Într-o confesiune făcutî în cadrul podcastului Contraste de pe Cluj24, președintele CJ Cluj, Alin Tișe, vicepreședinte PNL, a vorbit despre ruptura tot mai adâncă dintre cetățeni și clasa politică națională. El spune că în timpul campaniilor electorale a constatat o lehamite generalizată față de liderii de la București și o dorință profundă a oamenilor de a vedea „fețe noi”, nu doar figuri reciclate.

„Când intram în discuții despre guvern, miniștri, politicieni naționali, oamenii pur și simplu refuzau să mă mai asculte”, a spus Tișe

Acesta a descris o diferență clară de reacție între nivelul local și cel național. Deși oamenii îi apreciau munca în județ și eforturile pentru atragerea fondurilor europene, deveneau complet dezinteresați sau chiar ostili atunci când discuția se îndrepta spre liderii PNL sau PSD de la centru: „Oamenii îmi spuneau: ‘V-am votat, v-am recunoscut munca, dar lăsați-ne în pace cu guvernul, cu ministerele, cu ăia de la București’. Nu mai vor să audă.”

Această reacție vine, spune el, pe fondul unei dezamăgiri acumulate în decenii de promisiuni neonorate, de reforme eșuate și de rotația acelorași figuri în funcții-cheie.

„Nu se rotesc oamenii, se rotesc doar scaunele. Aceiași oameni pe alte posturi. Și lumea s-a săturat”, a arătat șeful CJ Cluj.

Oameni noi

Într-un moment de claritate, Tișe respinge și clivajul fals dintre „oameni vechi” și „oameni noi” în politică, spunând că această retorică este adesea superficială: „Toți spun că vor oameni noi. Dar ce înseamnă asta? Oameni fără riduri? Nu. Oamenii vor fețe noi, idei noi, atitudini noi. Nu doar tineri puși în funcții de ochii lumii.”

El critică și lipsa de curaj din interiorul partidelor, arătând că atunci când liderii centrali greșesc sau sunt impuși fără legitimitate, nimeni nu are curajul să conteste decizia:

„PNL-ul, plin de personalități și antreprenori, a ridicat frumos mâna la fiecare schimbare de lider. Nimeni n-a zis nimic. Și ne mirăm că lumea nu mai are încredere în noi?”, a mai spus Tișe.

Alin Tișe încheie cu o concluzie dură: atâta timp cât partidele nu renunță la automatismele de sus în jos și nu dau o reală voce oamenilor din teritoriu și cetățenilor, încrederea nu va putea fi reconstruită.

Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj a lansat marți zboruri directe către Istanbul Sabiha Gökçen (SAW), operate de compania aeriană Pegasus Airlines.

Noua rută directă Cluj-Napoca – Istanbul, consolidează legătura aeriană dintre Cluj-Napoca și unul dintre cele mai dinamice centre de conexiune intercontinentală.

Noi zboruri directe Cluj-Napoca – Istanbul

Pegasus Airlines, una dintre companiile aeriene private de top din Turcia, operează o flotă modernă formată din aeronave Airbus A320, A321 și Boeing 737, oferind servicii fiabile și accesibile către numeroase destinații din întreaga lume.

”Compania va opera această rută cu o frecvență de trei zboruri pe săptămână, în zilele de marți, joi și sâmbătă, oferind pasagerilor oportunități extinse de călătorie, atât către metropola turcească, cât și către peste 146 de destinații internaționale din rețeaua Pegasus Airlines, care acoperă 54 de țări din Europa, Asia, Africa și Orientul Mijlociu”, arată reprezentanții Aeroportului Internațional Cluj-Napoca.

Aeroportul Istanbul Sabiha Gökçen, situat în partea asiatică a Istanbulului, oferă conexiuni rapide către centrul orașului și este unul dintre cele mai importante hub-uri regionale, fiind tranzitat de peste 40 de milioane de pasageri anual.

Extindere strategică

Prin acest nou parteneriat, cu un operator aerian de renume, Aeroportul Internațional Cluj își consolidează poziția ca principal pol de mobilitate aeriană în regiunea de nord-vest a României.

„Suntem încântați să lansăm noua rută directă între Cluj-Napoca și Istanbul Sabiha Gökçen, un pas important în extinderea noastră în Europa Centrală și de Est. Această conexiune nu doar că le oferă pasagerilor acces direct către unul dintre cele mai vibrante orașe ale lumii, dar facilitează și călătoriile mai departe, prin vasta noastră rețea de peste 150 de destinații din 54 de țări. Suntem încrezători că această nouă rută va răspunde atât nevoilor turiștilor și călătorilor de afaceri, cât și cererii tot mai mari pentru segmentul VFR (vizite rude și prieteni)”, a declarat Burcu Ardalı, Group Head of Sales la Pegasus Airlines.

„Deschiderea acestei noi rute directe spre Istanbul, realizată în parteneriat cu Pegasus  Airlines, reprezintă o extindere strategică a portofoliului de destinații al Aeroportului Internațional Cluj. Pasagerii din întreaga regiune vor beneficia de o conexiune eficientă, atât către metropola Istanbul, cât și către o rețea extinsă de destinaţii din portofoliul extrem de vast al operatorului aerian. În plus, Pegasus Airlines va opera în această vară și zboruri charter de vacanță din Cluj-Napoca spre Antalya”, a spus și David Ciceo, directorul general al Aeroportului Internațional Avram Iancu Cluj.

RIVUS Cluj-Napoca, amplul proiect mixed-use de reconversie urbană dezvoltat de companiile IULIUS și Atterbury Europe, primește cel mai mare împrumut acordat unei noi dezvoltări real-estate din România. Valoarea creditului este de aproximativ 400 de milioane de euro și reprezintă o finanțare sindicalizată acordată de patru instituții creditoare: Erste Bank, BCR, BERD și BRD. RIVUS redă orașului 14 hectare de fostă platformă industrială ca proiect multifuncțional cu probabil cea mai mare diversitate funcțională din România – retail, office, cultură, entertainment, parc. Valoarea investiției în proiect este estimată la peste jumătate de miliard de euro, demersul fiind în prezent în etapa obținerii autorizației de construire.

RIVUS Cluj-Napoca este un demers de reconversie urbană a unui areal de tip brownfield de peste 14 hectare într-o atracție regională, fiind personalizat pe așteptările și nevoile comunității și ale orașului. Este un demers sustenabil, conceptul fiind realizat de prestigiosul birou internațional de arhitectură UNStudio, pe o direcție care pune în valoare râul Someș, făcându-l accesibil pentru public, și care integrează întreaga zonă fost industrială cu orașul, ca pol de dezvoltare urbană.

Pentru acest proiect, realizat de companiile IULIUS și Atterbury Europe, a fost obținut cel mai mare credit acordat unei dezvoltări din industria real estate din România, în valoare de 400 de milioane de euro.

Este o finanțare sindicalizată verde, asigurată prin atingerea și respectarea standardelor de sustenabilitate LEED Platinum și EDGE Advanced, care acoperă întregul ciclu de dezvoltare – operare – refinanțare. Sindicatul de bănci care asigură finanțarea este format din Erste Bank (Lead Arranger), Banca Comercială Română (BCR), Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) și BRD Groupe Société Générale. Finanțarea vizează în principal componenta de retail a proiectului, inclusiv zonele culturale și spațiile verzi, reprezentând o suprafață totală închiriabilă de 132.500 mp.

Revitalizare urbană

„Erste Bank și BCR se concentrează, în special, pe proiecte sustenabile și responsabile din punct de vedere social, așa cum este și proiectului RIVUS, care se preconizează a fi cel mai mare ansamblu verde de revitalizare urbană a unei zone industriale dezafectate din Cluj-Napoca și care este planificat să atingă cele mai înalte criterii de sustenabilitate.

Suntem deosebit de încântați că IULIUS, partenerul nostru de lungă durată, care s-a dovedit a fi lider în dezvoltarea de proiecte de regenerare urbană din România, a ales Erste Bank pentru coordonarea acestei finanțări”, a declarat Marko Brekič, Senior Client Executive la Erste Group Bank AG, Viena.

Stabilitate financiară

„Pentru IULIUS, acest credit reprezintă o continuare a premierelor în materie de finanțări: de la primul credit verde acordat unei companii româneşti, în 2021, la cel mai mare credit de refinanțare în real estate în România, în 2022, și, acum, cel mai mare credit de dezvoltare din industrie.

Toate aceste borne sunt pentru noi atestări ale atractivității și calității proiectelor IULIUS. Suntem entuziasmați că, de fiecare dată, reușim să atragem parteneri noi în procesul de finanțare, de această dată alăturându-se BERD grupului de bănci cu care colaborăm.

Mixul de bănci locale/regionale/globale ne asigură stabilitatea financiară de care avem nevoie pentru a ne concentra pe ce știm să facem cel mai bine: proiecte verzi, mixed-use de anvergură, cu valori investiționale semnificative (de obicei peste jumătate de miliard de euro), în locații centrale, care contribuie la dezvoltarea economică în comunitățile locale și regionale.

Încrederea care ne este acordată de clienți, chiriași, bănci ne motivează să venim pe piață cu proiecte tot mai îndrăznețe, mai complexe, cu impact pozitiv și mai mare asupra comunităților care beneficiază de ele”, a spus Marius Perșenea, Chief Operating Officer IULIUS.

Sustenabilitatea RIVUS: grădină creată de la zero, principii de operare eficientă, mobilitate alternativă, patrimoniu valorificat

Dezvoltarea propune o grădină urbană amplă, de peste 52.000 mp, amenajată cu peste 700 de arbori maturi, inclusiv copaci care au fost recuperați de pe fosta platformă industrială, dar și peste 100.000 de plante decorative de diferite dimensiuni.

Clădirea principală de retail va avea fațade înierbate și acoperiș verde, care va integra inclusiv o grădină japoneză. Unicitatea RIVUS este dată și de conservarea și reintegrarea a două clădiri industriale, cu valoare ambientală, ca parte din noul proiect, cu funcțiuni culturale, office și servicii.

Sustenabilitatea proiectului va fi implementată până în cele mai mici detalii: dezvoltarea de clădiri nZEB, designul care pune în valoare și asigură o conexiune cu râul Someș, folosirea unor materiale naturale, gradul cât mai mare de lumină naturală în interior, dar și eficiență energetică, infrastructură care favorizează transportul prietenos cu mediul, alei care permit circularea apei, amenajări cu scopul de a susține biodiversitatea zonei, producția de energie din surse regenerabile etc.

4800 de locuri de parcare

Pentru acest proiect au fost asumate, prin contract cu municipalitatea, investiții consistente în infrastructură. Acestea vor include realizarea unui nou pod rutier peste Someș, două poduri pietonale, soluții de sistematizare a traficului, modernizarea unor străzi din proximitate, precum și amenajarea de infrastructură velo, aliniată la strategia autorităților de mobilitate.

Proiectul va fi deservit de aproximativ 4.800 de locuri de parcare, subterane și supraterane, dintre care 900 vor avea conexiuni pentru încărcarea mașinilor electrice, precum și de 2.500 de spații pentru parcarea bicicletelor.

DESPRE RIVUS – Cel mai amplu lifestyle center din România

Despre atractivitatea RIVUS în piață vorbește și gradul de închiriere pe zona de retail – peste 70% din suprafața totală închiriabilă, în acest moment.

Diversitatea funcțională a RIVUS presupune:

Cea mai mare suprafață de retail din România – 142.000 mp suprafața totală de retail a proiectului (integrând atât mall-ul, cât și facilitățile de retail complementare), într-un concept care completează experiența de shopping cu servicii și facilități publice și de timp liber
Peste 400 de magazine, inclusiv premiere regionale și naționale
Peste 30 noi restaurante-concept și cafenele cu orientare spre râul Someș
Un nou parc și spații verzi amenajate de peste 52.000 mp
Grădină japoneză pe acoperiș
Două clădiri industriale reconvertite în spații culturale, de office și servicii
Centru de live arts, ca premieră într-un proiect real estate din România
Concepte de entertainment în premieră regională, pentru toate vârstele
Cele mai noi tehnologii cinematografice, pentru prima dată în Transilvania, și open air cinema
Spații de birouri premium și green – 15.000 mp GLA.

14 hectare

RIVUS Cluj-Napoca se dezvoltă pe cele 14 hectare ale fostei platforme industriale Carbochim, ce erau utilizate în procent de doar 30%. Activitatea de producție a fost păstrată, fabrica fiind relocată și modernizată, în urma unei investiții de peste 7 milioane de euro a companiei IULIUS.

Proiectul este în etapa de obținere a autorizației de construire, după ce în vara anului trecut a fost aprobat Planul Urbanistic Zonal de către Consiliul Local al orașului. Descoperă cel mai amplu proiect de reconversie urbană din România pe www.rivus.ro și pe platformele social media: www.instagram.com/rivuscluj, www.facebook.com/rivuscluj.

Într-un episod al podcastului Contraste de la Cluj24, președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, vicepreședinte PNL, a făcut declarații tranșante despre modul în care funcționează partidele politice din România. Potrivit acestuia, puterea nu aparține celor cu funcții oficiale, ci unui grup restrâns și informal pe care îi numește „clănțari”.

„Se cheamă clănțari. Așa, între noi. Clănțari vine de la cei care deschid toate ușile. Se află la toate clanțele”, a spus Tișe.

Acești „clănțari” sunt, în viziunea lui Tișe, cei care controlează accesul la funcțiile-cheie din administrația publică și din instituțiile statului, fiind adevărații decidenți din umbră.

El afirmă că nu contează dacă ești vicepreședinte, prim-vicepreședinte sau chiar președinte de partid, dacă nu ești în cercul acestor influențatori informali.

Politicianul clujean a subliniat că acest sistem al influențelor informale, în care fidelitatea personală și obediența sunt criterii decisive, a dus la contraselecție în politică și la prăbușirea încrederii cetățenilor.

El a adăugat că acești „clănțari” nu sunt doar în politică, ci și în instituții precum ASF, Curtea de Conturi, TVR sau companii de stat cu monopoluri economice.

Declarațiile lui Tișe oferă o privire din interior asupra modului în care funcționează „casta privilegiaților” și explică, în opinia sa, de ce cetățenii se îndepărtează tot mai mult de clasa politică.

Politică pe relații personale

De asemenea, Alin Tișe a făcut și o radiografie dură a partidelor politice din România, pe care le compară cu sisteme închise, aproape feudale, unde promovarea nu se face pe criterii de competență, ci pe baza relațiilor personale și a obedienței față de liderii informali.

„În partide, nu contează cât de bine vorbești, câtă experiență ai. Dacă nu ești agreat de 2-3 oameni care decid, nu ai nicio șansă”, a mai adăugat președintele CJ Cluj.

Acesta explică faptul că, în primii ani după Revoluție, în partide intrau oameni valoroși, specialiști din diferite domenii, care credeau în construcția democratică a României. Însă, în timp, aceste partide au fost „capturate” de grupuri restrânse de interese, iar deciziile au fost centralizate în mâinile unor „suzerani” moderni.

„Partidele s-au transformat în feude. Cine a pus mâna pe conducerea lor nu mai lasă pe nimeni să urce, dacă nu e de-al lor”, a precizat Tișe.

”Le e frică să nu fie dați jos”

Acest model a dus, în opinia sa, la o contraselecție cronică în politică: liderii își aleg subalterni mai slabi decât ei, pentru a nu fi concurați. Astfel, fidelitatea a devenit criteriul principal de promovare, în detrimentul meritului: „La vârful piramidei, niciun lider nu pune sub el oameni mai competenți. Le e frică să nu fie dați jos. De aici vine piramida mediocrității.”

Această stare de fapt, susține Tișe, este una dintre principalele cauze pentru care partidele nu mai atrag oameni valoroși din societate – profesori, medici, antreprenori –, iar încrederea cetățenilor în clasa politică s-a prăbușit.

„Partidele au transmis în toți acești ani că sunt sisteme închise. Și oamenii din afară au înțeles mesajul: ‘Nu aveți loc la noi’. Așa am ajuns să nu mai avem resursă umană în partide.”

Tișe consideră că regenerarea clasei politice nu va fi posibilă decât dacă aceste structuri se reformează din temelii, dacă partidele devin transparente, deschise și meritocratice.