VIDEO. Dorel Vișan: E un blestem al lui Dumnezeu, ne obligă să cântăm în fiecare zi ”Deșteaptă-te, române”. Nu cântăm din suflet

La 86 de ani împliniți, ieri, actorul, scriitorul și filosoful clujean Dorel Vișan exprimă dezamăgirile și nemulțumirile sale în dialogul purtat cu omul de știință clujean dr. Adrian A. Toader-Williams, referitoare la mutilarea drapelului României, imnul actual al României care este singurul imn național din lume care își preamărește cuceritorii, dar și activitatea delăsătoare a Academiei Române.

În cadrul discuției s-a dezbătut problema identității naționale, viitorul României și s-au adus acuzații grave la adresa Academiei Române și a incompetenței clasei politice de după 1989.

Cei doi și-au exprimat speranța că vor sensibiliza factorii de decizie politică, mai cu seamă în vederea alegerilor ce urmează anul viitor, și vor îndemna membrii Academiei Române să se implice mai mult, activ, în păstrarea tradițiilor și transmiterea culturii românești viitoarelor generații, în apărarea demnității și identității naționale.

În cadrul discuției, s-a abordat tema imnului național actual “Deșteaptă-te, române!” și s-a analizat decăderea spiritului național și patriotic al românilor, lipsa educației și demnității naționale, decăderea culturii, a esteticului, iresponsabilitatea cu care România este condusă, înstrăinarea avuțiilor țării, distrugerea identițății naționale, și, nu în ultimul rând, integritatea morală compromisă și activitatea delăsătoare a Academiei Române.

”Noi suntem singura țară care ne-am făcut gaură în drapel”

Întrebat cum explică avizul pozitiv dat de Academia Română în 1990 actualului imn național, Dorel Vișan a spus că este un destin al neamului, așa cum este un destin al omului.

”Faptul că ei consideraseră trecutul nu poate fi rău, pentru că la popoarele mai simple se spune că dacă nu ne vom întoarce la rânduielile bătrânilor noștri, vom dispărea ca oameni. Deci sufletul omului are acțiune retroactivă, din când în când trebuie să se întoarcă la starea copilărească, de inocență.

Noi suntem singura țară care ne-am făcut gaură în drapel. Am înțeles că și ungurii făcuseră gaură în drapelul lor. Noi am făcut gaură și gaura aceasta s-a adeverit, (…) am dat afară toate bogățiile naționale. Cuvintele imnului nostru au rămas din perioada latinității. Noi suntem singura țară care ne preamărim, în timp, cuceritorii. Toate țările lumii abia au așteptat să scape de ei”, a spus actorul.

Dorel Vișan a mai spus că această chestiune cu ”Deșteaptă-te, române”, era un fel de deșteptare, de reluare a sentimentului național, a spiritului românesc.

”Iar noi îl folosim ca imn? Eu cred că este un blestem al lui Dumnezeu, ne obligă să cântăm în fiecare zi <<Deșteaptă-te, române!>> știind că nu ne vom deștepta. Pentru că noi cântăm așa, de la sine, nu mai cântăm din suflet, deși unele persoane își pun mâna la inimă la imn, probabil din alte cauze.

Sunt niște probleme de fond care țin de neam, de respectul față de generațiile care vin, cărora trebuie să le lăsăm și lor ceva”, a afirmat Vișan.

Acesta a deplâns faptul că ”ne-a dat Dumnezeu comandanți slabi, iar noi am fost de acord cu ei și acesta este rezultatul, acest blestem să cântăm în fiecare zi <<Deșteaptă-te, române>>” și susține că era mai frumos imnul ”Trei culori cunosc pe lume”.

De asemenea, Dorel Vișan a pledat pentru un nou imn, dar a spus că acest subiect nu este interest pentru autoritățile statului.

Critici la Academia Română

”În Academia Română s-au strecurat mulți membri, mai puțini academicieni și mai mulți membri, aici este necazul. Academia nu mai e ce a fost odată. (…) Suntem blestemați, Decebal a fost blestemat ca neamul lui să se împrăștie în lume, numai că oriunde mergem suntem venetici.

Noi suntem singura țară care ne batjocorim limba, care să vorbească limba în altă limbă. (…) S-a tocit spiritul revoluționar al românilor, lumea nu iese în stradă. În Franța au ieșit în stradă că s-a mărit cu doi ani vârsta de pensie, la noi îți taie toată pensia și nu ies în stradă”, a mai arătat actorul clujean.

Dorel Vișan susține că România trebuia să intre demult în Schengen, dar nu a avut cine să rezolve acest demers.

”Europa ne-a promis jucăriile ei și ni le-a luat pe ale noastre și ale lor nu ni le-au dat, asta a făcut Europa, iar noi ne-am lăsat”, a subliniat Dorel Vișan, care a precizat că poporul român nu mai are ”demnitate”.

Campanie pentru schimbarea imnului României

Cercetătorul Adrian A. Toader-Williams a dus, începând cu anul 2015, o campanie susținută spre a conștientiza poporul român de faptul că actualul imn național, „Deșteaptă-te, române!”, prin textul său insultă propria națiune, fiind singurul imn din lume care face acest lucru.

În plus, imnul României nu respectă Directivele Comisiei Europene. Acesta a explicat faptul că mutilarea drapelului prin decuparea stemei, gest planificat încă din luna august al anului 1989 de către generalul de securitate Iulian Vlad, deci mult înainte de lovitura de stat din Decembrie 1989, a pregătit populația la nivelul subliminal precum că avuțiile reprezentate de stema de pe drapel pot fi înstrăinate, lucru care s-a și întâmplat imediat după Decembrie 1989.

“Populația nu vede, nu aude, pentru că e inaptă și de aceea necesită să i se cânte deșteaptă-te, un mesaj transmis poporului de mai bine de 30 de ani în mod subliminal, dar destul de direct”, afirmă cercetătorul clujean.

Acesta susține că se cântă “Deșteaptă-te, române!” pentru reafirmarea faptului că românul încă nu s-a deșteptat, ceea ce consolidează această credință.

”În 1848 situația a fost cu totul alta, iar acest cântec a avut menirea de a trezi simțul național, unirea. Acum, efectul e cu totul opus, anume subminarea demnității și Identității Naționale, și poate reprezenta chiar o problemă de siguranță națională.

Atât drapelul mutilat împreună cu imnul de stat care în esență batjocorește propria națiune, reprezintă o continuare a efectelor de lungă durată a loviturii de stat din decembrie 1989, lucru demonstrat dar etichetată a fi revoluție”, a explicat Adrian Toader-Williams. Cercetătorul clujean a compus și realizat două cântece patriotice ca propuneri de imn, „Un Suflet de Român” și „Demnitate, Suflet de Român!”, plus o adaptare a actualului imn, asta în ideea de a nu veni ”cu mâna goală”.

Considerând că România are mulți compozitori și scriitori, Toader-Williams a solicitat autorităților de la București organizarea de concursuri pentru alegerea unui imn, exact așa cum a făcut și Elveția, dar acestea nu au făcut nimic în această direcție.

„Imnurile se schimbă, nu putem rămâne ancorați în trecut. Cu atât mai mult dacă acestea sunt dăunătoare poporului pe termen lung prin mesajele transmise și tonalitățile minore”, mai spune Adrian Toader-Williams.

Conferință europeană despre identitatea națională

Problematica identității naționale, a importanței simbolurilor naționale a fost dezbătută de dr. Adrian Toader-Williams în cadrul Conferinței Internaționale “Identități Europene, Identități în Europa”, care a avut loc la data de 24-25 martie 2017, cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, conferință la care cercetătorul clujean a fost invitat ca singurul reprezentant al României la acest eveniment european.

Conferința a avut loc la Castelul Karolyi din Fehervarcsurgo, Ungaria, organizată sub patronajul Secretariatului General al Consiliului Europei, la care au participat timp de două zile mai mulți cercetători din țările membre ale Uniunii Europene, miniștri și ambasadori.

Toader-Williams a punctat atât problematica drapelului mutilat in 1989 și a imnului României, precum și violența redată prin textul imnului Franței, problema imnului Ungariei demonstrat a fi responsabil pentru rata înaltă de sinucideri în Ungaria, problemele legate de aspectul moral ca origine al Imnului Europei, iar ca extindere a fost menționat caracterul violent al imnului Statelor Unite ale Americii.

Cercetătorul clujean militează atât pentru demnitatea și identitatea națională a României, precum și pentru armonia între națiuni și pacea în lume. Tradițiile, obiceiurile și cultura necesită a fi respectate, dar și ecologizate pentru a proteja viitorul planetei noastre, Terra.