Viceguvernator BNR: Implicaţiile COVID-19 pentru sistemul financiar – mai mult decât un test al robusteţii

Viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Leonardo Badea, susține că presiunea negativă de mare intensitate în economie va mai dura, probabil cel puţin încă 1-2 trimestre, până când prin eforturile lumii medicale şi ale sistemului sanitar vor putea fi implementate pe o scară suficient de largă acele măsuri care să conducă la diminuarea riscurilor de îmbolnăvire cu COVID. 

”Pandemia a afectat întreaga lume şi a produs deja schimbări importante în economie. 2020 a fost, încă este, un an teribil pentru toată lumea! Aproape toate sistemele şi mecanismele după care erau derulate până acum activităţile economice sunt supuse unui test extrem de dur.

Din păcate, 2021 se anunţă la fel de greu, cel puţin în prima jumătate. Iar pentru sistemul financiar probabil că va fi mult mai greu decât 2020!

Presiunea negativă în economie va dura

În economie, presiunea negativă de mare intensitate va mai dura, probabil cel puţin încă 1-2 trimestre, până când prin eforturile lumii medicale şi ale sistemului sanitar vor putea fi implementate pe o scară suficient de largă acele măsuri care să conducă la diminuarea riscurilor de îmbolnăvire.

Aşa cum ştim, pandemia este din nou în creştere, nu doar la noi ci în foarte multe locuri din lume dar mai ales în Europa, principalul nostru partener comercial şi o sursă importantă de provenienţă a capitalului atât de necesar pentru dezvoltarea ţării.

Acest lucru ne arată că rezistenţa economiei va continua să fie puternic testată şi în următoarele luni, după foarte scurta perioadă de consolidare şi creştere relativă din lunile de vară”, a spus Badea în cadrul videoconferinţei ”Gala Premiilor Revistei Piaţa Financiară”, organizată de FinMedia.

Pandemia, efecte asupra sectorului financiar

Potrivit acestuia, pandemia COVID-19 a avut o serie de efecte imediate asupra sectorului financiar ce au fost şi sunt în continuare gestionate adecvat.

Operaţional, măsurile de închidere a activităţilor şi de limitare a circulaţiei (persoanelor şi mărfurilor) au afectat semnificativ şi sectorul financiar, ca mai toate sectoarele economiei, dar nu cu intensitatea maximă pe care au resimţit-o activităţile sfera serviciilor (ex. HORECA), şi s-au găsit soluţii de continuitate, chiar dacă eforturile au fost mari.

Acesta consideră că intervenţia rapidă a autorităţilor (Guvern, bancă centrală etc.) a condus la evitarea crizei de lichiditate ce putea fi generată de aceste blocaje atât în economie cât şi în sistemul financiar.

Reacție promptă a BNR

”Dată fiind rapiditatea cu care s-au propagat efectele negative ale pandemiei, BNR a reacţionat prompt pentru a asigura instituţiilor de credit lichiditatea necesară pentru a acomoda atât operaţiunile standard cât şi cererea clienţilor bancari pentru retrageri de numerar.

BNR a asigurat băncilor fluxuri neîntrerupte de numerar pentru toate operaţiunile, inclusiv cele de lichidităţi pentru bancomate. Tot în acest context se încadrează şi aranjamentul cu Banca Centrală Europeană în cadrul căruia la nevoie BNR poate furniza lichiditate în euro, prin intermediul unei linii repo cu BCE”, a afirmat Leonardo Badea.

Sistemul financiar resimte pierderile

Viceguvernatorul BNR a subliniat că este greu de imaginat că într-o criză economică de asemenea proporţii şi care generează modificări structurale pe termen lung, sistemul financiar nu va resimţi o parte din pierderi.

”Aşa că, este destul de probabil că vom începe să vedem acest lucru la un moment dat pe parcursul anului viitor. De aceea, creditorii ar trebui să iniţieze din timp procesul de evaluare a capacităţii debitorilor de a-şi rambursa creditele după expirarea moratoriilor pentru a identifica problemele şi a gândi soluţii constructive şi echitabile”, a mai spus Leonardo Badea.

Sectorul bancar românesc, perioadă de reziliență

Potrivit acestuia, pandemia COVID-19 a debutat într-un moment în care sectorul bancar românesc era caracterizat de o rezilienţă bună în faţa riscurilor, rezultată în urma consolidării importante din ultimii ani a poziţiei de capital, a ameliorării calităţii activelor şi a unei structuri bilanţiere ce favorizează poziţia de lichiditate.

”Aferent lunii septembrie 2020, principalii indicatori de sănătate ai sectorului bancar se situau, de regulă, la valori mai bune faţă de cele consemnate la nivelul statelor membre ale UE. O proporţie însemnată a profitului consemnat în 2019 a fost reţinut în capitalul instituţiilor de credit şi a contribuit la îmbunătăţirea solvabilităţii sectorului bancar (cu aproximativ 2 puncte procentuale, până la 22 la sută la finalul anului 2019)”, a conchis viceguvernatorul BNR.

Sursa: AGERPRES