a pieței volante și restricții de circulație pe mai multe străzi din centrul orașului, pe perioada evenimentelor Sports Festival, TIFF.24 și Cluj Pride 2025.
Piața volantă de lângă Cluj Arena se va muta sâmbătă, 14 iunie, pe platoul Sălii Sporturilor Horia Demian, pe durata desfășurării Sports Festival. Programul rămâne neschimbat: între orele 7.00-16.00.
Pentru buna desfășurare a evenimentelor Sports Festival, TIFF.24 și Cluj Pride 2025 se impun următoarele restricții de circulație:
Până în data de 16 iunie, ora 5.00 – închiderea traficului rutier pe Aleea Stadion
Din 12 iunie, ora 16.00 până în data de 15 iunie 2025, ora 23.00:
- închiderea traficului rutier pe str. George Coşbuc de la intersecția cu str. Cardinal Iuliu Hossu până la intersecția cu Splaiul Independenței (când situația o impune, cu excepția CTP)
- închiderea traficului rutier (cu excepția CTP) pe str. Splaiul Independenței de la intersecția cu Pod Garibaldi până la intersecția cu str. George Coșbuc pe sensul de mers dinspre Pod Garibaldi spre Pod Napoca din data de 12 iunie 2025, ora 16.00 până în data de 15 iunie 2025, ora 23.00 (când situația o impune).
În 13 iunie, în intervalul orar 19.00 – 19.30:
- închiderea traficului rutier pe str. George Coșbuc de la intersecția cu str. Cardinal Iuliu Hossu până la intersecția cu Splaiul Independenței (când situația o impune, cu excepția CTP)
- str. Splaiul Independenței de la intersecția cu Pod Garibaldi până la intersecția cu str. George Coșbuc pe sensul de mers dinspre Pod Garibaldi spre Pod Napoca (când situația o impune, cu excepția CTP)
În 13 iunie – închiderea circulaţiei rutiere, în intervalul orar 20.30 – 23.45 (când situaţia o impune), pe str. Napoca, Piaţa Unirii (latura de Sud şi latura de Est), Bulevardul Eroilor
În 14 iunie – restricţionarea parţială şi secvenţială a circulaţiei rutiere în intervalul orar 15.15 – 16.15, pe următorul traseu: latura de Est a Pieței Unirii (pe o bandă de circulație rutieră) – str. Regele Ferdinand (pe o bandă de circulație și pe trotuar) – str. George Barițiu (pe trotuar și pe o bandă de circulație rutieră în sensul de mers înspre strada Splaiul Independenței) – str. Emil Isac – Calea Moților – str. Petru Maior (pe o bandă de circulație rutieră și pe trotuar) – Piața Lucian Blaga (pe o bandă de circulație rutieră și pe trotuar) – str. Napoca – sosire Piața Unirii (latura de Sud)
În perioada 14 – 22 iunie – închiderea circulaţiei rutiere, în intervalul orar 21.30 – 23.30 (când situaţia o impune), pe str. Napoca, Piaţa Unirii (latura de Sud şi latura de Est) și Bulevardul Eroilor
În 15 iunie – închiderea traficului rutier în intervalul orar 8.00 – 11.00, pe următorul traseu: Cluj Arena – Splaiul Independenţei – Str. George Coșbuc – Parcul Central „Simion Bărnuțiu” – Pod Napoca – Bulevardul 1 Decembrie 1918 – str. Sigismund Toduță – str. Gavril Muzicescu – Bulevardul 1 Decembrie 1918 – Pod Napoca – str. Splaiul Independenței – Cluj Arena
Până în 25 iunie – restricționarea circulației rutiere pe banda trei de pe latura de est a Pieței Unirii, când situația o impune.
Barometrul Sportului în România a fost lansat joi, 12 iunie, în cadrul Sports Festival, în deschiderea sesiunilor Sports Talks 2025.
Studiul, realizat de IRES (Institutul Român pentru Evaluare și Strategie), scoate la iveală cifre revelatoare: 32% dintre români aproape jumătate dintre români nu fac niciun tip de activitate fizică sport deloc, iar odată cu înaintarea în vârstă, motivația scade drastic. Însă un procent ridicat de persoane care nu fac niciun fel de activitate fizică se remarcă și în rândul respondenților între 36 și 50 de ani. Cei mai mulți dintre românii care nu fac sport sau mișcare declară că nu au timp pentru aceste activități, dar când e vorba despre ceilalți, cred că pur și simplu nu au voință.
Cercetare privind activitatea fizică a românilor
Este prima dată când o cercetare oferă o imagine comprehensivă și actualizată despre practicarea sportului în România, oferind informații detaliate despre activitatea fizică, motivațiile și barierele care influențează comportamentele populației.
Datele au fost prezentate în cadrul unui panel special moderat de Mihnea Măruță, cu participarea sociologului Bianca Dobre (sociolog cercetător IRES) și a lui Mirel Alexa (director executiv Sports Festival).
Analiza cuprinde cinci mari capitole de cercetare:
- Obiceiurile românilor de practicare a mișcării și a sportului;
- Precepții, motivații și atitudini față de sport și stilul de viață sănătos;
- Bariere în practicarea activităților fizice;
- Accesibilitatea practicării sportului în România;
- Percepții și atitudini privind promovarea mișcării și a stilului de viață sănătos.
Fotbalul este cel mai practicat sport în România
Fiecare dintre cele cinci mari teme de cercetare relevă concluzii interesante și valoroase, precum:
- 32% dintre români declară că nu fac deloc sport, iar 28% spun că practică activități sportive de cel puțin 5 ori pe săptămână;
- Fotbalul este cel mai practicat sport în România – 52% dintre cei care practică un sport în mod regulat îl aleg;
- Principalele bariere invocate sunt lipsa timpului și și starea precară de sănătate;
- Mulți români evită să facă sport în spații publice din cauza rușinii sau a temerii de a fi judecați în funcție de aspectul fizic sau de modul în care execută exercițiile;
- Doar 1 din 10 români are un abonament la sală;
- 68% dintre respondenți spun că și-ar fi dorit să facă mai multă mișcare în ultimul an;
- 78% dintre români cred că sportul și stilul de viață sănătos sunt prea puțin promovate în România.
De ce avem nevoie de un Barometru al Sportului?
Promovarea activității fizice și a sportului reprezintă o componentă esențială a politicilor publice moderne, orientate spre sănătatea populației și coeziunea socială. Într-un context european în care sedentarismul este recunoscut ca factor major de risc pentru sănătatea publică, România are nevoie de date solide și recurente despre obiceiurile și percepțiile legate de mișcare și stil de viață activ.
Până acum, datele disponibile erau fragmentare și rare. Eurobarometrul Sport și Activitate Fizică (ultimul fiind publicat în 2022) plasează România în rândul țărilor cu cele mai ridicate procente de sedentarism din UE, dar nu oferă detalii despre motivațiile, barierele sau atitudinile populației față de sport. Alte cercetări realizate de Ministerul Sportului sau de instituții de sănătate publică vizează mai ales infrastructura sau date de ordin medical, dar nu investighează percepțiile ori comportamentele pe de o parte, iar pe de altă parte motivațiile care stimulează practicarea activității fizice ori barierele ori factorii care îi împiedică pe oameni să facă mișcare.
Mirel Alexa, director executiv Sports Festival: „Sports Festival e mai mult decât un eveniment – e o platformă care își asumă activ misiunea de a schimba relația românilor cu sportul și ideea de mișcare. Vrem ca sportul să fie perceput nu doar ca un mijloc pentru sănătate, ci ca o resursă esențială pentru încredere, apartenență, reziliență și educație, motiv pentru care investim constant în inițiative precum Urban Playfield, caravana care transformă piețele orașelor în spații de joacă, sau Transylvania Open, turneul internațional care aduce la Cluj excelența sportivă. Barometrul lansat astăzi este încă un pas necesar pentru a înțelege real percepțiile, fricile și barierele din calea mișcării și pentru a construi, împreună, o cultură sportivă sustenabilă.”
Sportul ca fenomen social
Barometrul realizat de IRES oferă o perspectivă complexă a reprezentărilor pe care românii le au despre sport, ca fenomen social.
Bianca Dobre, cercetător sociolog IRES, coordonatoare studiului: „În esență, Barometrul Sportului în România își propune să fie un instrument de informare și conștientizare care să ofere o imagine clară și multi-dimensională asupra modului în care românii percep și practică sportul, dincolo de clișee și discursuri generale, să genereze o dezbatere realistă asupra publică cu privire la nevoia dezvoltării sportului ca fenomen social și de sănătate publică, nu doar din perspectiva performanței și, nu în ultimul rând de a furniza date solide pentru politici publice mai bune și mai incluzive în domeniul sportului și stilului de viață sănătos. Iar SportsFestival este cadrul cel mai nimerit pentru a începe această dezbatere necesară pentru viitorul societății noastre”.
De ce este important acest studiu?
Percepțiile influențează comportamentele. Fără o înțelegere profundă a motivațiilor și a barierelor reale cu care se confruntă oamenii, nicio campanie de promovare a sportului nu poate fi eficientă. Barometrul arată clar că în România:
- Rușinea este un obstacol real, mai ales pentru femei și categorii vulnerabile;
- Sportul este perceput, de multe ori, ca un „lux” inaccesibil;
- Sportul este asociat aproape exclusiv cu sănătatea, prea puțin cu beneficiile sociale sau de comunitate.
O politică sportivă eficientă trebuie să fie construită pornind de la aceste realități. Barometrul Sportului vine în sprijinul acestui demers, oferind o bază solidă pentru decidenți, profesioniști și liderii din domeniul sănătății publice, sport și educație.
Despre Barometrul Sportului în România
Barometrul Sportului în România a fost realizat de IRES în lunile aprilie–mai 2025, prin chestionar telefonic, pe un eșantion reprezentativ național de 1.085 persoane adulte. Marja de eroare este de ±3%. Studiul face parte din programul de responsabilitate socială al Sports Festival și va fi publicat integral pe site-ul oficial al festivalului.
Inițiatorii își doresc ca Barometrul Sportului în România să devină un proiect anual de referință pentru înțelegerea relației dintre populație și activitatea fizică. Prin actualizare constantă, studiul va contribui la politici publice mai bine fundamentate, campanii de promovare mai eficiente și investiții mai relevante în infrastructura sportivă din România.
Joi, 12 iunie, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca a primit vizita delegației Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) România.
Delegația OMS a fost condusă de Caroline Clarnival, Director General al OMS România, însoțită de Silvia Gatscher, Health Operations Manager și Anneliese Bauer, Public Health and Laboratory Consultant. Din partea universității, oaspeții au fost întâmpinați de prof. dr. Anca Dana Buzoianu, rectorul UMF „Iuliu Hațieganu”, alături de prof. dr. Sorin Claudiu Man, prorector pentru dezvoltare academică și administrație universitară.
Această vizită reprezintă o recunoaștere a rolului activ și esențial pe care universitatea clujeană îl are în formarea și dezvoltarea profesioniștilor din domeniul sănătății. Discuțiile purtate au fost concentrate pe conturarea unor direcții concrete de colaborare între UMF „Iuliu Hațieganu” și OMS cu accent pe dezvoltarea profesională și umană a viitorilor medici.
Printre temele abordate s-au numărat:
- Introducerea unor module de curs dedicate comunicării pentru studenți, rezidenți și medici specialiști;
- Dezvoltarea unui modul în curricula universitară privind recunoașterea și prevenirea violenței de gen;
- Organizarea de workshopuri pentru rezidenți și medici specialiști, axate pe gestionarea stresului profesional și prevenirea burnoutului;
- Identificarea de oportunități pentru colaborări în proiecte comune dedicate sănătății publice.
„Această vizită reconfirmă angajamentul comun pentru un sistem medical mai empatic, mai bine pregătit și mai rezilient, iar deschiderea Organizației Mondiale a Sănătății spre parteneriat cu instituțiile de învățământ superior este un semnal încurajator pentru viitorul educației medicale din România. Ne bucurăm de această întâlnire și considerăm că vizita OMS la UMF «Iuliu Hațieganu» reprezintă o validare a excelenței academice și a contribuției noastre continue la sănătatea publică națională și internațională”, a transmis conducerea universității.
EVENIMENT
Două persoane din Cluj-Napoca, reținute după ce au furat mai multe unelte electrice dintr-o mașină parcată
Două persoane din municipiul Cluj-Napoca, bănuite că ar fi furat unelte electrice în valoare de aproximativ 6.500 de lei dintr-un autoturism, au fost reținute în urma unor percheziții domiciliare desfășurate de polițiști în dimineața zilei de 12 iunie.
La data de 12 iunie, începând cu ora 06:00, polițiștii Secției 7 Poliție Cluj-Napoca, sprijiniți de polițiști din cadrul Poliției municipiului Cluj-Napoca, Serviciului Criminalistic, Serviciului pentru Acțiuni Speciale, precum și de jandarmi din cadrul Grupării de Jandarmi Mobile și Inspectoratului de Jandarmi Județean Cluj, au desfășurat o acțiune amplă pe raza de competență.
În cadrul acțiunii au fost puse în aplicare două mandate de percheziție domiciliară, în urma cărora au fost identificate și reținute două persoane, respectiv un bărbat de 33 de ani și o tânără de 21 de ani, din municipiul Cluj-Napoca, bănuiți de săvârșirea infracțiunii de furt.
Au furat unelte electrice dintr-o mașină parcată
În fapt, la data de 6 iunie, în jurul orei 10:55, cele două persoane ar fi sustras mai multe unelte electrice, dintr-un autoturism parcat în zona Pieței Oser din municipiul Cluj-Napoca.
Prejudiciul cauzat fiind în valoare de aproximativ 6.500 de lei, nefiind recuperat până la acest moment.
Față de aceștia au fost emise ordonanțe de reținere, pentru 24 de ore, fiind depuși într-un Centru de Reținere și Arestare Preventivă.
În urma perchezițiilor au fost ridicate mai multe bunuri de interes în cauză. Polițiștii continuă cercetările în vederea documentării întregii activități infracționale și luării măsurilor legale ce se impun.
Sute de persoane și autoturisme verificate
Totodată, în cadrul acțiunii, au fost legitimate 158 de persoane și verificate 52 de autoturisme, fiind aplicate 32 de sancțiuni contravenționale.
De asemenea, polițiștii au pus în executare un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea emis pe numele unui bărbat de 46 de ani, din municipiul Cluj-Napoca, urmărit național.
Bărbatul a fost depistat și reținut, ulterior fiind depus într-un Centru de Reținere și Arestare Preventivă.
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
Restricții de circulație la Cluj, pentru desfășurarea Sports Festival, TIFF și Marșului Pride. Piața volantă, relocată temporar
FOTO. Barometrul Sportului în România, lansat în premieră la Sports Festival 2025!
FOTO. UMFIH a primit vizita delegației Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) România
Două persoane din Cluj-Napoca, reținute după ce au furat mai multe unelte electrice dintr-o mașină parcată
VIDEO. A început „Târgul coaselor”. Localitatea clujeană Negreni, destinația colecționarilor și iubitorilor de tradiții
VIVO! Cluj-Napoca dă startul REDUCERILOR de vară cu 2 zile de petrecere și surprize
TIFF 2025 x Iulius Mall: zece seri de film în aer liber, Q&A cu regizori și proiecții speciale
21 de jucători, la reunirea lui „U” Cluj. Alb-negrii vor juca împotriva campioanei Cehiei! Calendarul începutului de sezon
Maria Turcas
mai 31, 2025 la 10:32 am
In 1999 in Danemarca am participat la un curs cu una din teme care suna asa Modelul bunastarii daneze si tot a doua propozitie sublinia ca totul se datora educatiei.Bine, ei falimentasera ca tara pe la 1780 si s a ivit un calugar Grundwing care a pus bazele educatiei daneze.Principiile lui Grundwind se respecta si acum in tot ce fac in educatie.Ce principii avem noi? Nici pe cele a lui Spiru Haret nu le mai respectam.Meditatiile nu sunt de acum ,s au practicat si inainte de 1989.