Connect with us

ADMINISTRAȚIE

VIDEO FOTO. Asfalt din plastic și sticle reciclate, invenție a unei firme din Cluj-Napoca

Publicat


Un start-up din Cluj-Napoca folosește asfalt din plastic și sticle reciclate pentru fundația drumurilor, metodă prin care obține reducerea deșeurilor, a emisiilor de dioxid de carbon și a costurilor de producție.

Plasticul reciclat este utilizat ca materie primă în loc de pietriș și nisip împreună cu sticla reciclată.

O astfel de idee au avut olandezul Dennis Debie și Sebastian Tudose, care au fondat la Cluj-Napoca start-up-ul The Climate Change Company cu scopul de a pune în practică o astfel de rețetă.

Produsul final realizat de start-up se numește Littar și poate fi folosit pentru cele trei straturi clasice ale fundației. Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Autocritica, cei doi fondatori ne-au povestit toate detaliile care pot fi făcute publice despre procesul de producție.

Ideea de bază este că The Climate Change Company folosește deșeuri de plastic și sticlă care ajung la unitățile de reciclare. Aici, plasticul și sticla sunt prelucrate conform standardelor stabilitate de start-up, iar ulterior sunt transportate la stațiile de asfaltare pentru a fi utilizate împreună cu bitumul și alte agregate la obținerea materialului pentru fundația drumurilor.

Plasticul nu se arde

De asemenea, pe lângă plastic și sticlă, Littar poate include și cabluri de fibră optică, pentru care în prezent soluțiile de reciclare sunt limitate.

”Putem folosi orice plastic și orice sticlă, dar acestea trec printr-o verificare tehnică, întrucât nu putem folosi chiar orice deșeu. Rețeta folosită de noi este complexă, întrucât sunt foarte multe tipuri de plastic, fiecare cu propria densitate, iar același lucru este valabil și în cazul sticlei. Sticla este preîncălzită și trece astfel printr-un proces de ardere în stația de asfaltare.

Frumusețea acestui proiect este că nu ardem plasticul. Plasticul este preluat, este tocat mărunt și ajunge apoi la malaxare în stația de asfaltare”, explică Tudose.

Cu alte cuvinte, Debie afirmă faptul că start-up-ul pe care l-a fondat împreună cu Tudose a identificat o soluție pentru a folosi deșeurile din plastic, în contextul în care raportul Global Plastics Outlook publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) în februarie 2022 arată că doar 9% dintre deșeurile de plastic sunt reciclate în prezent la nivel global. Principalul avantaj este că plasticul utilizat pentru producția asfaltului Littar nu mai este ars.

Soluție pentru deșeuri din plastic

litar

”Littar este cea mai ușoară cale pentru a scăpa de deșeurile pe care le avem. Filosofia din spate este economia circulară, concept care în prezent nu există pentru acest tip de deșeuri. În mod obișnuit, aceste deșeuri sunt abandonate pe câmpuri și sunt arse. Oamenii ard plastic pentru că plasticul nu are nicio valoare. Nu putem scăpa de deșeuri, iar în unele țări este ceva firesc să arzi deșeuri”, spune Debie.

Calculele realizate de start-up indică faptul că producția în sine a asalfatului Littar și utilizarea acestuia în construcția fundației pentru drumuri generează în atmosferă 208 tone de dioxid de carbon pentru fiecare kilometru de drum cu două benzi și o lățime totală de 4 metri. Acest lucru înseamnă deja o reducere cu 25% a emisiilor de dioxid de carbon comparativ cu emisiile medii de 276 de tone pentru procesul clasic, strict pentru producție și utilizare.

În plus, dacă plasticul și sticla Littar utilizate pentru un kilometru de drum ar fi arse, acest proces ar genera emisii suplimentare de circa 1.120 de tone de dioxid de carbon. Dacă luăm în calcul emisiile generate în procesul de producție, înseamnă că Littar previne în medie emisii de 912 tone de dioxid de carbon pentru fiecare kilometru de drum realizat pe o astfel de fundație.

Avantaje practice ale asfaltului Littar

Asfaltul Littar nu este însă util doar din perspectiva reducerii emisiilor. Acesta poate fi utilizat ca unic strat între stratul de uzură de la suprafață și stratul de protecție reprezentat de solul natural al terenului. În acest fel, un singur strat Littar poate înlocui cele trei straturi intermediare ale unui drum convențional.

În practică, acest lucru se traduce printr-un cost total de producție cu aproximativ 15% mai mic decât în cazul asfaltului utilizat pentru un drum convențional.

”Obținem costuri de producție cu 15% mai mici prin mai multe metode. De exemplu, cu Littar trebuie să aplici doar un strat între fundația drumului și stratul final de asfalt, astfel că în cadrul unui proiect de infrastructură poți să folosești cu circa 20% mai puține camioane.

În plus, poți transporta mai mult material cu mai puține camioane, ceea ce înseamnă mai puțini angajați și mai puțini kilometri parcurși de camioane. Prețurile pentru roci, pietre, plastic și sticlă variază frecvent, dar în principiu vorbim de costuri cu 15% mai mici. Sistemul este avantajos pentru constructorul drumului, pentru cei care se ocupă de gestionarea deșeurilor și, practic, pentru societate”, adaugă Debie.

Nu sunt însă mulțumit de un simplu procent, așa că îl provoc pe Debie să-mi spună cifre concrete de costuri. Ezită un pic, dar în cele din urmă acceptă.

Cost per kilometru

”Este o întrebare dificilă, pentru că orice drum este diferit. Dar ca idee, pentru fundația propriu-zisă, fără suprafața asfaltică finală, pentru un drum de un kilometru cu două benzi cu o lățime de 4 metri, Littar costă 260.000 de euro, în timp ce versiunea convențională generează costuri de circa 310.000 de euro. În suma asta sunt incluse toate costurile de la colectarea plasticului până la integrarea Littar în fundația drumului”, afirmă Debie.

Tudose intervine în discuție și afirmă că stratul de asfalt Littar sau straturile de asfalt convenționale care formează fundația drumului reprezintă circa 85% din costurile totale ale unui drum, în timp ce doar 15% din costuri revin stratului de uzură de la suprafață.

”În general, 85% dintre costurile unui drum sunt aferente lucrărilor pentru pre-fundație (n.r – amenajarea solului natural pe care va fi construit drumul), fundație, compactarea terenului și asfaltului. Noi cumva rupem din celelalte etape, pentru că avem un singur strat în loc de trei, dar suntem flexibili. Constructorii pot alege să toarne un strat de bază clasic și apoi stratul Littar”, afirmă Tudose

Nu e nevoie de stație de asfalt

Un alt avantaj major al proiectului este că start-up-ul nu are nevoie de o infrastructură dedicată pentru a produce asfaltul Littar.

”Sistemul nostru este asemănător unei francize. Avem furnizori certificați pentru plastic și sticlă care știu ce trebuie să facă, care respectă anumite standarde de calitate și în care avem încredere, iar noi controlăm întregul proces al materialelor în acest sistem. Stațiile de asfaltare cumpără materialul direct de la furnizorul agreat de noi.

Nu ne ocupăm noi de colectare și reciclare, nu avem nevoie de stații de asfaltare. Practic, circuitul este deja implementat și niciun furnizor nu trebuie să schimbe nimic din ceea ce face deja”, susține Dennis Debie, co-fondator The Climate Change Company.

De altfel, acest ultim aspect este esențial pentru succesul Littar, întrucât cei doi co-fondatori au observat că marii producători de asfalt sunt reticenți să-și schimbe radical metodele de lucru.

”Dacă vrei să rezolvi problema deșeurilor, trebuie să faci ceva cu impact major, dar care în același timp să fie ușor de adaptat la procesele actuale. Oamenii nu vor să facă ceva complet diferit. Cu Littar avem o găină cu ouă de aur. Într-un fel, avem cel mai simplu material din lume”, spune Debie.

Primul proiect Littar în Cluj-Napoca

Constructorii de drumuri cu care au luat legătura cei doi co-fondatori sunt interesați de o soluție precum Littar care promite reducerea costurilor, însă pe de altă parte sunt reticenți și doresc să vadă concret cum funcționează acest tip de asfalt din plastic și sticlă reciclate înainte de a semna contracte pentru realizarea unor drumuri.

În acest context, la începutul lunii noiembrie 2022, The Climate Change Company a realizat un proiect pilot prin care a asfaltat cu Littar curtea unei proprietăți private din Cluj-Napoca.

”A fost un pilot proiect prin care am demonstrat industriei că tehnologia noastră funcționează. Pe hârtie arată incredibil, dar oamenii vor să vadă ceva real pentru a se convinge. Proiectul a avut loc pe o proprietate privată și sperăm să convingem și alți oameni să folosească Littar pentru proprietățile lor private”, a adăugat Debie.

Negocieri pentru primele drumuri publice cu asfalt Littar

Întrucât start-up-ul are sediul în Cluj-Napoca, prima oprire în căutarea de parteneri pentru utilizarea Littar pentru fundația drumurilor a fost cumva natural Primăria Cluj-Napoca. Alegerea se bazează și pe faptul că Primăria Cluj-Napoca s-a implicat în ultimii ani în reabilitarea a numeroase străzi și bulevarde din oraș, iar un exemplu în acest sens este modernizarea și supralărgirea străzii Bună Ziua din cartierul cu același nume, proiect finalizat în anul 2020.

Tudose afirmă că discuțiile cu reprezentanții Primăriei Cluj-Napoca avansează în ritm alert pentru construcția unui drum public cu fundație Littar, iar în paralel au fost inițiate discuții și cu o serie de sate și comune din apropiere de Cluj-Napoca, în special pentru a utiliza deșeurile de plastic și sticlă generate de acestea.

”Din partea Primăriei Cluj-Napoca avem o deschidere foarte mare, pentru că ei doresc să facem un tronson de drum în oraș. Probabil în cursul anului viitor vom implementa un astfel de proiect. Dar în același timp suntem implicați într-un proiect pentru mai multe sate din județul Cluj, întrucât primăriile din mediul rural sunt interesate să folosim deșeurile lor de plastic și sticlă”, arată Sebastian Tudose, co-fondator The Climate Change Company.

De altfel, Debie intervine și explică faptul că interesul primăriilor din mediul rural este justificat nu neapărat din perspectiva construcției de drumuri, ci mai ales ca urmare a necesității de a crește rata de reciclare.

Mai exact, Debie se referă la Directiva Packaging and Packaging Waste implementată inițial în Uniunea Europeană în 1994 și actualizată în 2015. Potrivit acestei directive, în 2025 statele membre trebuie să recicleze cel puțin 50% din deșeurile de plastic, iar procentul va urca la 55% în 2030. În cazul sticlei, rata de reciclare trebuie să ajungă la 70% în 2025 și 75% în 2030.

Cum va rezista în timp asfaltul Littar?

Una dintre principalele necunoscute ale asfaltului Littar este legată de eficiența acestuia în timp. Întrucât până acum The Climate Change Company a implementat doar un proiect pilot pe o proprietate privată unde traficul este practic inexistent, este dificil de demonstrat cât de bine va rezista Littar în timp.

Debie admite că acest lucru reprezintă un semn de întrebare, însă vine cu argumentul testelor de laborator, care oferă o serie de indicii promițătoare în această direcție.

”În acest moment nu avem experiență pe termen lung cu un astfel de asfalt pentru fundația unui drum, dar am realizat numeroase teste de laborator pentru a verifica durabilitatea. De exemplu, am făcut un test static în care materialul este compresat cu o presiune constantă. Într-un astfel de test de laborator, asfaltul convențional rezistă circa 400.000 de cicluri, iar Littar a rezistat la 650.000 de cicluri. Pe baza acestor teste, putem spune că Littar are o durată de viață mai mare decât drumurile convenționale”, afirmă Debie.

Afirmațiile lui Debie sunt confirmate și de un studiu apărut în publicația specializată ScienceDirect în cadrul căruia cercetătorii au folosit un strat de asfalt cu o compoziție formată preponderent din plastic și bitum folosită însă ca strat de uzură, asemănător cu soluția unui chimist indian.

Mai puțin zgomot

Autorii studiului afirmă că aceasta compoziție “a demonstrat o compactare îmbunătățită a materialelor […] și o creștere a capacității de încărcare cu 100% fără să se formeze gropi”.

Chiar dacă Littar nu este folosit ca strat de uzură, ci ca unic strat pentru fundație, datele din acest studiu reprezintă un indiciu că plasticul are proprietăți bune pentru a fi utilizat în producția de asfalt.

De asemenea, Tudose afirmă că “este posibil ca plasticul din componența Littar să atenueze mult zgomotul de rulare al mașinilor, dar până acum nu am avut posibilitatea să testăm asta pentru că nu am făcut un drum cu o lungime mare”.

Asfaltul Littar, certificat pentru utilizare pe drumuri publice

Până să ajungă însă în punctul de a negocia colaborări cu furnizorii de deșeuri pentru reciclare și cu autoritățile locale pentru construcția de drumuri, Tudose s-a ocupat de patentarea produsului la nivel național și internațional și de obținerea certificărilor necesare pentru ca Littar să poată fi utilizat în construcția de drumuri.

Dacă ar fi să aleagă un singur cuvânt pentru a caracteriza întregul proces, Tudose ar răspunde imediat cu “birocrație”, întrucât documentația completă a trecut prin patru instituții ale statului român, cu o oprire finală la Institutul de Cercetări în Transporturi Incertrans SA. De altfel, start-up-ul are o colaborare oficială cu Incertrans.

”Este un proces greu și complicat, pentru că în România este greu cu documentațiile. În total, partea de documentație a durat cam un an și jumătate, iar partea de testare a produsului am făcut-o cu Incertrans. Dar am ajuns aici: avem o certificare pentru ca Littar să poată fi utilizat pe drumuri publice. Littar poate fi folosit pe orice drum European”, spune Tudose.

Certificarea la care se referă Tudose are indicativul AND 605:2016 și este, de fapt, o reglementare tehnică cu privire la “Mixturile asfaltice executate la cald. Condiții tehnice de proiectare, preparare și punere în operă a mixturilor asfaltice”. Condițiile exacte pe care le-a respectat Littar pentru obținerea acestei certificări sunt disponibile într-un document PDF al Comisiei Europene care poate fi consultat inclusiv în limba română.

Finanțări obținute de Littar

Până în prezent, start-up-ul The Climate Change Company a obținut o serie de granturi europene, iar cel mai recent a obținut o finanțare de 20.000 de euro din partea EIT Climate-KIC, cel mai mare parteneriat public-privat din Europa care finanțează start-up-uri care dezvoltă tehnologii ce contribuie la îmbunătățirea mediului înconjurător.

Finanțarea a fost obținută prin înscrierea în programul Black Sea ClimAccelerator, un accelerator româno-bulgar pentru start-up-uri din zona de inovații și tehnologii verzi. În cadrul acestui program, The Climate Change Company beneficiază de sprijin în atragerea de noi clienți și de consultanță de specialitate în cadrul unor workshop-uri și sesiuni de mentorat găzduite de Impact Hub, unul dintre principalele spații de co-working disponibile în București.

În plus, în cadrul acestui program, fondatorii The Climate Change Company vor prezenta soluția Littar în fața unor jucatori-cheie din piață în cadrul unui eveniment care va avea loc la sediul Impact Hub în luna decembrie 2022 și care va putea fi urmărit online.

Industria transporturilor rutiere este responsabilă pentru aproximativ 12% din emisiile globale de dioxid de carbon, potrivit datelor sintetizate de publicația Our World in Data, element care contribuie la procesul de încălzire globală. În plus, 47% dintre emisiile de oxizi de azot din mediul urban provin din industria de transporturi rutiere, un aspect care afectează sănătatea oamenilor.

Sursa: Autocritica.ro

Sursa video&foto. The Climate Change Company



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Se fură ca-n codru. Amenzi de 30.000 de lei date de poliţiştii clujeni pentru furt de lemne

Publicat

De

În perioada 20 – 24 februarie a.c., polițiștii din cadrul Serviciului de Ordine Publică – Biroul Pentru Protecția Fondului Forestier și Piscicol, în colaborare cu specialiștii Gărzii Forestiere Cluj au desfășurat acțiuni la nivelul județului pe linia prevenirii și combaterii activităților ilegale în domeniul silvic.

„În urma controalelor efectuate au fost constatate și aplicate 13 sancțiuni contravenționale, în conformitate cu prevederile Legii 171/2010, în valoare totală de 30.000 de lei.

Totodată, a fost confiscată cantitatea de 73,45 m3 de material lemnos, în valoare de peste 22.000 de lei”, informează IPJ Cluj.

Citește mai departe

EVENIMENT

Oficial McDonald’s: Restaurantul de la Minerva se modernizează. Va avea un design modern și inovații tehnologice

Publicat

McDonald’s în România a venit cu precizări în legătură cu restaurantul de la Minerva, din cartierul clujean Mănăștur, după ce mai mulți locuitori s-au întrebat dacă acesta se demolează sau se modernizează.

”Ca parte a strategiei de îmbunătățire constantă a experienței clienților în restaurantele McDonald’s, am început modernizarea și digitalizarea restaurantului Mănăștur DT. Acesta va avea un design modern, dotat cu inovații tehnologice de ultimă generație pentru pregătirea și servirea produselor și va continua să asigure clienților o experiență cât mai plăcută.

Până la redeschiderea restaurantului McDonald’s Mănăștur DT, clienții sunt așteptați în celelalte trei restaurante McDonald’s din Cluj-Napoca”, au precizat reprezentanții companiei.

Citește mai departe

EVENIMENT

Un singur clujean în lotul de 32 de jucători pentru semifinala cu Georgia din Rugby Europe Championship 2024

Publicat

De

Stafful tehnic al naţionalei României a anunţat un lot de 32 de jucători pentru meciul cu Georgia, din semifinalele Rugby Europe Championship 2024, potrivit site-ului Federaţiei Române de Rugby, lot în care se regăseşte un singur clujean.

”Stejarii”, 17 înaintaşi şi 15 jucători de treisferturi, se vor reuni pentru acest meci duminică, urmând să intre într-un stagiu de pregătire la Izvorani. Plecarea spre Tbilisi este programată pe data de 28 februarie. Pentru această partidă, echipa l-a pierdut pe căpitanul Ovidiu Cojocaru, accidentat la umăr în meciul cu Portugalia.

„Este greu în acest moment să vorbim de echipă, de selecţie, sunt mulţi accidentaţi, jucători care nu pot fi prezenţi, dar băieţii care s-au pregătit până acum au în continuare motivaţia necesară pentru a începe o nouă săptămână de pregătire înainte de plecarea în Georgia.

Construcţia unei echipe necesită timp trebuie să acceptăm că uneori dăm şi greş, dar întotdeauna trebuie să reacţionăm. Este ceea ce aştept şi eu. Jucători tineri, cu experienţă sau nou-convocaţi formează această echipă şi trebuie să găsim echilibrul perfect pentru restul competiţiei”, a declarat antrenorul echipei României, David Gerard.

Meciul Georgia – România va avea loc sâmbătă 2 martie, în semifinalele Campionatului European, la Tbilisi, pe Stadionul ”Miheil Meshi”, de la ora 14:00 (ora României).

Lotul României pentru meciul cu Georgia:

Pilieri: Alexandru Savin (CS Rapid), Ciprian Chiriac (SCM USV Timişoara), Iulian Hartig (Bassin d’Arcachon), Vasile Bălan (CSA Steaua), Alexandru Gordaş (CS Dinamo), George Ilincuţă (CSA Steaua);

Taloneri: Robert Irimescu (CSM Ştiinţa Baia Mare), Florin Bărdaşu (CS Rapid);

Linia a doua: Marcel Rusu (CS Dinamo), Ionuţ Lucian Mureşan (SCM USV Timişoara), Ştefan Iancu (CSM Ştiinţa Baia Mare), Andrei Mahu (Massy);

Linia a treia: Dragoş Ser (SCM USV Timişoara), Damian Strătilă (CSA Steaua), Vlad Neculau (SCM USV Timişoara), Florian Roşu (CSM Ştiinţa Baia Mare), Andrei Mitu (Pau);

Mijlocaşi la grămadă: Gabriel Rupanu (SCM USV Timişoara), Florin Surugiu (CS Rapid);

Mijlocaşi la deschidere: Hinckley Vaovasa (CS Dinamo), Alin Conache (CSA Steaua), Daniel Plai (SCM USV Timişoara);

Aripi: Ionuţ Dumitru (CSA Steaua), Teodor Ursu (CSU ELBI Cluj), Romeo – Corrado Şteţco (SCM USV Timişoara);

Centri: Tangimana Fonovai (CS Rapid), Manumua Tevita (SCM USV Timişoara), Gabriel Pop (GDS Cascais), Jason Tomane (CSM Ştiinţa Baia Mare), Alexandru Prescură (CS Rapid);

Fundaşi: Ovidiu Neagu (CS Dinamo), Marius Simionescu (SCM USV Timişoara).

Staff: David Gerard – antrenor principal, Jonathan Edward Brooks Callard – antrenor cu treisferturile şi atac, Simon Maisuradze – antrenor înaintare, Raphael Francois Saint-Andre – antrenor asistent cu treisferturile şi îndemânare (skills), Michael Dallery – antrenor principal cu pregătirea fizică, Paul Cere-Labourdette – antrenor secund cu pregătirea fizică & GPS, Daniel Carpo – antrenor secund cu pregătirea fizică & GPS, Daniel Răzvan Wanya Crîngu – medic, Marius Lică Todosi – kinetoterapeut, David Popa – analist video.

Citește mai departe

EVENIMENT

Tânăr fără permis la volan, dar cu droguri în maşină. A fost reţinut de poliţiştii clujeni

Publicat

De

Un bărbat de 30 de ani a fost prins de poliţiştii clujeni în timp ce conducea o maşină, deşi nu avea permis. În schimb, poliţiştii au găsit în maşina cestuia pliculeţe cu droguri.

„La data de 25 februarie a.c., în jurul orei 00.45, polițiștii din cadrul Serviciului Rutier au oprit în trafic pentru verificări, pe DJ 161, în afara localității Luna de Jos, un autoturism condus de un bărbat, de 30 de ani, din comuna Jucu.

În acest context, polițiștii au constatat că acesta nu deține permis de conducere, iar la testarea cu aparatul Drugtest au reieșit indicii cu privire la prezența acestora.

Menționăm că aceasta nu reprezintă proba în cadrul dosarului penal, persoana fiind condusă la o unitate medicală pentru a-i fi recoltate probe biologice, în vederea stabilirii cu exactitate a consumului de substanțe psihoactive.

De altfel, în cadrul verificărilor efectuate, polițiștii au descoperit și ridicat mai multe plicuri cu substanță cristalină de culoare albă, susceptibilă de a produce efecte psihoactive.

Bunurile descoperite au fost ridicate, ambalate și sigilate, urmând a fi înaintate Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Cluj.

În baza celor constatate și a materialului probator administrat în cauză, polițiștii au dispus reținerea acestuia pentru 24 de ore.

Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de conducerea unui vehicul fără permis de conducere și conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe”, informează IPJCluj.

 

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax