Articulația șoldului este una dintre cele mai solicitate zone ale corpului uman, iar implantarea unei proteze este, de cele mai multe ori, o soluție care redă libertatea de mișcare și o viață fără dureri. Totuși, în timp, chiar și o proteză bine funcțională poate suferi modificări, iar uneori este necesară o intervenție suplimentară – revizia.

Chirurgia de revizie a protezei de șold este o intervenție complexă, care necesită nu doar tehnologie avansată și o echipă multidisciplinară, ci și o abordare chirurgicală adaptată fiecărui caz în parte. Este o zonă de frontieră în ortopedie, unde standardele intervențiilor de rutină sunt depășite, iar experiența devine un criteriu esențial pentru succesul actului medical.

Când trebuie înlocuită o proteză de șold?

Necesitatea unei revizii apare, de regulă, după o perioadă de timp de la implantarea protezei primare. Motivele pot fi variate – de la uzura naturală a implantului, la malpoziții sau defecte osoase dezvoltate ulterior. „Intervențiile chirurgicale de revizie a protezei de șold sunt indicate în cazul deteriorării implantului primar, al unor malpoziții de implantare sau al defectelor osoase la nivelul șoldului”, explică dr. Răzvan Coza, medic ortoped la Spitalul Regina Maria Cluj.

Dr. Răzvan Coza, medic ortoped la Spitalul Regina Maria Cluj

Simptomele sunt, de cele mai multe ori, vizibile și resimțite intens de către pacient: dureri persistente, dificultăți în mobilizare, rigiditate articulară, sau o slăbire a musculaturii coapsei. Aceste semnale de alarmă sunt completate de investigații imagistice – radiografii, CT, RMN – care stabilesc cu precizie dacă și când este necesară o nouă intervenție.

O intervenție complexă

Spre deosebire de protezarea primară, revizia presupune un grad de dificultate crescut. Proteza de revizie nu este o replică a celei inițiale, ci o soluție adaptată noilor condiții anatomice ale pacientului, adesea modificate. „Procedura presupune extragerea implantului primar și implantarea protezei de revizie. Această manoperă are un grad de dificultate crescut comparativ cu protezarea primară, deoarece implică adaptabilitatea protezei la structurile osoase și de părți moi pentru fiecare caz în parte”, explică dr. Coza.

Nu este o intervenție de rutină, iar uneori pacienții sunt temporizați tocmai pentru a permite o evaluare completă, o optimizare a stării generale sau pentru a finaliza investigații suplimentare care pot influența planul operator. Alegerea momentului optim face parte din strategia terapeutică, iar răbdarea este adesea cheia unei intervenții reușite.

Tipuri de proteze și alegerea potrivită

În ceea ce privește opțiunile disponibile, medicina modernă oferă mai multe variante de proteze de revizie. Acestea pot fi modulare, tumorale sau temporare – așa-numitele „spacer-e”, utilizate în cazurile în care infecția este prezentă. Alegerea tipului de proteză este una strict personalizată, în funcție de particularitățile cazului. „Fiecare caz în parte se analizează în funcție de specificul patologiei și se decide care dintre aceste proteze să fie selectată”, spune medicul.

Riscurile – reale, dar gestionabile

Ca orice intervenție majoră, revizia unei proteze implică riscuri – de la fracturi periprotetice, la infecții, embolii sau pierderi de sânge. Tocmai de aceea, pregătirea preoperatorie este temeinică și implică mai multe etape: prezentarea manoperei către pacient, analize de laborator, imagistică detaliată, dar și consulturi interdisciplinare pentru cazurile cu patologii asociate. „Nicio intervenție chirurgicală nu poate fi lipsită de riscuri și complicații care pot să apară imediat sau tardiv. Echipele multidisciplinare sunt însă pregătite pentru gestionarea cazurilor complexe, astfel încât riscurile să fie minimizate, iar intervenția să decurgă fără probleme”, precizează dr. Coza.

Recuperarea – un proces activ, care începe imediat

Procesul de recuperare după o revizie nu este unul pasiv. Dimpotrivă, reabilitarea începe imediat postoperator și continuă acasă, într-un ritm susținut. „Recuperarea postoperatorie începe imediat după intervenție, iar continuarea programului de recuperare la domiciliu are un prognostic favorabil. Ea diferă de la caz la caz, dar are o medie de 6-8 săptămâni, în funcție de completarea cu un program recuperator de tip kinetoterapie”, explică medicul.

Progresul este gradual, dar constant, iar implicarea pacientului în procesul de recuperare poate face diferența între o revenire rapidă și una dificilă.

Ce face diferența – experiența echipei medicale

În cazul unei revizii, nu doar tehnologia, ci și factorul uman devine decisiv. „Experiența echipei joacă un rol extrem de important în gestionarea acestui tip de intervenție, completată de complexitatea cazurilor operate și de numărul de pacienți mulțumiți de rezultatele obținute postoperator”, subliniază dr. Coza.

La Spitalul Regina Maria Cluj, echipa multidisciplinară abordează frecvent intervenții de revizie, având expertiza și logistica necesară pentru a trata cazuri dintre cele mai dificile.

Prevenția – cel mai bun tratament

Deși nu toate reviziile pot fi evitate, pacienții care au o proteză de șold pot reduce semnificativ riscul prin controale periodice și atenție sporită la orice semn de disfuncție. „La cele mai mici simptome dureroase la nivelul șoldului, e indicat să se prezinte la medic pentru o evaluare clinică și radiologică”, recomandă dr. Coza.

Chirurgia de revizie a protezei de șold nu este doar o operație tehnică, ci o intervenție care implică viziune, decizie și coordonare medicală exemplară. Cu ajutorul unei echipe experimentate și a unei abordări personalizate, pacienții pot spera nu doar la o corecție funcțională, ci și la o revenire reală la o viață activă și fără durere.

Localitățile Săvădisla, Băișoara și Valea Ierii se află sub incidența unui cod portocaliu de vreme severă. A fost emis un mesaj de atenționare prin sistemul RO-Alert.

Autoritățile avertizează populația asupra unor fenomene meteo severe, inclusiv ploi torențiale, descărcări electrice frecvente, vânt puternic și grindină de dimensiuni medii. Avertizarea este valabilă până la ora 14.30.

„A fost transmis mesaj de avertizare RO-Alert, cod portocaliu de vreme rea, fiind vizate localitățile Săvădisla, Băișoara și Valea Ierii.

Se vor semnala: Averse torențiale care vor acumula 25…40 l/mp, frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului (55…60 km/h) şi grindină(1…2 cm).

Avertizarea este valabilă până la ora 14.30”, a transmis ISU Cluj.

Începând de vineri, 18 iulie, traficul greu de tranzit va fi eliminat din municipiul Cluj-Napoca, anunță primarul Emil Boc.

Măsura vine odată cu darea în folosință a drumului expres DN1-A3 de la Tureni, care leagă orașul de autostradă și va permite camioanelor și TIR-urilor deplasarea în afara orașului.

„Am convocat ședința de astăzi pentru a putea elimina traficul greu de tranzit din municipiul Cluj-Napoca odată cu darea în folosință a conectării Clujului la Autostradă, a drumului expres de 4 kilometri de la Tureni. Avem nevoie de această HCL pentru a putea amplasa, la intrările și ieșirile din municipiu, în parteneriat cu DRDP, indicatoarele necesare pentru devierea traficului greu de tranzit, în special pe direcția Oradea-Bistrița”, a declarat primarul Emil Boc.

1.800 de camioane zilnic, scoase din oraș

Concret, aproximativ 1.800 de autocamioane și TIR-uri cu tonaj mai mare de 7,5 tone, care în prezent traversează Clujul pe direcția Oradea–Bistrița și invers, vor fi deviate pe noua rută ocolitoare.

„Prin această modificare, noi vom elimina un trafic de tranzit care constă în aproximativ 1.800 de TIR-uri și autocamioane cu tonaj peste 7,5t din municipiul Cluj-Napoca. Este vorba despre traficul care astăzi intră dinspre Bistrița pe Bulevardul Muncii și astăzi străbate toată zona de nord – strada Corneliu Coposu, Calea Baciului și spre Nădășelu – sau invers. Acel trafic va fi eliminat din municipiul nostru”, a mai arătat primarul Emil Boc.

Cum pot intra camioanele cu activitate în oraș?

Restricția se va aplica doar traficului de tranzit. Vehiculele grele care au activitate în interiorul orașului pentru livrări vor putea continua să intre pe baza unei autorizații de liberă trecere, care se poate obține online.

„Cei care au treabă în Cluj-Napoca, cu acte doveditoare, lucrează, vin la un șantier, ei vor putea în continuare să intre în mun. Cluj-Napoca în baza unei autorizații de liberă trecere, care trebuie obținută în fiecare zi, în câteva minute pe site-ul primăriei și la un cost rămas neschimbat din 2011, în care trebuie să indici unde în municipiul Cluj-Napoca livrezi”, a mai explicat edilul.

Indicatoarele la intrările și ieșirile din oraș

Pentru implementarea măsurii, Primăria Cluj-Napoca va monta indicatoare de interdicție pentru traficul greu în 11 puncte-cheie la intrările în oraș.

„În urma hotărârii noastre de consiliu local de astăzi, noi vom amplasa indicatoare de interdicție a traficului de tranzit de peste 7,5t pe 11 locații, la intrarea în municipiu: la intrarea Fânațelor cu Pădureni, Borhanciului cu Gheorgheni, Valea Seacă cu Popești, Muncii cu Centura Apahida, Valea Chintăului cu Chinteni, Făgetului cu Sălicea, Calea Dezmirului, Calea Baciului, Traian Vuia, Feleac și Florești”, a mai arăta Emil Boc.

Măsurile se vor aplica de vineri, 18 iulie

Primăria și Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) vor instala toate indicatoarele atât pe drumurile naționale, cât și la intrările în municipiu. Astfel, începând de vineri, 18 iulie, traficul greu de tranzit va deveni istorie în Cluj-Napoca.

„Ne-am pus de acord ca toate restricțiile să intre în vigoare deodată. Noi astăzi amplasăm indicatoarele și punem folie pe ele. În momentul când și DRDP are amplasate indicatoarele, atunci le implementăm deodată și am convenit că vineri, 18 iulie, vor fi amplasate și indicatoarele DRDP-ului pe DN și pe A3, astfel încât să nu mai avem trafic de tranzit în municipiul Cluj-Napoca”, a subliniat primarul.

„Europa este aici cu bani”

Proiectul a fost coordonat de DRDP, cu contribuția Primăriei la finanțare, peste 100 de milioane de euro din fonduri europene, după cum a amintit Emil Boc: „DRDP a gestionat proiectul, noi am contribuit cu asigurarea finanțării acestui proiect de peste 100 de milioane de euro din fonduri europene. Când cineva întreabă ce face Europa pentru noi, dragi clujeni, atunci când vă aflați pe acest drum de legătură să știți că Europa este aici cu bani prin care ne-a ajutat să descongestionăm traficul din Cluj, să ne conectăm mai bine la autostradă și să avem un aer mai curat în municipiul Cluj-Napoca”.

Consiliul Județean Cluj derulează lucrări de întreținere pe DJ 107T, în zona Mărișel, pe o lungime de cinci kilometri.

Consiliul Județean Cluj a demarat o serie de lucrări de întreținere curentă și perioadică pe drumul județean DJ 107T, pe sectorul sitaut între intersecția cu drumul județean DJ 107 P din localitatea Mărișel și joncțiunea cu drumul județean DJ 107S.

Lucrările au drept scop îmbunătățirea infrastructurii rutiere și asigurarea unei circulații rutiere în condiții de deplină siguranță, vizat fiind sectorul de drum în lungime de cinci kilometri situat între pozițiile kilometrice 0+000 și 5+000.

„Aceste lucrări sunt importante întrucât drumul județean 107T traversează una dintre cele mai spectaculoase zone montane ale județului, oferind o rută alternativă din Someșul Rece, pe direcția Mărișel și către toate atracțiile turistice din zonă”, a transmis Alin Tișe, președintele CJ Cluj.

Operațiunile constau în:

• întreținerea părții carosabile și a platformei drumului prin frezarea zonelor de carosabil deteriorate și tratarea burdușirilor și a tasărilor
• înlăturarea pietrișului și a criblurii de pe carosabil
• colmatarea rosturilor și aducerea la profil și completarea acostamentelor.

De asemenea, se realizează:

• curățarea acostamentelor în zonele prevăzute cu parapete de siguranță
• asigurarea scurgerii apelor din zona drumului prin curățarea și desfundarea șanțurilor și a rigolelor
• asigurarea esteticii rutiere prin tăierea lăstărișului și a vegetației din vecinătatea drumului
• decolmatarea camerelor de cădere.