Connect with us

EDUCATIE

VIDEO. FOTO. Proteste în stradă și fără festivism la Cluj, la început de an școlar. Elevi și părinți, alături de profesori

Publicat


Început de an școlar atipic la Cluj-Napoca. În multe școli, luni, nu au avut loc tradiționalele festivități de deschidere, ba, mai mult, la unele unități de învățământ cadrele didactice au protestat în stradă. Festivitate de deschidere a anului școlar nu a avut loc nici măcar la școala unde învață fetița ministrului clujean al Educației, Daniel David.

Elevii din clasa 0 au fost preluați totuși de cadrele didactice și duși în clase, fiind chiar prima lor zi de școală. Și elevii din clasele mai mari s-au dus la școală și au primit orarul, iar apoi unii dintre ei s-au alăturat dascălilor care au boicotat începutul de an școlar și vor continua protestele toată săptămâna.

„Festivitate” în stradă, alături de elevi și părinți

Profesorii de la Liceul Unitarian „János Zsigmond” din Cluj-Napoca au ieșit în fața școlii, în plină stradă, iar alături de ei au fost mai mulți elevi, care au vrut să-i sprijine, dar și părinți. Dimineața, și aici, elevii mai mici au fost duși la clasă, dar nu a avut loc nicio festivitate.

Au fost câteva zeci de cadre didactice și elevi din anii mai mari, nemulțumiți și ei că au fost tăiate bursele. Toți aveau mesaje pe foi de hârtie prin care și-au arătat nemulțumirea față de măsurile de austeritate luate în toiul verii și prin care cereau demisia ministrului Educației, Daniel David.

„Demisia! Nu mai acceptăm disprețul!”, „Nu vrem ministru contra educației. Demisia!”, „Nu boicotăm elevii! Boicotăm nedreptatea” – sunt câteva mesaje afișate de cadrele didactice.

„Protestăm pentru profesori, dar și pentru elevi”

Profesorii care au ieșit în fața școlii, pe stradă, luni, spun că vor să fie respectați, atât ei, cât și elevii. Aceștia afirmă că nu e vorba de salarii mai mari, ci vor să fie luați în seamă, să fie consultați și ei atunci când se iau decizii, lucru care nu s-a întâmplat.

„Protestăm pentru profesori, dar și pentru elevi. Boicotul este împotriva sistemului și împotriva măsurilor care au fost luate fără să ne consulte nimeni. Avem nevoie de o țară educată, iar educație de calitate înseamnă să simțim că ministerul este lângă noi, nu împotriva noastră. Ceea ce am simțit în vară, în timpul concediului, pentru că eram în concediu când au fost luate aceste măsuri, peste noapte, este că aceste decizii sunt clar împotriva noastră și împotriva elevilor”, a declarat Selyem Tunde, liderul Sindicatului Profesorilor de la Liceul Unitarian „János Zsigmond”.

A fost un protest pașnic, iar profesorii de aici vor continua boicotul toată săptămâna. „Suntem alături de elevi, intrăm în clasă, vorbim cu ei, facem recapitulări, dar nu vom preda materie nouă”, a mai spus aceasta.

„Problemele profesorilor sunt și ale noastre. Vrem să le facă plăcere să predea materia”

Alături de cadrele didactice au fost și elevi din clasele mai mari. Modificările sau reformele din educație, spun ei, nu îi afectează doar pe profesori, ci și pe elevi.

„Este vorba și despre tăierea burselor pentru elevi și suntem în dezacord cu această decizie. Dar considerăm că interesele profesorilor sunt, de fapt, și ale elevilor, pentru că este în interesul nostru ca profesorii să vină la ore, nu să fie obosiți, ci să le facă plăcere să predea materia. Considerăm că este important să protestăm împreună și să ne spunem opinia despre reformele de austeritate din educație”, a spus Kassay Akos, elev al liceului și reprezentant al Uniunii Liceelor Maghiare din România.

Și el este de acord că va fi o problemă în toate școlile mărirea normei didactice la 20 de ore, pentru că erau probleme și înainte cu completarea normelor, iar profesorii trebuie să predea la mai multe școli.

„Am primit orarele și am văzut că s-au făcut modificări pentru ca profesorii să aibă cele 20 de ore necesare. E foarte complicat și sunt profesori în Cluj care și-au pierdut jobul”, a mai spus Kassay Akos.

În stradă, alături de profesori, au fost și părinți. Și ei au vorbit despre efortul pe care va trebui să îl facă profesorii pentru a-și găsi ore în alte școli.

„Profesorii care lucrează în această școală sunt alături de copii, nu îi pun pe părinți să aibă grijă de ei. Și ei, și cei din alte școli, vor sta cu copiii, vin la școală, dar își susțin punctul de vedere în acest fel. Eu cred că orice părinte care are copii la școală trebuie să îi susțină pe profesori și, astfel, pe elevi”, a spus și părintele unui elev de la Liceul Unitarian „János Zsigmond”.

Fără festivități în școala unde învață fetița ministrului Daniel David

Şcoala Gimnazială „Ioan Bob” Cluj-Napoca nu a organizat luni nicio festivitate oficială de deschidere a noului an. A fost modalitatea de protest a cadrelor didactice din școala unde învață chiar fetița ministrului Educației, Daniel David.

Astfel, elevii claselor pregătitoare și ai claselor a V-a au fost primiți de către învățători și de către diriginți în curtea școlii și duși în sălile de clasă. Elevii claselor a VI-a, a VII-a și a VIII-a s-au întâlnit cu diriginții direct în sălile de clasă, unde au primit manualele și orarul. În ceea ce privește programul claselor I-IV, acesta a fost comunicat de către învățători părinților.

Festivitate doar pentru elevii din ciclul primar

Și profesorii de la Şcoala Gimnazială „Ion Creangă” Cluj-Napoca au ales să protesteze luni, în prima zi de școală, în fața școlii.

„Dragi părinți, dragi elevi, începem un nou an școlar într-un context aparte, cu festivitate la ciclul primar începând cu ora 09:00, dar fără la cel gimnazial – acest moment, în mod normal, ar fi fost prilej de emoții și bucurii împărtășite pentru toți cei implicați.
Alegerea cadrelor didactice de a demara anul în acest mod nu este un gest împotriva elevilor sau a familiilor, ci o formă de solidaritate profesională, un demers menit să apere demnitatea celor care modelează viitorul copiilor dumneavoastră”, a fost mesajul transmis de profesorii școlii elevilor și părinților.

Cadrele didactice de la ciclul gimnazial au protestat, astfel, luni, în fața școlii, exprimându-și îngrijorarea față de direcția în care se îndreaptă sistemul educațional.

Proteste în tot județul

În stradă au început anul școlar, printre alții, și profesorii de la Școala Gimnazială „Alexandru Vaida-Voevod” din Cluj-Napoca, cei de la Şcoala Gimnazială „Ştefan Pascu” din Apahida sau cei de la Școala Gimnazială nr. 1 din Dej.

De asemenea, un protest de amploare, la care participă și profesori din județul Cluj, a avut loc luni și în București, la Ministerul Educației și la Palatul Cotroceni.




1 Comentariu

1 Comentariu

  1. Iuliu

    septembrie 8, 2025 la 3:38 pm

    Tot răul vine de la aceşti imbecili care ne guvernează cum ar spune André Santini în cartea sa intitulată “Ces imbéciles qui nous gouvernent: manuel lucide et autocritique à l’usage des hommes politiques”.
    Guvernările anterioare au adus România la cel mai mare deficit bugetar, desi au existat avertizări că lucrurile merg într-o directie gresită.
    (vezi: https://romania.europalibera.org/a/exclusiv-deficit-cu-premeditare-documentele-strict-confidentiale-prin-care-ciolacu-iohannis-ciuca-au-fost-informati-despre-gaura-bugetara/33464111.htm)
    Pentru diminuarea deficitului bugetar guvernul Bolojan a introdus noi poveri pe spinarea populației printr-un un prim pachet de măsuri fiscale bazat pe cresterea de taxe si impozite.
    Apoi soluția privind reducerea numărului de posturi din administraţia publică locală, cu păstrarea structurii actuale reprezintă mai degrabă o cârpeală care nu rezolvă reducerea deficitului bugetar excesiv și nu contribuie substanţial la stabilizarea datoriei publice.
    Pentru pentru reducerea cheltuielilor de functionare a statului sunt necesare reforme structurale profunde intre care reforma administrativ-teritorială si descentralizarea.
    Revenind la sistemul educational din România, acesta are nevoie de reforme profunde. In prezent exista 41 de Inspectorate Scolare Judeţene (ISJ) ca instituții deconcentrate ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării în teritoriu, desi ar putea funcţiona cu 8 Inspectorate Scolare organizate pe structura regiunilor de dezvoltare, iar accentul să cadă pe calitatea învătământului în şcoli.
    In plus, învătământul românesc suferă de o subfinanţare cronică de mulţi ani. Reamintim ca în anul 2005, ministrul educatiei la acea vreme Mircea Miclea, a solicitat pentru 2006 un buget de 5% din PIB pentru educatie, dar a obtinut numai 3,7% , fapt pentru care si-a dat demisia. Ba mai mult, in anul 2008, a fost semnat de catre toate partidele politice “Pactul pentru Educatie”. Documentul având ca scop stabilirea unor directii si obiective pentru viitoarea strategie a sistemului de invatamint si semnarea unei intelegeri politice, astfel incit reforma in educatie sa fie una coerenta, la punctul 2, prevedea următoarele: “Asigurarea a minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv pentru finanțarea educației naționale, iar pentru activitatea de cercetare științifică se alocă anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul intern brut al anului respectiv”. Acest lucru nu s-a respectat niciodată, astfel că in prezent învătământul primeste aproximativ 3% din PIB, iar cercetarea sub 0,5% din PIB.
    De asemenea, in 2018, anul centenarului Marii Uniri, a fost lansat programul „Romania educata” care prevede o reforma profunda a sistemului de invătământ iar orice reformă trebuie sustinută financiar, altfel rămane o simplă demagogie.
    Apoi in anul 2023 au fost lansate legile educatiei care au stârnit o serie de controverse. Prima problemă majoră a proiectelor de lege privind educatia este aceea că procesul în sine de elaborare, e profund greșit, fiind făcut din birou, fără analize serioase, cu și de către un grup monocolor de autori care nu include specialiști în domeniul educației sau ai altor științe sociale, fără consultarea principalilor actori din sistem- cei care ar trebui să implementeze aceste legi.
    Un prim aspect este cel al subfinantării învătământului. Potrivit proiectelor de lege, pe zona de educaţie preuniversitară, se prevede alocarea suplimentară de fonduri ar fi de 11 mld. de lei în 2023 şi astfel s-ar ajunge la 3,5-4% din PIB alocat educaţiei. Si asta cu toate ca din 2011 este în vigoare legea de a aloca 6% din PIB pentru educaţie. Anual, legea este însă fentată de guverne, prin diferite tertipuri juridice. În 2022, de exemplu, bugetul Ministerului Educaţiei a fost de 32 de miliarde de lei, adică aproximativ 3% din PIB, la jumătate faţă de cât ar fi trebuit să fie alocarea. Dar, proiectul de lege nu prevede alocarea de 6% din PIB pentru educaţie nici în anul 2023. Dimpotrivă , creşterea prevăzută pentru sistemul educaţional preuniversitar era de 11 mld. de lei anul viitor, dar din care 5 miliarde de lei pentru salariile profesorilor.
    In prezent problema deficitului bugetar excesiv afectează profund sistemul educational din România, cu consecinte imprevizibile pentru viitorul ţării.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate