În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Primarul Clujului, Emil Boc, care este și președintele Comisiei pentru politică de coeziune teritorială și bugetul UE (COTER) din cadrul Comitetului European al Regiunilor, se opune unei politici de coeziune centralizată la nivelul UE, susținând că nu trebuie să fie adus ”spiritul centralizat al comunismului în centrul Europei”.

Emil Boc a declarat, luni, la Bruxelles, la sesiunea plenară a Comitetului European al Regiunilor, că politica de coeziune arată ce înseamnă să fi european, fiind o promisiune ”că nimeni nu este lăsat în urmă”.

”Avem nevoie de un plan pentru toate regiunile, dar există o temere față de centralizarea politicii de coeziune.

Mesajul meu este împotriva unei centralizări pentru că dacă aceasta este dictată de sus în jos ratăm scopul și ar priva autoritățile locale și regiune de o voce, subminând parteneriatul existent și ar slăbi această politică.

O politică de coeziune centralizată ar fi o trădare, iar orașele ar pierde unicitatea lor.

Vrem o politică mai eficientă pentru că autoritățile locale cunosc prioritățile lor, punctele forte și, astfel, trebuie să creăm o politică de coeziune nu numai pentru oameni, ci și una făcută de oameni.

Viitorul politicii de coeziune trebuie să prioritizeze parteneriatul și nu centralizarea, trebuie să recunoască că Uniunea este una singură, dar regiunile noastre sunt multiple și în diversitate ne vom dezvolta.

O EU coezivă

Trebuie să apărăm valorile de bază, să avem o politică de coeziune pentru toate regiunile UE, pentru că eu am un vis, o UE care se dezvoltă pentru că este coezivă și are libertatea de a permite cetățenilor să fie mobili.

Trebuie să susținem o politică de coeziune noncentralizată, ranforsată și care să pună oamenii în centrul misiunii sale.

Vă rog să nu aduceți spiritul centralizat al comunistului înapoi în centrul Europei. Eu vin dintr-o țară care a trecut printr-un regim comunist și am văzut diviziunea dintre Est și Vest. Noi vrem să reiterăm spiritul comunist în Europa? Nu cred”, a spus Emil Boc.

Boc a luat cuvântul la un panel alături de comisarul european pentru Coeziune și Reformă, Elisa Ferreira, și de președintele Comitetului European al Regiunilor, Vasco Alves Cordeiro, discursul acestuia fiind aplaudat de participanții la sesiunea plenară.

Buget de aproape 400 de miliarde de euro

Politica de coeziune este principalul instrument de investiții pe termen lung în UE și înseamnă fonduri europene pentru recuperarea decalajelor de la nivelul regiunilor europene.

Bugetul UE pentru politica de coeziune este de 392 de miliarde pentru perioada 2021-2027.

“Pasajul de la Tăietura Turcului e următorul eșec al administrației Boc”, a declarat, luni, deputatul USR de Cluj, Viorel Băltărețu.

Acesta a precizat că proiectul făcut de USR, împreună cu specialiști în domeniu, nici măcar nu a fost luat în considerare.

Viorel Băltărețu, USR Cluj: Primăria a avizat cea mai proastă soluție pentru pasajul de la Tăietura Turcului

Deputatul clujean Viorel Băltărețu a anunțat, luni, că Primăria Cluj-Napoca a avizat forma finală a pasajului de la Tăietura Turcului.

Proiectul avizat

“Au avizat soluția cea mai proastă de pasaj, care rezolvă doar parțial problema de aici.

Soluția aleasă rezolvă problema a doar 60% din trafic. Restul șoferilor vor trebui să treacă pe la barieră, la fel ca pietonii și biciliștii, care nu au acces la pasajul suprateran”, a declarat Viorel Băltărețu.

“O soluție de mântuială”

Băltărețu a mai precizat că proiectul este un compromis din punct de vedere tehnic și financiar, practic o “soluție de mântuială”.

“E un proiect de tipul “fă-te că lucrezi”, care nu elimină statul la barieră pentru toți șoferii și e periculos pentru pietoni și bicicliști.

Utilitatea pasajului e redusă la o singură direcție de trafic, Grigorescu – Baciu. Deci pasajul nu va putea fi folosit de șoferii care vin din Tetarom, Gruia, ocolitoarea Baciu și zona industrială Metalul Roșu, deci de o bună parte a celor aflați în trafic.

Mai grav, soluția de secol XIX reprezintă un pericol pentru pietoni, persoane cu dizabilități și bicicliști, care vor traversa în continuare peste linia ferată!”, a explicat Viorel Băltărețu.

Proiectul propus de Băltărețu

Proiectul alternativ propus de Viorel Băltărețu, prevede un pasaj subteran pentru pietoni, bicicliști și persoane cu dizabilități

“Este un proiect mai eficient atât din punct de vedere tehnic, cât și financiar”, a mai spus deputatul clujean.

Acest proiect ar fi presupus eliminarea completă a trecerii la nivel cu calea ferată și conectarea tuturor fluxurilor de circulație pe pasaj.

De asemenea, acesta ar fi avut o durată de execuție redusă la 18 luni (față de 30 de luni) și costuri de doar 38 de milioane de lei față de 73 milioane.

Deputatul a subliniat că nu își dorește blocarea proiectului pe care îl consideră extrem de util, ci doar alegerea soluției tehnice care respectă standardele în vigoare.

“Problema primăriei nu e doar lipsa de profesioniști capabili să discearnă între un proiect util și unul de compromis.

Secretomania care înconjoară orice proiect gestionat de administrația Boc e cealaltă problemă cronică.

Primăria tace și în cazul acestui pasaj. Probabil sunt conștienți că soluția aleasă e proastă și o țin la secret”, a mai spus Viorel Băltărețu.

Deputatul USR de Cluj, Viorel Băltărețu, a anunțat luni că proiectul drumului expres care va face legătura dintre DN 1 și autostrada Transilvania pe la Tureni nu va fi gata în luna februarie a anului viitor.

Contractul cu constructorul a fost prelungit cu încă patru luni de zile, a declarat Viorel Băltărețu.

Viorel Băltărețu, USR Cluj: Finalizarea proiectului A3-Tureni, întârziat din nou din cauza birocrației

Viorel Băltărețu a declarat că proiectul va avea o nouă întârziere.

“Contractul a fost prelungit cu încă 4 luni de zile. Noul termen de finalizare este iunie 2025, față de februarie 2025, iar asta se întâmplă nu datorită constructorului, care are capacitatea, ci din cauza birocrației” a spus Viorel Băltărețu.

Practic, a detaliat acesta, au apărut lucări suplimentare, cum ar fi mutarea de utilități și noi ziduri de sprijin, și nu este autorizația.

“Lucrările întârzie și pentru că reevaluarea autorizației de mediu așteaptă de cel puțin o lună de zile la Agenția de protecție a Mediului.

Băltărețu: Proiectul de la Tureni, întârziat și de primar

Viorel Băltărețu a mai precizat că un alt motiv de întârziere a lucrărilor este acela că primarul din Tureni, Daniela Mănăilă, “refuză să afișeze la avizierul primăriei anunțul de consultare publică”.

Deputatul USR de Cluj a spus că va face o interpelare cu privire la întârzierea eliberării autorizației de Mediu, dar se va adresa și Prefecturii Cluj “să pună primarul să-și facă treaba”.

Peste 3.000 de litri de bere 100% nemțească și o tonă de cârnați și ciolan au fost savurate în Piața Unirii din Cluj-Napoca, la Festivalul de Toamnă al Economiei Germane – HerbstFest.

„Între 3 și 6 octombrie s-a desfășurat, în Piața Unirii din Cluj-Napoca, o nouă ediție a Festivalului de Toamnă al Economiei Germane – HerbstFest. Organizatorii, DWNT – Clubul Oamenilor de Afaceri de Limba Germană din Transilvania de Nord, au pregătit numeroase activități, de la concerte live, ateliere și spectacole pentru adulți și copii, până la dezbateri economice și educaționale cu invitați din cele mai importante companii care acționează în sectoare de interes național ale economiei românești, miniștri, cadre universitare și reprezentanți ai autorităților locale din Cluj-Napoca.

FOTO. 3.000 de litri de BERE nemțească și o tonă de CÂRNAȚI și ciolan, savurate în Piața Unirii din Cluj-Napoca, la HerbstFest

Festivalul a fost deschis oficial pe 4 octombrie de primarul Emil Boc, cel care, conform tradiției, a dat cep unui butoi cu bere nemțească. Lui i s-au alăturat, la inaugurare, primarul din Köln, Dr. Ralf Heinen, conducerea DWNT – Florin Sabou, președintele și Erika Varga, vicepreședinte DWNT, precum și reprezentanții principalelor companii membre ale clubului german și sponsori ai evenimentului: PENNY, NTT Data Romania, E.ON, MHP – a Porsche Company, Neotronik, TPA România.

În pofida vremii neprietenoase, la activitățile din Piața Unirii, desfășurate majoritar sub un cort imens, de 1.200 mp, asemănător celor de la Oktoberfest, au participat peste 20.000 de oameni care s-au bucurat din plin de cultura și tradițiile germane. În cele trei zile destinate și distracției, s-au consumat peste o tonă de cârnați și ciolan, dar și peste 3.000 de litri de bere autentic germană. Toate, pe fundal de petrecere cu specific german, atmosferă întreținută de trupe ca Die Burzenland Party Band, Hermannstadt ‘07, Fanfara din Petrești, Trio Saxones Band sau Trupa de Dansuri Săsești din Sebeș.

Energia verde și sustenabilitatea, promovate intens în timpul festivalului

Pe lângă degustări de bere nemțească și mâncare cu specific german, festivalul a inclus și activități inedite pentru public, precum Beer Bike – un vehicul în care participanții au putut pedala prin centrul orașului, asculta muzică și savura în același timp bere germană și Fresh Bike – o bicicletă electrică pusă la dispoziție de compania Parapet, care alimenta un storcător de fructe, iar oricine a vrut să bea un pahar de suc natural nu a trebuit decât să pedaleze și să își aleagă fructele puse la dispoziție de Penny. Peste 500 de kg de fructe s-au consumat astfel în trei zile.

De Fresh Bike s-a bucurat și primarul Emil Boc, care a declarat, în timp ce pedala: “Combini cel puțin două lucruri extrem de utile pentru fiecare dintre noi. În primul rând mișcare, care înseamnă sănătate și în al doilea rând, produc energie prin pedala pe care o apăs, energie care produce, la rândul ei, ceva sănătos”.

Tot pentru a fi în acord cu ideea de energie verde, la festivalul german din Cluj au avut loc și drive tests cu mașini electrice de la RMB Inter Auto (Mercedes-Benz EQE SUV și Mercedes-Benz EQA) și teste cu biciclete electrice de la Bella Bike, prin Piața Unirii. De asemenea, participanții la festival au fost invitați să își imagineze cum va arăta viitorul, prin mesaje scrise pe un panou solar uriaș pus pe dispoziție de Parapet sau printr-un Yarn Board uriaș, gândit și implementat de cei de la MHP – A Porsche Company.

„Încercăm să implicăm firmele germane și în viața culturală și socială a orașului”

„Suntem o comunitate de companii care, înrolate sub egida DWNT, îşi desfăşoară business-ul pe ruta România – Germania, Germania fiind principalul partener de afaceri al României, locul unde țara noastră exportă cel mai mult. Ce este inedit este faptul că încercăm să ne adresăm publicului larg cu anumite activităţi adaptate realităţii în care trăim, prin care încercăm să oferim publicului larg ceea ce ştim noi din interiorul companiilor.

Mergem în direcţia culturală pe fiecare zonă, ne adresăm copiilor, încercăm să implicăm firmele germane și în viața culturală și socială a orașului, nu doar la nivel de business pentru ca întreaga societate să ia contact cu modul german de a face afaceri, dar și de a se distra”, a declarat preşedintele DWNT, Florin Sabou.

Dezvoltarea economică și educațională a României, temele principale ale dezbaterilor organizate la HerbstFest

Cele două dezbateri, organizate în sala Aula Magna a Universității Babeș Bolyai – partener al evenimentului – și moderate de Moise Guran, i-au adus la discuții pe reprezentanții unora dintre cei mai importanți angajatori din România (Christian von Albrichsfeld, Country Head Continental, General Manager, Maria Metz, CEO NTT DATA Romania, Bern Hörmann, CEO MHP Consulting Romania, Monica Constantinescu, CFO Robert Bosch, Stefan Balster, Managing Director E.ON Business Services Cluj), reprezentanți ai mediului academic (Daniela Popescu, Prorector UTCN, Florin Drăgan, Rector Universitatea Politehnica Timișoara, Christian Săcărea, Prorector UBB Cluj-Napoca, Daniel Metz, Prorector Universitatea ”1 Decembrie” Alba-Iulia) și ai Guvernului României și autorităților locale: Ligia Deca, Ministrul Educației, și primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc.

Discuțiile din cadrul primei dezbateri organizate în cadrul HerbstFest, „România – Cum devenim o economie și industrie de export?”, au avut ca element comun provocările cu care se confruntă economia românească și identificarea strategiilor care pot transforma România într-un jucător competitiv pe scena globală.

„Avem nevoie de competenţe superioare”

„Exportul este o temă care va fi necesară României în următorii ani, pentru a-şi îmbunătăţi performanţele economice şi pentru a redresa oarecum deficitul despre care se vorbeşte în public. Deficitul respectiv va putea fi îndreptat doar prin îmbunătăţirea performanţelor companiilor locate în România şi, în aceeaşi măsură, pentru a se evita oarecum măririle de taxe de care tuturor ne este frică şi vrem să le evităm, fiindcă duc în zona impredictibilităţii şi aduc probleme sau, de multe ori, chiar descurajează investitorii străini care îşi desfăşoară activitatea în România.

Şi pentru a îmbunătăţi performanţele economice, avem nevoie de competenţe superioare, de competenţe aprofundate şi în această direcţie merge a doua dezbatere, în direcţia de învăţământ”, a evidențiat preşedintele DWNT, Florin Sabou.

La cea de-a doua dezbatere, „Învățământul dual academic – motor de creștere în economie” a participat chiar Ligia Deca, ministrul Educației, care a opinat că, deocamdată, există o îndoială din partea celor implicaţi, atât din partea companiilor, cât şi a universităţilor, referitoare la acest tip de învățământ.”Particularitatea dualului este că nu se întâmplă dacă angajatorul nu solicită. Aceasta este prima particularitate. Deci, ca să apară în programele noastre, trebuie ca o companie să spună că-i trebuie şi că e gata să fie partener”, a spus ministrul Ligia Deca.

Activitățile pentru copii, vedetele festivalului

Începând de vineri, 4 octombrie, copiii au putut participa la numeroase activități educative și interactive, organizate de partenerii festivalului. Tinerii au avut ocazia să învețe despre cybersecurity în cadrul Digital Jungle, eveniment oferit de NTT Data Romania, au putut participa la atelierele Smart ROBOTX sau la cele de reciclare automatizată a sticlelor cu roboțelul Extropy, la cursuri gratuite de inițiere în limba germană oferite de Centrul Cultural German sau la atelierul Fun & Learn cu Pepper, roboțelul inteligent, un eveniment oferit de BCR. Au avut și jocuri și activităťi puse la dispoziția lor, gratuit, de către Happy Colors.

Nu au lipsit spectacolele de teatru. Pe scena amenajată în Cortul Mare din Piața Unirii, cei mici și cei mari s-au bucurat de magia spectacolului ”Strada baloanelor de săpun nr. 10”, oferit de PENNY | REWE România. Pe aceeași scenă  au urcat elevii Colegiului Național George Coșbuc și au interpretat în limba germană piesa ”Regina Culorilor”, apoi i-au încântat pe toți cei prezenți cu ”Dansul Panglicilor”, faimosul dans tradițional german. Iar în cortul dedicat tehnologiei, spectacolul de teatru de păpuși robotizat Kasperle 2.0, adus tocmai din Augsburg de KUKA, a fost deliciul celor mai mici participanți.

„De la festival nu putea lipsi Târgul Producătorilor Locali”

De vineri și până duminică, iubitorii filmelor germane au putut participa la Cinema powered by E.ON, un cort special amenajat unde au putut urmări producții germane fascinante oferite de Centrul Cultural German cu dublare în limba engleză. Iar apoi au putut savura o cafea delicioasă, oferită de Miele/Kuiba, la coffee cornerul special amenajat.

De la festival nu putea lipsi Târgul Producătorilor Locali, organizat de Asociația Meșterilor Populari Clujeni, locul de unde iubitorii de obiecte artizanale și tradiționale și-au putut achiziționa obiecte și podoabe lucrate manual de producători locali din județul Cluj. Obiectele de artizanat, produsele locale de sezon, atelierele meșteșugărești interactive au fost la mare căutare printre vizitatori. Cele 32 de căsuțe au fost deschise pe platoul pietonal de pe Strada Iuliu Maniu”, au transmis organizatorii.