EVENIMENT
Vezi persoanele care scapă de măsura carantinării chiar dacă vin din țări cu risc epidemiologic ridicat
Persoanele care sosesc în România din zone cu risc epidemiologic ridicat, conform legii, ar trebui să stea în carantină. Totuși, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) a adoptat în cursul zilei de joi o hotărâre ce include persoanele care sunt exceptate de la această regulă.
Persoanele cărora nu li se aplică măsura carantinării
„a) persoanele care vin în România din zonele/ţările aflate pe lista întocmită potrivit prevederilor art. 2, alin. (3) dar care, înaintea sosirii în România au petrecut ultimele 14 zile anterioare, consecutive, într-una sau mai multe zone/ţări pentru care nu este instituită această măsură
b) conducătorii autovehiculelor de transport marfă cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone;
c) conducătorii autovehiculelor pentru transport persoane care au mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului;
d) conducătorii auto prevăzuţi la lit. b) şi lit. c) care se deplasează în interesul desfăşurării profesiei din statul de rezidenţă al acestora într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un alt stat al Uniunii Europene în statul de rezidenţă, indiferent dacă deplasarea se face prin mijloace individuale sau în cont propriu;
e) membri ai Parlamentului European, parlamentari şi personal aparţinând instituţiilor internaţionale, precum şi reprezentanţi ai României în organisme şi organizaţii internaţionale la care statul român este parte;
Piloții și personalul navigant
f) piloţii de aeronave şi personalul navigant;
g) mecanicii de locomotivă şi personalul feroviar;
h) personalul navigant român, maritim şi fluvial care se repatriază prin orice mijloc de transport, care prezintă autorităţilor competente „certificatul pentru lucrătorii din sectorul transporturilor internaţionale“, al cărui model este publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 96 I din 24 martie 2020;
i)personalul navigant maritim şi fluvial care efectuează schimbul de echipaj la bordul navelor aflate în porturile româneşti, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, dacă la intrarea în ţară, precum şi la îmbarcarea/debarcarea de pe navă prezintă autorităţilor competente „certificatul pentru lucrătorii din sectorul transporturilor internaţionale“, al cărui model este publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 96 I din 24 martie 2020;
j) personalul navigant care debarcă de la bordul navelor de navigaţie interioară, care arborează pavilion român, într-un port românesc, cu condiţia asigurării de către angajatori a certificatului pentru lucrătorii din transportul internaţional şi a echipamentelor individuale de protecţie împotriva COVID-19, pe timpul deplasării de la navă la locaţia unde poate fi contactat în perioada dintre voiajuri;
k) lucrătorii transfrontalieri care intră în România din Ungaria, Bulgaria, Serbia, Ucraina sau Republica Moldova, precum şi cetăţenii români angajaţi ai operatorilor economici din ţările menţionate, care la intrarea în ţară fac dovada raporturilor contractuale cu operatorii economici respectivi;
Reprezentanţii companiilor străine care au filiale/ sucursale/reprezentanţe sau agenţii pe teritoriul naţional
l) angajaţi ai operatorilor economici din România care efectuează lucrări, conform contractelor încheiate, în afara teritoriului României, la întoarcerea în ţară, dacă dovedesc raporturile contractuale cu beneficiarul din afara teritoriului naţional;
m) reprezentanţii companiilor străine care au filiale/ sucursale/reprezentanţe sau agenţii pe teritoriul naţional, dacă la intrarea pe teritoriul României dovedesc raporturile contractuale cu entităţile economice de pe teritoriul naţional;
n) persoanele care intră în România pentru activităţi de utilizare, instalare, punere în funcţiune, mentenanţă, service al echipamentelor şi tehnicii din domeniile medical, ştiinţific, economic, apărare, ordine publică şi securitate naţională, transporturi, precum şi persoanele care desfăşoară activităţi profesionale specifice în domeniile menţionate, dacă dovedesc raporturile contractuale/de colaborare cu beneficiarul/beneficiarii de pe teritoriul României, precum şi inspectorii organismelor internaţionale;
o) membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi ai altor reprezentanţe diplomatice acreditate la Bucureşti, posesori de paşapoarte diplomatice, personalul asimilat personalului diplomatic, precum şi membrii Corpului Diplomatic şi Consular al României şi posesorii de paşapoarte diplomatice şi de serviciu, precum şi membrii familiilor acestora;
p) angajaţii sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională care se întorc în România de la activităţi desfăşurate în interes profesional în afara ţării;
q) elevii/studenţii, cetăţeni români sau cetăţeni cu domiciliul sau reşedinţa în afara României, care au de susţinut examene de admitere sau pentru finalizarea studiilor, care încep studiile în unităţi/instituţii de învăţământ de pe teritoriul ţării ori se deplasează pentru activităţi legate de începerea, organizarea, frecventarea sau finalizarea studiilor, precum şi însoţitorii acestora în situaţia în care sunt minori;
r) elevii/studenţii care frecventează cursurile unor instituţii de învăţământ din afara tării, fac naveta zilnic către acestea şi prezintă documente doveditoare, precum şi însoţitorii acestora în situaţia în care sunt minori;
Sportivii români și străini care se întorc în țară de la competiții
s) membrii delegaţiilor sportive internaţionale care participă la competiţii sportive organizate pe teritoriul României, în condiţiile legii, oficialii forurilor sportive internaţionale care organizează aceste competiţii, arbitrii delegaţi precum şi jurnalişti acreditaţi la aceste competiţii;
t) sportivii români, care îşi desfăşoară activitatea în alte state şi care sunt convocaţi la loturile naţionale pentru a reprezenta România la competiţii sportive organizate în condiţiile legii, membrii delegaţiilor sportive româneşti care se întorc în România de la competiţii sportive internaţionale, oficialii şi arbitrii români care au fost delegaţi la competiţiile internaţionale precum şi jurnalişti acreditaţi la aceste competiţii;
u) sportivii străini legitimaţi la cluburile din România care revin pe teritoriul ţării ca urmare a participării la o competiţie internaţională oficială a echipelor lor naţionale şi urmează a-şi relua activitatea sportiva la clubul la care sunt legitimaţi, cu condiţia ca aceştia să aibă încheiat un contract valabil cu un club sportiv din România;
v) persoanele care îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract de muncă, în domeniul asistenţei sociale în ţările membre ale UE, dacă prezintă un test negativ pentru SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea intrării pe teritoriul naţional;
w) echipele de filmare care desfăşoară activităţi profesionale pe teritoriul României în baza unui contract sau document doveditor al necesităţii prezenţei în ţară, dacă prezintă un test negativ pentru SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea intrării pe teritoriul naţional;
x) persoanele aflate în tranzit, dacă părăsesc România în cel mult 24 de ore de la intrarea pe teritoriul ţării”.
Pe lângă acestea, excepția este aplicată și persoanelor care rămân pe teritoriul naţional pentru o perioadă mai mică de 3 zile (72 de ore) şi prezintă un test negativ pentru SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea intrării pe teritoriul naţional.
Karla Fanea
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
EVENIMENT
Ce puncte de frontieră se ÎNCHID la granițele cu Ungaria și Bulgaria, de la 1 ianuarie 2025
De la 1 ianuarie 2025, după intrarea în Schengen, se vor închide mai multe puncte de frontieră cu Ungaria și Bulgaria. Lista acestora cuprinde peste 30 de nume, arată un proiect de hotărâre de guvern pus în dezbatere publică pe site-ul Ministerului de Interne.
Astfel, potrivit MAI, se închid definitiv următoarele puncte de trecere a frontierei de stat a României:
Ce puncte de frontieră se ÎNCHID la granițele cu Ungaria și Bulgaria, de la 1 ianuarie 2025
I. La frontiera româno-ungară:
1. Petea, judeţul Satu Mare – rutier;
2. Carei, judeţul Satu Mare – feroviar;
3. Urziceni, judeţul Satu Mare – rutier;
4. Valea lui Mihai, judeţul Bihor – feroviar şi rutier;
5. Săcuieni, judeţul Bihor – rutier;
6. Episcopia Bihor, judeţul Bihor – feroviar;
7. Borş, judeţul Bihor – rutier;
8. Salonta, judeţul Bihor – rutier şi feroviar;
9. Vărşand, judeţul Arad – rutier;
10. Curtici, judeţul Arad – feroviar;
11. Tudor Vladimirescu, judeţul Arad – rutier RO-LA;
12. Turnu, judeţul Arad – rutier;
13. Nădlac, judeţul Arad – rutier:
14. Nădlac II, judeţul Arad – rutier;
15. Cenad, judeţul Timiş – rutier;
16. Borş II, judeţul Bihor – rutier;
17. Beba Veche, judeţul Timiş – rutier;
II. Lista punctelor de frontieră care se închid de la 1 ianuarie, la granița româno-bulgară:
1. Calafat, judeţul Dolj – rutier, feroviar;
2. Bechet, judeţul Dolj – rutier (bac) şi portuar;
3. Corabia, judeţul Olt – portuar;
4. Turnu Măgurele, judeţul Teleorman – rutier (bac) şi portuar;
5. Zimnicea, judeţul Teleorman – rutier (bac) şi portuar;
6. Giurgiu, judeţul Giurgiu – rutier, feroviar şi portuar;
7. Olteniţa, judeţul Călăraşi – portuar;
8. Călăraşi (Chiciu), judeţul Călăraşi – rutier (bac) şi portuar;
9. Ostrov, judeţul Constanţa – rutier;
10. Lipniţa, judeţul Constanţa – rutier;
11. Dobromir, judeţul Constanţa – rutier;
12. Negru Vodă, judeţul Constanţa – rutier şi feroviar;
13. Vama Veche, judeţul Constanţa – rutier;
14. Giurgiu II, judeţul Giurgiu – rutier (bac).
III. Puncte de trecere a frontierei situate la Marea Neagră şi Dunărea maritimă:
1. Brăila, judeţul Brăila – portuar;
2. Cernavodă, judeţul Constanţa – portuar;
Aberații de România
VIDEO FOTO. Se schiază la Mărișel, în Cluj. Patru pârtii își așteaptă vizitatorii
Vești bune pentru amatorii de ski! Pe pârtiile de la Mărișel, în jud. Cluj, se schiază. La doar 50 km de Cluj-Napoca sunt patru pârtii cu grade diferite de dificultate, instalație telescaun de 4 persoane, două instații de teleschi, instalație nocturnă, parcare amenanjată și iluminată de 500 locuri, zăpadă artificială, precum și o stație de încărcare mașini electrice.
Cu o priveliște deosebită direct către lacul de acumulare Beliș Fântânele, dar și cu un peisaj ce-ți taie respirația către piscurile culmilor munților Apuseni, Pârtiile Mărișel vă așteaptă pregătite de distracție la un ski sau snowboard de calitate.
VIDEO FOTO. Se schiază la Mărișel, în Cluj. Patru pârtii își așteaptă vizitatorii
Pentru a ajunge, există două rute: drumul județean DJ 107P Mărișel (Gilău-Someșul Rece-Mărișel), sau drumul județean DN 1R Beliș-Fântânele(Căpușu Mare-Beliș-Mărișel).
Program:
Miercuri 25 Decembrie—13:00 – 17:00
Joi 26 Decembrie ——–10:00 – 17:00
Vineri 27 Decembrie——10:00 – 17:00
Sambata 28 Decembrie–10:00 – 17:00
Duminica 29 Decembrie–10:00 – 17:00
Luni 30 Decembrie——-10:00 – 17:00
EVENIMENT
Maia Sandu, discuții despre accesul la FINANȚARE pentru sectorul privat cu reprezentanții Băncii Transilvania
Președintele Moldovei, Maia Sandu, a avut o întrevedere cu Ömer Tetik, director general al Băncii Transilvania, și Bogdan Pleșuvescu, Director General Adjunct Legal și fost director general al Victoriabank. Banca Transilvania, cel mai mare grup bancar din România, deține pachetul majoritar de acțiuni al Victoriabank, a doua cea mai mare bancă din Republica Moldova.
În cadrul discuțiilor, Maia Sandu a subliniat importanța Victoriabank în sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii prin oferirea accesului la finanțare, un factor esențial pentru creșterea acestora și pentru crearea de locuri de muncă sigure și bine plătite.
Maia Sandu, discuții despre accesul la FINANȚARE pentru sectorul privat cu reprezentanții Băncii Transilvania
Totodată, șefa statului a reafirmat angajamentul guvernării de a îmbunătăți climatul investițional și de a avansa reformele în justiție, necesare pentru garantarea unui mediu economic stabil și previzibil.
Un accident rutier a avut loc, miercuri, pe drumul Sf. Ion din Cluj-Napoca. O mașină a ieșit de pe carosabil și a ajuns într-un pârâu.
Din primele informații, nimeni nu a fost rănit. În urma evenimentului s-a rupt un indicator rutier.
FOTO. ACCIDENT la Sf. Ion, în Cluj-Napoca. O mașină a CĂZUT într-un pârâu
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
Ce puncte de frontieră se ÎNCHID la granițele cu Ungaria și Bulgaria, de la 1 ianuarie 2025
VIDEO FOTO. Se schiază la Mărișel, în Cluj. Patru pârtii își așteaptă vizitatorii
Maia Sandu, discuții despre accesul la FINANȚARE pentru sectorul privat cu reprezentanții Băncii Transilvania
FOTO. ACCIDENT la Sf. Ion, în Cluj-Napoca. O mașină a CĂZUT într-un pârâu
Un fost internațional s-ar putea DESPĂRȚI în această iarnă de CFR Cluj
FOTO. ACCIDENT la Fundătura, în Cluj. Trei femei și un minor au primit ÎNGRIJIRI medicale
Ce pune românul pe masa de CRĂCIUN
Părintele ortodox Călin Popovici: De sărbători, să ne întoarcem spre rădăcinile spirituale. Poporul român s-a născut creștin
