În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Prima lună calendaristică de vară este caracterizată, în general, printr-o alternanţă a zilelor însorite şi călduroase cu cele ploioase şi reci, însă valorile termice vor urca deseori la peste 30 de grade Celsius, arată caracterizarea climatică a lunii iunie, publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), transmite Agerpres. În perioadele ploioase, aversele pot aduce cantităţi de precipitaţii ce depăşesc mediile lunare într-un interval scurt de timp, de numai câteva ore. Temperatura maximă absolută a lunii iunie în România este 42 de grade Celsius, iar cea minimă de minus 12 grade. În Capitală, recordul de temperatură din iunie este de 40,3 grade, în timp ce minima absolută de 4,2 grade Celsius.

‘Acest aspect instabil al vremii, specific lunii iunie, se datorează activităţii deosebit de intense a dorsalei Anticiclonului Azoric, prin advecţiile de aer umed oceanic pe care le determină. La contactul dintre această masă de aer umed şi aerul tropical ce acoperă şi zona ţării noastre se produc, uneori, precipitaţii deosebit de abundente’, susţin meteorologii.

Astfel, din datele înregistrate în perioada 1961-2022 la staţiile meteorologice din reţeaua ANM, se constată că temperatura medie lunară multianuală depăşeşte 20 de grade Celsius, în Câmpia Română, vestul Banatului, în sudul şi estul Podişului Moldovei şi în zonele joase din Dobrogea.

Valori medii între 18 şi 20 de grade Celsius sunt specifice Câmpiei de Vest, Culoarului Mureşului, Podişului Moldovei şi zonelor deluroase din Oltenia, Dobrogea şi Muntenia. În restul teritoriului, cu excepţia zonelor montane, temperaturile medii lunare se menţin între 16 şi 18 grade Celsius.

În zona montană joasă, dar şi în depresiunile intramontane, aceste valori se situează între 8 şi 16 grade Celsius. La altitudini de peste 1.700 de metri, mediile de temperatură sunt între 6 şi 8 grade Celsius şi doar pe culmile înalte ale Carpaţilor Meridionali (la peste 2.500 metri altitudine) se înregistrează temperaturi sub 6 grade Celsius.

Potrivit ANM, temperatura maximă absolută a lunii iunie în România este de 42 de grade Celsius şi a fost înregistrată la Oraviţa, în data de 29 iunie 1938.

La Bucureşti, maxima absolută este de 40,3 grade Celsius, înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret în 20 iunie 1918. De asemenea, la staţiile meteorologice Bucureşti-Afumaţi şi Bucureşti-Băneasa s-au consemnat maxime absolute de 39,8 şi respectiv 39 grade Celsius, ambele înregistrându-se în data de 26 iunie 2007.

‘În data de 26 iunie 2007 s-au înregistrat maxime absolute la 48 de staţii meteorologice, acestea fiind, în general, peste 34 grade Celsius’, precizează specialiştii ANM.

Ani în care s-au înregistrat temperaturi maxime absolute mari în luna iunie, majoritatea peste 33 de grade Celsius, au fost: 2019, 2002, 2000, 1987, etc. În topul anilor cu cele mai calde luni iunie se află: 2022, 2019, 2012, 2007, 2003 şi 1964.

În ceea ce priveşte temperatura minimă absolută a lunii iunie în România, aceasta a fost de -12 grade Celsius, înregistrată la staţia meteorologică Vf. Omu, în zilele de 5 şi 6 iunie 1939.

La Bucureşti, minima absolută a lunii iunie este 4,2 grade Celsius, înregistrată în data de 3 iunie 1918, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret. La staţiile meteorologice Bucureşti-Băneasa şi Bucureşti-Afumaţi, temperatura minimă absolută este 4,5 grade Celsius, în data de 1 iunie 1934 şi respectiv 5,6 grade, în data de 8 iunie 1962 şi 3 iunie 1990.

‘Luni iunie în care au fost înregistrate minime absolute scăzute la mai multe staţii meteorologice majoritatea sub 9 grade Celsius, au fost: 2001, 1990, 1989, 1984, 1977 etc. În anul 1990, în perioada 1-3 iunie a fost înregistrată minima absolută a lunii iunie la 46 de staţii meteorologice, majoritatea sub 9 grade, la Stâna de Vale înregistrându-se -3,8 grade Celsius, cea mai mică valoare din şirul celor 46 de valori. În luna iunie 1977 s-a înregistrat minima absolută la 44 de staţii meteorologice, în perioada 2-5 iunie, valorile fiind sub 7 grade Celsius’, se menţionează în analiza ANM.

În topul anilor cu cele mai reci luni iunie se află:1989, 1985, 1984, 1976, 1974 şi 1966.

Din punct de vedere al precipitaţiilor, luna iunie este cea mai bogată în precipitaţii dintre toate lunile anului. Din datele înregistrate în perioada 1961-2021, la staţiile meteorologice din reţeaua ANM, se constată că precipitaţiile medii multianuale (1961-2022 din luna iunie sunt mai mici de 50 mm doar în jumătatea de est a Dobrogei. Acestea sunt cuprinse între 50 -75 mm în zonele joase din Banat, Crişana, Oltenia şi Muntenia, în sudul Moldovei, şi local, în Transilvania.

Precipitaţiile medii multianuale se situează în intervalul 75 – 100 mm în zonele de deal şi podiş din Moldova, Muntenia, Oltenia, Transilvania, Banat şi Crişana. În zonele subcarpatice şi cele montane joase, precipitaţiile medii multianuale sunt cuprinse între 100 – 125 mm. În zona montană înaltă din Carpaţii Meridionali, Occidentali şi din nordul Carpaţilor Orientali acestea depăşesc 150 mm.

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii din iunie, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 588,4 mm, la Bâlea-Lac, în anul 2011.

La Bucureşti, cantitatea lunară maximă absolută de precipitaţii din iunie este de 297,9 mm, înregistrată la Bucureşti-Filaret, în anul 1897. La Bucureşti-Băneasa, maxima absolută este de 212,2 mm, înregistrată în 1958, iar la Bucureşti-Afumaţi, aceasta este de 202,9 mm şi s-a înregistrat în anul 1969.

Potrivit sursei citate, în topul anilor cu cele mai ploioase luni iunie se află: 2020, 2018, 2010, 1974 şi 1969.Pe de altă parte, cele mai secetoase luni iunie au fost în anii: 2022, 2003, 2000, 1987 şi 1968. Potrivit ANM, cantitatea maximă absolută lunară căzută în 24 de ore, la staţiile meteorologice din România, este 204 mm, înregistrată la staţia meteorologică Calafat, în 3 iunie 1940.

La Bucureşti, cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore este de 136,6 mm, înregistrată în 7 iunie 1910, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret. La staţia Bucureşti-Băneasa, maxima absolută a fost consemnată în data de 21 iunie 2020 şi este de 84,9 mm, iar la staţia Bucureşti-Afumaţi, aceasta s-a înregistrat la data de 27 iunie 1957 şi este de 77,1 mm

Un incendiu a izbucnit, duminică, la o casă din Cluj-Napoca. Pompierii au salvat o pisică aflată în subsol.

„Pompierii de la Detașamentul 2 Cluj-Napoca au intervenit pentru a stinge un incendiu care s-a manifestat la subsolul unei case situate pe strada Ilie Măcelaru.

La fața locului s-au deplasat imediat două autospeciale, iar flăcările au cuprins acumulatorii ce erau legați la mai multe panouri fotovoltaice, imobilul fiind cuprins de fum. Din fericire, nu au existat persoane care să solicite îngrijiri medicale.

Pe de altă parte, pompierii au salvat o pisică aflată în subsol. Forțele au revenit la bază”, informează ISU Cluj.

15 organizații din 10 județe, printre care şi Clujul, au participat la Cupa MOL pentru sănătatea copiilor, ediția a VII-a, Singurul concurs național de călărie terapeutică pentru copii cu dizabilități.

„Primul și singurul concurs național de călărie terapeutică pentru copii cu dizabilități a ajuns la cea de-a șaptea ediție. Întrecerile s-au desfășurat sâmbăta, 3 iunie, la manejul din Leorinț al Asociației Hip-Tep din Aiud. Participanții cu vârste cuprinse între 5-16 ani, însoțiți și ajutați de terapeuți, au concurat în trei probe specifice de călărie, toți fiind recompensați cu diplome și medalii. Scopul declarat al organizatorilor a fost creșterea stimei de sine a celor care au participat la concurs, astfel ca ei să devină modele pentru semenii lor.

Concursul cuprinde trei probe specifice de călărie pentru copii cu dizabilități: voltijă (gimnastică pe cal), călărie individuală pe un traseu marcat cu obstacole pe care copilul conduce singur calul, fiind supravegheat de terapeut și călărie în echipe formate din trei copii, pe un traseu combinat cu probe de îndemânare. Categoriile de vârste sunt între 5-8, 9-12 și 13-16 ani.

În acest an s-au înscris cele mai multe organizații din cadrul celor șapte ediții de până acum, fiind înregistrate 15 echipe din zece județe: Asociația Kavalkada din Galați, Asociația Social-Culturală Dedalis din Balc, Bihor, Asociația Kozmutza Flóra Egyesület din Cluj, Asociația Clubul Sportiv Ambasadorii Speranței din Timișoara, Centrul de Zi de Recuperare pentru Copilul cu Dizabilități din Vaslui, Centrul de consiliere și asistență specializată a copiilor cu tulburare de spectru autist din Vaslui, Centrul Școlar de Educație Incluzivă Nr. 1 din Oradea, SKAI – Sprijinim, Clădim, Antrenăm din Oradea, Asociația CES – Colaborăm, Educăm, Sprijinim din Oradea, Asociația Sfântul Ladislau din Sânsimion, Harghita, Asociația Varázsló din Pănet, Mureș, Asociația DAR din Sibiu, Centrul de Echitație Curtuiuș din Maramureș, Asociația Hip-Tep din Aiud și Recuperare și agrement prin călărie din Leorinț, Alba.

„Copiii care se prezintă la acest concurs, transmit bucurie, împlinire și curaj, devenind astfel modele pentru cei care se uită sau cei care vor participa în anii următori. Sunt convinsă că în urma acestui concurs mai mulți copii vor avea o stimă de sine mai crescută,” a declarat Balogh Csilla, inițiatoarea concursului.

Cupa MOL pentru sănătatea copiilor este parte a Programului MOL pentru sănătatea copiilor, organizat de Fundația Pentru Comunitate, din fondurile asigurate de Compania MOL România”, transmit organizatorii.