Povestea metroului clujean pare să fie cu cântec înainte de a începe. Lucrurile par destul de complicate şi greu de realizat. Sunt multe semen de întrebare. Iar clujenii nu sunt informaţi, deşi legea impune acest lucru. Pentru lămurirea tuturor aspectelor de început privitoare la marele proiect clujean, Consiliul Civic Local, prin reprezentantul său Iosif Pop, a solicitat, în şedinţa Consiliului Local Cluj-Napoca, o dezbatere publică pe tema metroului, cu prezenţa primarului Emil Boc. Consiliului Civic Local este o organizaţie care a fost fondată pe 17 iunie 2004, prin semnarea Protocolului de Colaborare de către cele 52 de asociaţii şi fundaţii clujene.

Riscuri şi temeri

Iosif Pop le-a prezentat consilierilor locali şi primarului Emil Boc un punct de vedere al CCL, în care sunt prezentate o serie de problem, care ar trebui să fie lămurite în dezbaterea publică.

“Acum punem multă pasiune politică pe linia de metrou, fără a avea concluzii pe studiul de fezabilitate, fără să stapanim riscurile şi consecinţele lor viitoare şi fără să putem decide asupra momentului optim pentru lansarea proiectului (vezi evoluţia populaţiei, a efectelor pe termen lung a pandemiei, a incertitudinii asigurării surselor de finanţare de început, a şansei de mobilizare de surse de finanţare pentru etapa IIetc). Dealtfel, reconsiderarea din scurt a proiectului de finanţat din surse PNRR este de natură să confirme temerile pentru riscurile prezentate mai sus.

În cazul unui presupus eşec Consiliul Local se poate salva prin apelare la resursele guvernamentale, la împrumuturi bancare ori la majorarea substanţiala a impozitelor şi taxelor locale, transferand situaţiile de faliment către persoanele fizice şi juridice. Daca are şi alte soluţii le poate face publice acum?

Întreprinzatorul realist măsoara de 10 ori riscurile înainte să pornească un proiect mare, pentru că este conştient că în caz de eşec îl lichidează creditorii şi îşi află falimentul. Statul are o scapare în plus, aceea de a arunca datoria în spatele populaţiei şi a firmelor. Dar are acordul lor acum?

Cu certitudine, Cluj-Napoca are nevoie acută de această infrastructură acum şi în următorii 3-4 ani, variantele de lucru sunt multe şi, orice variantă ar fi aleasă, se cere asumată de către clujeni – beneficiarii şi finanţatorii de ultimă instant”, a spus Iosif Pop în faţa consilierilor municipali.

Legea obligă municipalitatea să-i consulte pe clujeni

În prezentarea sa, Iosif Pop a adus şi argumente legislative, care arată că municipalitatea este obligată să-i consulte pe clujeni în problema metroului şi a marilor proiecte.

„Legea nr.52/2003, cu modificarile ulterioare, defineşte scopurile exacte în astfel de situaţii. Dupa cum ştiţi: Legea are drept scop:a) să sporească gradul de responsabilitate a administrației publice față de cetățean, ca beneficiar al deciziei administrative; b) să implice participarea activă a cetățenilor în procesul de luare a deciziilor administrative și în procesul de elaborare a actelor normative; c) să sporească gradul de transparență la nivelul întregii administrații publice.

În acord cu prevederile legale citate, vă adresăm rugamintea să supuneţi acum votului organizarea dezbaterii publice în intervalul de timp cel mai scurt. Consultarea publică executată pe site-ul primăriei nu are nicio relevanţă atât timp cât întrebările şi răspunsurile nu sunt aduse la cunoştinţa întregii populaţii.

Suntem toţi conştienţi că responsabilitatea deciziilor şi hotărârilor vă aparţine, iar aceasta presupune că vă asumaţi individual şi personal consecinţele, în cazul în care o faceţi fără consultarea noastră. Avem întrebările pregătite, avem şi soluţiile alternative, aşteptăm decizia”, a mai spus Iosif Pop.

Eşecuri ale administraţiei clujene

În aceeaşi luare de cuvânt în faţa consilierilor municipali şi a primarului Emil Boc, Iosif Pop a trecut în revistă şi câteva eşecuri ale administraţiei locale, pentru care aceasta n-a dat socoteală clujenilor.

„Comunitatea clujeană se află în faza asumării marilor proiecte de infrastructură rutieră şi feroviară, cerute şi aşteptate de către noi dinspre administraţia locală de aproape 20 de ani.

Presiunea pentru realizarea lor este foarte mare din cauza sporirii blocajelor în mobilitatea urbană, dar şi datorită cerinţelor finanţatorilor ca să fie executate în contratimp,cu asumarea de riscuri dificil de controlat sau chiar imposibil de asumat.

Centura ocolitoare, parcările înafara părţii carosabile, prelungirea liniilor de tramvai către aria metropolitană şi spre cartierele neconectate, presupusul metrou de conexiune longitudinală cu râul Someş etc nu îşi bazează prioritizarea pe studii coerente de trafic şi nici pe concluziile  tehnice şi financiare finale, ale studiilor de fezabilitate comandate.

PUG-ul este ca şi ieşit din perioada de validitate, SIDU îşi aşteaptă consultarea şi acceptarea populaţiei, planul de mobilitate îşi cere actualizarile din timp în timp, iar reţelele sociale îşi consumă energia cu propuneri şi atitudini critice la adresa anunţurilor oportuniste.

Aproape toate proiectele mari din ultimii 17 ani ale administraţiei municipale s-au încheiat fie cu eşecuri (vezi Capitala Culturală Europeană), fie cu depăşiri ale termenelor asumate (vezi ex.Centurii Vâlcele-Sânnicoara), fie cu depăşiri mari ale bugetelor iniţial alocate.  Acest fapt conduce la concluzia ca managementul performant al marilor proiecte nu reprezintă un punct forte pentru Consiliul Local Cluj-Napoca”, a mai spus Iosif Pop.

(MaAv)

Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, proiectul de lege care prevede că angajaţii care au lucrat cel puţin 25 de ani în industria de producţie de energie termică şi electrică să beneficieze de o reducere a vârstei standard de pensionare.

S-au înregistrat 302 voturi pentru, unul contra şi patru abţineri.

Proiectul de lege completează în acest sens alin. (1) al art. 30 şi art. 56 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Actul normativ prevede introducerea unor noi activităţi din domeniul producţiei energiei electrice şi termice, în categoria celor care se desfăşoară în condiţii de muncă speciale, precum şi instituirea unei noi excepţii de la prevederile art.55 alin.(1) lit.b) din lege, stabilindu-se astfel condiţiile de pensionare pentru persoanele care au desfăşurat aceste activităţi.

Potrivit textului adoptat, vor fi considerate locuri de muncă în condiţii speciale şi „activităţile de producţie, mentenanţă şi asimilate din unităţile de producţie a energiei electrice în termocentralele pe bază de cărbune, incluzând şi unităţile de extracţie a cărbunelui, pentru personalul implicat direct şi nemijlocit în utilizarea procedeelor şi utilajelor specifice producţiei energiei electrice şi extracţiei cărbunelui”.

Persoanele care au desfăşurat aceste activităţi vor beneficia de pensie pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare cu 13 ani, pentru un stagiu de cotizare de cel puţin 25 de ani realizat în aceste activităţi.

Prevederile intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării legii în Monitorul Oficial al României, Partea I. Camera Deputaţilor este for decizional.

Un grup de sindicalişti de la Sindicatul Energia Rovinari a venit miercuri la Camera Deputaţilor pentru a solicita adoptarea acestui proiect astfel încât minerii şi energeticienii din Complexul Energetic Oltenia să fie introduşi în categoria celor care îşi desfăşoară activitatea în condiţii de muncă speciale.

Sursa: Agerpres

Miercuri a avut loc tragerea la sorți pentru meciurile din Cupa Confederațiilor. Echipele românești angrenate în această competiție sunt FCSB, Universitatea Craiova și Sepsi Sf. Gheorghe.

CS Universitatea Craiova își începe aventura din Conference League pe teren propriu. Adversara oltenilor se va alege din dubla KF Laci (Albania) – FK Podgorica (Muntenegru).

La debutul în cupele europene, Sepsi Sfântu Gheorghe va juca fie cu Spartak Trnava (Slovacia), fie cu Mosta FC (Malta). Covăsnenii vor juca manșa tur în deplasare.

FCSB și-a aflat adversara din turul II al Conference League. Roș-albaștrii vor da piept cu Șahtior Karagandy din Kazahstan. Meciul tur va avea loc pe teren propriu.

În cazul în care nu va trece de bosniecii de la FK Borac Banja Luka în turul I din UCL, CFR Cluj se va duela în turul II din Conference League cu învingătoarea din dubla FK Zalgiris Vilnius (Lituania) – Linfield (Irlanda de Nord).

Turul I se juca pe 8 și 15 iulie.
Partidele din turul II al Conference League se vor juca pe 22 și 29 iulie.
Pe 19 iulie va avea loc tragerea petru turul III, care se joacă pe 5 și 12 august.
Play-off-ul UEFA Conference League e programat pe 19 și 26 august (tragere are loc pe 2).

Sursa: GSP

Două treimi dintre investitorii străini plănuiesc să înfiinţeze sau să îşi extindă operaţiunile din România, inclusiv cele din Cluj, faţă de doar 27% în 2020, conform studiului EY Romania Attractiveness Survey.

Clujul şi alte mari oraşe

„România a înregistrat cea mai mare creştere a PIB-ului din Uniunea Europeană în primul trimestru al anului 2021, însă provocarea nu este încă depăşită. Pandemia a avut un impact puternic asupra tendinţelor economice globale, provocând modificări ale planurilor investiţionale şi schimbând factorii pe care liderii de afaceri îi iau în considerare atunci când evaluează destinaţiile de investiţii.

Pentru a genera o creştere economică durabilă şi sănătoasă, România trebuie să fie percepută ca o destinaţie de investiţii stabilă şi atractivă”, spune Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România şi Moldova şi Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală şi de Sud-Est şi Regiunea Asiei Centrale.

Pentru 2021, cea mai mare parte a investitorilor sondaţi (75%) au declarat că planurile lor de investiţii nu mai sunt influenţate de pandemia provocată de COVID-19, iar cinci mari oraşe (Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Braşov, Iaşi) reprezintă destinaţia pentru aproape 70% dintre toate proiectele ISD ale acestui an.

Mai tari ca Europa

În următoarele 12 luni, 66% dintre investitorii sondaţi plănuiesc să înfiinţeze sau să îşi extindă operaţiunile din România (peste media europeană de 41%), faţă de doar 27% în 2020. Pe termen lung, 41% dintre investitori consideră că atractivitatea României va creşte după pandemie, iar principalele priorităţi ar trebui să fie: sprijinirea IMM-urilor (36%), încurajarea politicilor şi atitudinilor de protecţie a mediului (33%) şi creşterea calităţii produselor şi a valorii adăugate a serviciilor (31%).

Pandemia provocată de COVID-19 a afectat investiţiile străine directe (ISD) în întreaga lume. În 2020, investitorii au fost interesaţi de modul în care a fost gestionată pandemia în ţările de destinaţie, pe lângă stabilitatea socială şi politică, oferta de forţă de muncă şi competitivitatea ţării în materie de costuri.

În România, scăderea ISD a fost semnificativă, dar capacităţile ţării în sectorul IT, proiectele de logistică şi proiectele de dezvoltare în comerţul cu amănuntul au atras investitorii, înregistrându-se 57 de proiecte în 2020, care au generat aproape 2000 de noi locuri de muncă, conform studiului EY Romania Attractiveness Survey, studiu de atractivitate dedicat pieţei din România.

70% în marile oraşe

În 2020, în concordanţă cu piaţa europeană în general, sectorul software şi servicii IT din România a atras cel mai mare număr de proiecte ISD, cu o cotă de piaţă de 32%. Sectorul comerţului cu ridicata, comerţului cu amănuntul şi distribuţiei s-a clasat al doilea, cu o cotă de piaţă de 18%. Sectorul care a generat cel mai mare număr de locuri de muncă (1000), ocupând locul al treilea, este industria electronicelor.

Serviciile pentru întreprinderi, ocupantul locului al doilea în ediţia studiului de anul trecut, a înregistrat o scădere substanţială (de 10% a cotei de piaţă). Cu toate acestea, a reuşit să genereze un număr considerabil de noi locuri de muncă pe piaţă (408).

Cinci mari oraşe (Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Braşov, Iaşi) reprezintă destinaţia pentru aproape 70% dintre toate proiectele ISD ale anului 2021, ceea ce demonstrează clar preferinţa investitorilor străini pentru localităţi dezvoltate, de mari dimensiuni.

În ceea ce priveşte tipurile de proiecte de investiţii, logistica domină arena ISD, cumulând aproape o treime dintre proiectele anunţate pentru 2021. Proiectele de vânzări şi marketing urmează pe locul al doilea, iar pe locul al treilea, în mod surprinzător, se clasează proiectele de cercetare-dezvoltare. Acest ultim tip de activitate demonstrează un interes nou din partea investitorilor străini faţă de acest domeniu, având în vedere că România nu a atras multe proiecte de cercetare-dezvoltare în anii precedenţi.

Bucureşti, principala destinaţie

Bucureştiul reprezintă principala destinaţie a ISD în România de mai bine de un deceniu. Cu toate acestea, intenţiile de investiţii indicate în cadrul sondajului arată un interes nou pentru alte regiuni, în special regiunea vestică a României, precum şi regiunea sud-estică a Munteniei. Zona de nord-est a României nu a înregistrat progrese semnificative în privinţa ISD, în principal din cauza lipsei infrastructurii adecvate.

Decarbonarea şi ameliorarea responsabilităţii faţă de mediu sunt considerate priorităţi de top de către jumătate dintre investitori. Politicile şi reglementările climatice sunt urmărite îndeaproape de investitori, în timp ce consumatorii conştientizează tot mai mult impactul pe care companiile îl au asupra mediului, precum şi strategia de mediu generală a acestora.

Planurile ambiţioase ale Europei de a avea o amprentă de carbon neutră până în 2050 şi de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030 creează un număr imens de oportunităţi de investiţii străine, cum ar fi în producţia de energie regenerabilă (eoliană şi solară), în producţia de hidrogen verde pentru uz industrial şi în producţia de vehicule electrice.

În cadrul studiului de atractivitate EY pentru România, cercetarea în teren a fost realizată de Euromoney între 2 şi 31 martie prin intermediul interviurilor online cu 101 lideri de companii internaţionale relevante, dintre care 50% sunt deja stabilite în România, iar 50% sunt stabilite în afara ţării.

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 298.000 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 37,2 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2020.

EY România are 800 de angajaţi şi furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, strategi şi tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale. AGERPRES/