Victimele dictatului de la Viena pomenite azi, după 80 de ani, în bisericile din Arhiepiscopia Clujului

Toți cei care au murit, au fost închiși și expulzați sau au suferit în urma Dictatului de la Viena, eveniment de la care au trecut 80 de ani, vor fi pomeniți după Liturghie în toate bisericile din Arhiepiscopia Clujului, azi, 30 august.

O scrisoare pastorală a fost trimisă de Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului care informează în legătură cu ceea ce s-a întâmplat, însemnătatea evenimentului și atribuțiile bisericii în acest caz.

Scrisoarea Înaltpreasfințitului

„În urmă cu 80 de ani asupra părții de Nord a Transilvaniei se abătea o furtună care avea să înece idealurile luminoase ale Marii Uniri și să arunce în haos lumea românească ce își construia viitorul cu speranță și mai ales cu respect față de toate etniile alături de care trăia.

Dictatul de la Viena, din 30 august 1940, care a fost ultimul act din drama destrămării României Mari, a dus la moartea a 951 de români, la arestarea altor aproape 20.000, la 13.500 de expulzări și la refugierea a 218.000 de cetățeni în Vechiul Regat. Lor li se adaugă și cei peste 250.000 de români care nu s-au mai putut întoarce la casele lor, pierzându-și tot ce au avut.

Au fost desfiinţate 2.000 de şcoli româneşti, au fost distruse din temelii 13 biserici româneşti, a fost desființată tânăra Episcopie a Maramureșului, iar Episcopul ei Vasile Stan a fost forțat să plece la Sibiu. Episcopul Nicolae Popovici al Oradiei a fost trimis la Beiuș într-un vagon de vite, au fost expulzați peste 230 de preoți ortodocși și tot atâtea parohii au fost desființate.

„Românii, în frunte cu episcopul lor, au arătat că pot fi până la capăt un popor civilizator”

În această lume a răului, inteligența Episcopului Nicolae Colan, care a rămas la Cluj, echilibrul și spiritul lui tenace au fost valori care au asigurat (…) un climat de relativă pace, dând substanță curajului românilor de a rezista în vremuri de mari încercări și de a-și purta cu demnitate crucea istoriei.

Românii, în frunte cu episcopul lor, au arătat că pot fi până la capăt un popor civilizator, răspunzând demn și calm oricăror încercări de colonizare și de persecuție etnică. Despre misiunea Episcopului Nicolae, juristul și profesorul clujean Ioan Mateiu spunea: „În atmosfera otrăvită de acolo (din Ardealul cedat n.n.), puritatea sufletească a vlădicului Nicolae și idealismul eroic ce-l însuflețește, au fost și rămân ozonul moral al nației noastre”.

Toată această statistică, ce are în spatele ei o imensă suferință și sute de mii de destine frânte și de vieți pierdute nu trebuie să fie uitată niciodată, nici de noi și cu atât mai mult de generațiile tinere și de cele viitoare. În același timp, milităm ca între toate etniile din Transilvania să fie o deplină înțelegere și armonie.

De aceea, pentru a cinsti cum se cuvine memoria celor care au murit, au fost închiși și expulzați sau au suferit în urma Dictatului de la Viena și în cei 4 ani de ocupație străină, duminică, 30 august 2020, după încheierea Sfintei Liturghii, în toate bisericile din Arhiepiscopia noastră, preoții vor săvârși slujba parastasului.

La Liturghie, preoții noștri vor rosti ectenia specială pentru cei adormiți, iar la slujba parastasului îi vor pomeni după formula: „pe frații noștri morți, închiși, expulzați sau refugiați și pentru toți cei care au suferit în urma Dictatului de la Viena, adormiți în Domnul” și vor adresa credincioșilor un scurt cuvânt comemorativ.”, scrie acesta.

Karla Fanea