Connect with us

ADMINISTRAȚIE

VIDEO FOTO. Asfalt din plastic și sticle reciclate, invenție a unei firme din Cluj-Napoca

Publicat


Un start-up din Cluj-Napoca folosește asfalt din plastic și sticle reciclate pentru fundația drumurilor, metodă prin care obține reducerea deșeurilor, a emisiilor de dioxid de carbon și a costurilor de producție.

Plasticul reciclat este utilizat ca materie primă în loc de pietriș și nisip împreună cu sticla reciclată.

O astfel de idee au avut olandezul Dennis Debie și Sebastian Tudose, care au fondat la Cluj-Napoca start-up-ul The Climate Change Company cu scopul de a pune în practică o astfel de rețetă.

Produsul final realizat de start-up se numește Littar și poate fi folosit pentru cele trei straturi clasice ale fundației. Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Autocritica, cei doi fondatori ne-au povestit toate detaliile care pot fi făcute publice despre procesul de producție.

Ideea de bază este că The Climate Change Company folosește deșeuri de plastic și sticlă care ajung la unitățile de reciclare. Aici, plasticul și sticla sunt prelucrate conform standardelor stabilitate de start-up, iar ulterior sunt transportate la stațiile de asfaltare pentru a fi utilizate împreună cu bitumul și alte agregate la obținerea materialului pentru fundația drumurilor.

Plasticul nu se arde

De asemenea, pe lângă plastic și sticlă, Littar poate include și cabluri de fibră optică, pentru care în prezent soluțiile de reciclare sunt limitate.

”Putem folosi orice plastic și orice sticlă, dar acestea trec printr-o verificare tehnică, întrucât nu putem folosi chiar orice deșeu. Rețeta folosită de noi este complexă, întrucât sunt foarte multe tipuri de plastic, fiecare cu propria densitate, iar același lucru este valabil și în cazul sticlei. Sticla este preîncălzită și trece astfel printr-un proces de ardere în stația de asfaltare.

Frumusețea acestui proiect este că nu ardem plasticul. Plasticul este preluat, este tocat mărunt și ajunge apoi la malaxare în stația de asfaltare”, explică Tudose.

Cu alte cuvinte, Debie afirmă faptul că start-up-ul pe care l-a fondat împreună cu Tudose a identificat o soluție pentru a folosi deșeurile din plastic, în contextul în care raportul Global Plastics Outlook publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) în februarie 2022 arată că doar 9% dintre deșeurile de plastic sunt reciclate în prezent la nivel global. Principalul avantaj este că plasticul utilizat pentru producția asfaltului Littar nu mai este ars.

Soluție pentru deșeuri din plastic

litar

”Littar este cea mai ușoară cale pentru a scăpa de deșeurile pe care le avem. Filosofia din spate este economia circulară, concept care în prezent nu există pentru acest tip de deșeuri. În mod obișnuit, aceste deșeuri sunt abandonate pe câmpuri și sunt arse. Oamenii ard plastic pentru că plasticul nu are nicio valoare. Nu putem scăpa de deșeuri, iar în unele țări este ceva firesc să arzi deșeuri”, spune Debie.

Calculele realizate de start-up indică faptul că producția în sine a asalfatului Littar și utilizarea acestuia în construcția fundației pentru drumuri generează în atmosferă 208 tone de dioxid de carbon pentru fiecare kilometru de drum cu două benzi și o lățime totală de 4 metri. Acest lucru înseamnă deja o reducere cu 25% a emisiilor de dioxid de carbon comparativ cu emisiile medii de 276 de tone pentru procesul clasic, strict pentru producție și utilizare.

În plus, dacă plasticul și sticla Littar utilizate pentru un kilometru de drum ar fi arse, acest proces ar genera emisii suplimentare de circa 1.120 de tone de dioxid de carbon. Dacă luăm în calcul emisiile generate în procesul de producție, înseamnă că Littar previne în medie emisii de 912 tone de dioxid de carbon pentru fiecare kilometru de drum realizat pe o astfel de fundație.

Avantaje practice ale asfaltului Littar

Asfaltul Littar nu este însă util doar din perspectiva reducerii emisiilor. Acesta poate fi utilizat ca unic strat între stratul de uzură de la suprafață și stratul de protecție reprezentat de solul natural al terenului. În acest fel, un singur strat Littar poate înlocui cele trei straturi intermediare ale unui drum convențional.

În practică, acest lucru se traduce printr-un cost total de producție cu aproximativ 15% mai mic decât în cazul asfaltului utilizat pentru un drum convențional.

”Obținem costuri de producție cu 15% mai mici prin mai multe metode. De exemplu, cu Littar trebuie să aplici doar un strat între fundația drumului și stratul final de asfalt, astfel că în cadrul unui proiect de infrastructură poți să folosești cu circa 20% mai puține camioane.

În plus, poți transporta mai mult material cu mai puține camioane, ceea ce înseamnă mai puțini angajați și mai puțini kilometri parcurși de camioane. Prețurile pentru roci, pietre, plastic și sticlă variază frecvent, dar în principiu vorbim de costuri cu 15% mai mici. Sistemul este avantajos pentru constructorul drumului, pentru cei care se ocupă de gestionarea deșeurilor și, practic, pentru societate”, adaugă Debie.

Nu sunt însă mulțumit de un simplu procent, așa că îl provoc pe Debie să-mi spună cifre concrete de costuri. Ezită un pic, dar în cele din urmă acceptă.

Cost per kilometru

”Este o întrebare dificilă, pentru că orice drum este diferit. Dar ca idee, pentru fundația propriu-zisă, fără suprafața asfaltică finală, pentru un drum de un kilometru cu două benzi cu o lățime de 4 metri, Littar costă 260.000 de euro, în timp ce versiunea convențională generează costuri de circa 310.000 de euro. În suma asta sunt incluse toate costurile de la colectarea plasticului până la integrarea Littar în fundația drumului”, afirmă Debie.

Tudose intervine în discuție și afirmă că stratul de asfalt Littar sau straturile de asfalt convenționale care formează fundația drumului reprezintă circa 85% din costurile totale ale unui drum, în timp ce doar 15% din costuri revin stratului de uzură de la suprafață.

”În general, 85% dintre costurile unui drum sunt aferente lucrărilor pentru pre-fundație (n.r – amenajarea solului natural pe care va fi construit drumul), fundație, compactarea terenului și asfaltului. Noi cumva rupem din celelalte etape, pentru că avem un singur strat în loc de trei, dar suntem flexibili. Constructorii pot alege să toarne un strat de bază clasic și apoi stratul Littar”, afirmă Tudose

Nu e nevoie de stație de asfalt

Un alt avantaj major al proiectului este că start-up-ul nu are nevoie de o infrastructură dedicată pentru a produce asfaltul Littar.

”Sistemul nostru este asemănător unei francize. Avem furnizori certificați pentru plastic și sticlă care știu ce trebuie să facă, care respectă anumite standarde de calitate și în care avem încredere, iar noi controlăm întregul proces al materialelor în acest sistem. Stațiile de asfaltare cumpără materialul direct de la furnizorul agreat de noi.

Nu ne ocupăm noi de colectare și reciclare, nu avem nevoie de stații de asfaltare. Practic, circuitul este deja implementat și niciun furnizor nu trebuie să schimbe nimic din ceea ce face deja”, susține Dennis Debie, co-fondator The Climate Change Company.

De altfel, acest ultim aspect este esențial pentru succesul Littar, întrucât cei doi co-fondatori au observat că marii producători de asfalt sunt reticenți să-și schimbe radical metodele de lucru.

”Dacă vrei să rezolvi problema deșeurilor, trebuie să faci ceva cu impact major, dar care în același timp să fie ușor de adaptat la procesele actuale. Oamenii nu vor să facă ceva complet diferit. Cu Littar avem o găină cu ouă de aur. Într-un fel, avem cel mai simplu material din lume”, spune Debie.

Primul proiect Littar în Cluj-Napoca

Constructorii de drumuri cu care au luat legătura cei doi co-fondatori sunt interesați de o soluție precum Littar care promite reducerea costurilor, însă pe de altă parte sunt reticenți și doresc să vadă concret cum funcționează acest tip de asfalt din plastic și sticlă reciclate înainte de a semna contracte pentru realizarea unor drumuri.

În acest context, la începutul lunii noiembrie 2022, The Climate Change Company a realizat un proiect pilot prin care a asfaltat cu Littar curtea unei proprietăți private din Cluj-Napoca.

”A fost un pilot proiect prin care am demonstrat industriei că tehnologia noastră funcționează. Pe hârtie arată incredibil, dar oamenii vor să vadă ceva real pentru a se convinge. Proiectul a avut loc pe o proprietate privată și sperăm să convingem și alți oameni să folosească Littar pentru proprietățile lor private”, a adăugat Debie.

Negocieri pentru primele drumuri publice cu asfalt Littar

Întrucât start-up-ul are sediul în Cluj-Napoca, prima oprire în căutarea de parteneri pentru utilizarea Littar pentru fundația drumurilor a fost cumva natural Primăria Cluj-Napoca. Alegerea se bazează și pe faptul că Primăria Cluj-Napoca s-a implicat în ultimii ani în reabilitarea a numeroase străzi și bulevarde din oraș, iar un exemplu în acest sens este modernizarea și supralărgirea străzii Bună Ziua din cartierul cu același nume, proiect finalizat în anul 2020.

Tudose afirmă că discuțiile cu reprezentanții Primăriei Cluj-Napoca avansează în ritm alert pentru construcția unui drum public cu fundație Littar, iar în paralel au fost inițiate discuții și cu o serie de sate și comune din apropiere de Cluj-Napoca, în special pentru a utiliza deșeurile de plastic și sticlă generate de acestea.

”Din partea Primăriei Cluj-Napoca avem o deschidere foarte mare, pentru că ei doresc să facem un tronson de drum în oraș. Probabil în cursul anului viitor vom implementa un astfel de proiect. Dar în același timp suntem implicați într-un proiect pentru mai multe sate din județul Cluj, întrucât primăriile din mediul rural sunt interesate să folosim deșeurile lor de plastic și sticlă”, arată Sebastian Tudose, co-fondator The Climate Change Company.

De altfel, Debie intervine și explică faptul că interesul primăriilor din mediul rural este justificat nu neapărat din perspectiva construcției de drumuri, ci mai ales ca urmare a necesității de a crește rata de reciclare.

Mai exact, Debie se referă la Directiva Packaging and Packaging Waste implementată inițial în Uniunea Europeană în 1994 și actualizată în 2015. Potrivit acestei directive, în 2025 statele membre trebuie să recicleze cel puțin 50% din deșeurile de plastic, iar procentul va urca la 55% în 2030. În cazul sticlei, rata de reciclare trebuie să ajungă la 70% în 2025 și 75% în 2030.

Cum va rezista în timp asfaltul Littar?

Una dintre principalele necunoscute ale asfaltului Littar este legată de eficiența acestuia în timp. Întrucât până acum The Climate Change Company a implementat doar un proiect pilot pe o proprietate privată unde traficul este practic inexistent, este dificil de demonstrat cât de bine va rezista Littar în timp.

Debie admite că acest lucru reprezintă un semn de întrebare, însă vine cu argumentul testelor de laborator, care oferă o serie de indicii promițătoare în această direcție.

”În acest moment nu avem experiență pe termen lung cu un astfel de asfalt pentru fundația unui drum, dar am realizat numeroase teste de laborator pentru a verifica durabilitatea. De exemplu, am făcut un test static în care materialul este compresat cu o presiune constantă. Într-un astfel de test de laborator, asfaltul convențional rezistă circa 400.000 de cicluri, iar Littar a rezistat la 650.000 de cicluri. Pe baza acestor teste, putem spune că Littar are o durată de viață mai mare decât drumurile convenționale”, afirmă Debie.

Afirmațiile lui Debie sunt confirmate și de un studiu apărut în publicația specializată ScienceDirect în cadrul căruia cercetătorii au folosit un strat de asfalt cu o compoziție formată preponderent din plastic și bitum folosită însă ca strat de uzură, asemănător cu soluția unui chimist indian.

Mai puțin zgomot

Autorii studiului afirmă că aceasta compoziție “a demonstrat o compactare îmbunătățită a materialelor […] și o creștere a capacității de încărcare cu 100% fără să se formeze gropi”.

Chiar dacă Littar nu este folosit ca strat de uzură, ci ca unic strat pentru fundație, datele din acest studiu reprezintă un indiciu că plasticul are proprietăți bune pentru a fi utilizat în producția de asfalt.

De asemenea, Tudose afirmă că “este posibil ca plasticul din componența Littar să atenueze mult zgomotul de rulare al mașinilor, dar până acum nu am avut posibilitatea să testăm asta pentru că nu am făcut un drum cu o lungime mare”.

Asfaltul Littar, certificat pentru utilizare pe drumuri publice

Până să ajungă însă în punctul de a negocia colaborări cu furnizorii de deșeuri pentru reciclare și cu autoritățile locale pentru construcția de drumuri, Tudose s-a ocupat de patentarea produsului la nivel național și internațional și de obținerea certificărilor necesare pentru ca Littar să poată fi utilizat în construcția de drumuri.

Dacă ar fi să aleagă un singur cuvânt pentru a caracteriza întregul proces, Tudose ar răspunde imediat cu “birocrație”, întrucât documentația completă a trecut prin patru instituții ale statului român, cu o oprire finală la Institutul de Cercetări în Transporturi Incertrans SA. De altfel, start-up-ul are o colaborare oficială cu Incertrans.

”Este un proces greu și complicat, pentru că în România este greu cu documentațiile. În total, partea de documentație a durat cam un an și jumătate, iar partea de testare a produsului am făcut-o cu Incertrans. Dar am ajuns aici: avem o certificare pentru ca Littar să poată fi utilizat pe drumuri publice. Littar poate fi folosit pe orice drum European”, spune Tudose.

Certificarea la care se referă Tudose are indicativul AND 605:2016 și este, de fapt, o reglementare tehnică cu privire la “Mixturile asfaltice executate la cald. Condiții tehnice de proiectare, preparare și punere în operă a mixturilor asfaltice”. Condițiile exacte pe care le-a respectat Littar pentru obținerea acestei certificări sunt disponibile într-un document PDF al Comisiei Europene care poate fi consultat inclusiv în limba română.

Finanțări obținute de Littar

Până în prezent, start-up-ul The Climate Change Company a obținut o serie de granturi europene, iar cel mai recent a obținut o finanțare de 20.000 de euro din partea EIT Climate-KIC, cel mai mare parteneriat public-privat din Europa care finanțează start-up-uri care dezvoltă tehnologii ce contribuie la îmbunătățirea mediului înconjurător.

Finanțarea a fost obținută prin înscrierea în programul Black Sea ClimAccelerator, un accelerator româno-bulgar pentru start-up-uri din zona de inovații și tehnologii verzi. În cadrul acestui program, The Climate Change Company beneficiază de sprijin în atragerea de noi clienți și de consultanță de specialitate în cadrul unor workshop-uri și sesiuni de mentorat găzduite de Impact Hub, unul dintre principalele spații de co-working disponibile în București.

În plus, în cadrul acestui program, fondatorii The Climate Change Company vor prezenta soluția Littar în fața unor jucatori-cheie din piață în cadrul unui eveniment care va avea loc la sediul Impact Hub în luna decembrie 2022 și care va putea fi urmărit online.

Industria transporturilor rutiere este responsabilă pentru aproximativ 12% din emisiile globale de dioxid de carbon, potrivit datelor sintetizate de publicația Our World in Data, element care contribuie la procesul de încălzire globală. În plus, 47% dintre emisiile de oxizi de azot din mediul urban provin din industria de transporturi rutiere, un aspect care afectează sănătatea oamenilor.

Sursa: Autocritica.ro

Sursa video&foto. The Climate Change Company



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

Aberații de România

FOTO. Statuia lui Maniu, dată jos cu excavatorul. Finanţatorul statuii, academicianul Emil Borzo: „Sunt şocat”

Publicat

De

statuie maniu 0

Statuia lui Iuliu Maniu din Cluj-Napoca a fost doborâtă cu excavatorul în urmă cu două zile, din motive pe care Primăria Cluj-Napoca nu le-a anunţat.

maniu boc burzo

La dezvelirea statuii

statuie maniu 4

Maniu la pământ, foto Mihai Bacalu

statuie maniu 3

Foto Mihai Bacalu

statuie maniu 2

Foto: Mihai Bacalu

statuie maniu 1

Foto: Mihai Bacalu

„Sunt şocat că au dărâmat statuia lui Maniu. Am vorbit cu Ionuţ Ţene (şeful Biroului Învăţământ cultură culte sport şi societate din Primăria Cluj-Napoca) şi a spus că habar n-a avut.Am vorbit şi cu arhitectul Ionel Vitoc şi mi-a spus că e un proiect european de amenajare şi a acelei zone şi crede că o să repună statuia tot acolo, dar că nu ştie sigur”, a declarat, pentru Cluj24, finanţatorul statuii, academicianul Emil Burzo.

statuie maniu 0

Primăria Cluj-Napoca a doborât statuia lui Iuliu Maniu fără să anunţe pe nimeni, deşi în 5 februarie, la 70 de ani de la moartea lui Iuliu Maniu erau programate o serie de acţiuni comemorative la monument.

Statuia lui Iuliu Maniu din Cluj-Napoca a fost dezvelită în urmă cu cinci ani şi a fost construită din banii proprii, peste 70.000 de euro, ai preşedintelui de atunci al filialei Cluj a Academiei Române, Emil Burzo.

Iuliu Maniu (8 ianuarie 1873, 5 februarie 1953) a fot deputat român de Transilvania în Dieta de la Budapesta, de mai multe ori premier al României şi unul dintre făcătorii Marii Uniri. Şi-a dorit să fie îngropat la Bădăcin, dar osemintele sale, ascunse de conducerea închisorii de la Sighet, n-au fost identificate încă.

Citește mai departe

ADMINISTRAȚIE

EXCLUSIV FOTO. Clădire PERICOL în centrul Clujului. S-au montat proptele din lemn să nu cadă peretele

Publicat

De

pere 2

Peretele unei clădiri de pe strada Bolyai Janos, colț cu Bulevardul Eroilor din Cluj-Napoca, riscă să cadă în urma lucrărilor de modernizare a străzii, astfel că au fost montat mai multe proptele din lemn pentru sprijin.

Clujenii care locuiesc sau au afaceri în zonă se tem ca nu cumva să cadă peretele și au cerut intervenția Primăriei.

pere 1

”În proiectul tehnic din cadrul proiectului de amenajare a străzii Mihail Kogălniceanu, străzii Universității și străzilor adiacente e prevăzută executarea unui sistem de drenare a apelor pluviale.

În urma săpăturilor executate au apărut degradări la soclul clădirii din cauza vechimii acesteia. Ca urmare, lucrările au fost sistate și au fost luate măsuri pentru siguranța clădirii.

Proiectantul și executantul lucrării au comandat o expertiză, care se va finaliza săptămâna viitoare și va furniza soluția privind forma în care vor continua lucrările.

În cazul în care se constată că sunt necesare lucrări de remediere a clădirii, acestea vor fi realizate pe cheltuiala constructorului”, a transmis Primăria Cluj-Napoca pentru Cluj24.

pere 3

pere 4

pere 5

Citește mai departe

EVENIMENT

A furat aproape 100 de kilograme de cabluri și deșeuri de ALUMINIU de la o firmă din Cluj. Tânărul, pus sub control judiciar

Publicat

De

Un tânăr de 32 de ani din Cluj-Napoca a fost reținut de polițiștii clujeni pentru 24 de ore sub acuzația de furt calificat. Ulterior, magistrații clujeni au dispus măsura controlului judiciar pentru 60 de zile.

Polițiștii Secției 7 din Cluj-Napoca au dispus, joi, reținerea, pentru 24 de ore, față de un bărbat în vârstă de 32 de ani, bănuit de săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

Tânărul a dat o spargere la o societate comercială din Cluj-Napoca

A furat aproape 100 de kilograme de cabluri și deșeuri de aluminiu de la o firmă din Cluj. Tânărul, găsit și pus sub control judiciar

Polițiștii au fost sesizați despre sustragerea din curtea unei societăți comerciale, situată pe strada Fabricii de Zahăr din municipiul Cluj-Napoca, a circa 50 de kilograme de cabluri din cupru și 40 de kilograme de deșeuri din aluminiu.

Fapta ar fi fost comisă la data de 20 ianuarie, în intervalul 20.00-21.00.

În urma activităților investigativ-operative, polițiștii l-au depistat pe bărbatul bănuit de sustragerea bunurilor, în zonacartierului Someșeni, iar prejudiciul a fost recuperat în proporție de 60%.

În baza probatoriului administrat, bărbatul a fost prezentat magistraților Judecătoriei Cluj-Napoca care au dispus vineri măsura controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile.

 

Citește mai departe

EVENIMENT

Românii care vor să-și instaleze PANOURI fotovoltaice în 2023 vor primi bani de la stat

Publicat

panouri fotovoltaice cluj innovation park

Vor putea fi finanțate de 4 ori mai multe proiecte pentru românii care vor să își instaleze panouri fotovoltaice. Ministrul Mediului, Tanczos Barna, a declarat că bugetul prevăzut pentru panourile fotovoltaice, în 2023, este de trei miliarde lei, bani cu care se vor putea fi finanţa peste 150.000 proiecte, scrie Alba24.ro.

Potrivit lui Tanczos, în România sunt peste trei milioane de case intabulate şi înregistrate la Oficiul de Cadastru care ar putea beneficia de un asemenea program, interesul este foarte ridicat şi e nevoie de creşterea fondurilor, pentru a finanţa mai multe solicitări.

„În România sunt peste trei milioane de case intabulate, locuinţe unifamiliale, teoretic care ar putea avea nevoie de sisteme fotovoltaice pentru a deveni independente sau semi-independente din punct de vedere al energiei electrice.

Anul trecut am aprobat peste 40.000 de cereri de finanţare, interesul a fost unul uriaş şi este clar că trebuie să suplimentăm bugetul pentru a veni în întâmpinarea cererii şi nevoii din partea cetăţenilor.

Pentru a sprijini cetăţenii în instalarea acestor sisteme de producere a energiei electrice, în 2023 continuăm programul, construim acum bugetul AFM (Administraţia Fondului pentru Mediu – n.red) şi vom bugeta pentru acest program o sumă de cel puţin patru ori mai mare decât anul trecut. (…)

Trei miliarde lei este bugetul prevăzut pentru fotovoltaice, în 2023, şi vom putea finanţa cel puţin 150.000 de proiecte, faţă de 40.000″, a declarat Ministrul Mediului, pentru AGERPRES.

Interes pentru reducerea birocrației

Acesta a menţionat că, în paralel, s-au purtat discuţii cu unităţile administrativ-teritoriale pentru a găsi soluţii de eficientizare şi de reducere a birocraţiei în implementare a programului şi şi-a exprimat convingerea că „anul acesta numărul celor care vor putea aplica va fi de ordinul sutelor de mii”.

Tanczos a mai subliniat că se analizează şi posibilitatea finanţării capacităţilor de stocare.

„În acelaşi timp, analizăm posibilitatea finanţării capacităţilor de stocare, astfel încât independenţa energetică la nivel de gospodărie să fie susţinută şi prin posibilitatea de a stoca energia produsă în timpul zilei şi de a nu fi nevoie de fiecare dată de livrare în sistemul energetic.

Am demarat negocierile şi cu Ministerul Fondurilor Europene pentru a căuta soluţii împreună de finanţare, atât din fondurile care sunt la dispoziţia Ministerului Mediului, cât şi din surse care sunt asigurate de Uniunea Europeană, adică fonduri europene”, a spus ministrul Mediului.

Acesta a făcut referire şi la limitările legate de capacităţile de producţie şi de instalare a sistemelor fotovoltaice.

„Desigur, există şi alte limitări, limitări de ordin economic şi de ordinul capacităţilor de producţie a sistemelor fotovoltaice şi a capacităţilor de instalare.

Deci, nu numai partea financiară, de finanţare, este importantă, e important să vedem şi cât pot instala firmele care se ocupă de aşa ceva şi ce cantităţi se pot importa în România”, a mai arătat Tanczos Barna.

Sursa: Alba24.ro

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax