Papa Francisc, primul lider latino-american al Bisericii Romano-Catolice, a murit.

Anunțul a fost făcut luni de Vatican, într-o declarație video.

Papa Francisc avea 88 de ani și a supraviețuit recent unei crize grave de pneumonie dublă.

Revenim cu amănunte.

Dacă vreți să faceți o plimbare înmiresmată în a doua zi de Paști, Grădina Botanică din Cluj e deschisă și își așteaptă vizitatorii cu un adevărat spectacol floral.

Odată cu venirea căldurii, lalelele pestrițe imperiale (Fritillaria), dar și cele din colecțiile clasice de lalele (Tulipa), au început să înflorească spectaculos, chiar înainte de sărbători.

Spectacolul naturii la Grădina Botanică din Cluj-Napoca

Sigur, lalelele nu sunt singurele atracții – numeroase alte specii botanice se află acum în plină floare, oferind o experiență vizuală deosebită

Grădina Botanică este deschisă după următorul program:

• Program zilnic: 09:00 – 19:00
• Program vizitare sere mari: 09:00 – 18:00

• Ultimele bilete pentru sere: până la ora 17:15
• Ultima intrare în sere: ora 17:45
• Biletele de acces în Grădină pot fi achiziționate până la maximum o oră înainte de închidere.

Foto: Grădina Botanică

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează fermierii clujeni că începând cu data de 17 aprilie, eliberează adeverințe pentru beneficiarii unor măsuri și intervenții implementate penru campania din 2025.

Astfel, adeverințele sunt eliberate pentru sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS), sprijin redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității (CRISS), măsura 10 – Agro-mediu şi climă, măsura 11 – Agricultură ecologică, DR-01 – Agro-mediu și climă pe pajiști permanente, DR-02 – Agro-mediu și climă pe terenuri arabile, DR-04 – Agricultură ecologică – conversie, DR-05 – Agricultură ecologică – menținerea certificării, DR-09 – Zone afectate de constrângeri naturale – Zona Montană (ANC_ZM), DR – 10 – zone afectate de constrângeri naturale semnificative și DR-11 – Zone afectate de constrângeri naturale specifice.

Potrivit convențiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință prin care confirmă că acesta a depus Cererea de plată pentru anul 2025, solicitând finanțare pentru măsurile și intervențiile indicate mai sus.

Suprafața determinată la plată

Prin adeverință se confirmă, la data emiterii acesteia, suprafața determinată la plată pentru intervențiile și măsurile care fac obiectul convenției încheiate cu instituțiile bancare și nebancare, că s-a efectuat controlul administrativ sau datele au fost preluate din informațiile existente în cererea închisă în aplicația AGI online și înregistrată în IACS, după caz, asupra cererii de plată a beneficiarului referitor la eligibilitatea pentru intervențiile și măsurile implementate de APIA prevăzute în Convenție.
Totodată, adeverința eliberată certifică faptul că beneficiarul nu face obiectul excluderilor de la plată și că îndeplinește condițiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite, în conformitate cu legislația în vigoare.
Valoarea creditului poate fi de până la 90% din valoarea sumei calculate conform adeverinței eliberate de APIA.
Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) şi Fondul Naţional de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM) garantează creditele acordate de bănci fermierilor.

Cerere online

”Reamintim fermierilor că potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 50/2017 de modificare a Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr.703/2013 pentru aprobarea condițiilor în care se vor încheia convențiile dintre instituțiile financiar-bancare și nebancare și APIA, în vederea finanțării de către acestea a activităților curente ale beneficiarilor plăților derulate de instituția noastră în baza adeverințelor eliberate, dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%.
În ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, APIA atrage atenția fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanțarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităților curente, să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii.
Pentru facilitarea comunicării, protejarea mediului și reducerea încărcării administrative, fermierii pot solicita eliberarea adeverințelor prin transmiterea unei cereri prin mijloace electronice către Centrele APIA.
Toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile bancare și nebancare și FGCR/ FNGCIMM vor fi postate pe site-ul instituției, la adresa: www.apia.org.ro, în secțiunea Convenții, Acorduri, Protocoale”, arată APIA.

În unele regiuni ale țării, tradiția „udatului fetelor” încă se mai păstrează în a doua zi de Paște, iar un alt obicei specific acestei zile este modul diferit în care se ciocnesc ouăle: „cap cu dos”.

Deși mai puțin cunoscute, obiceiurile din a doua zi de Paște fac parte dintr-un set mai larg de tradiții pascale, păstrate din generație în generație.

Ciocnitul ouălor invers

Una dintre ele este modul cum trebuie ciocnite ouăle în fiecare dintre cele trei zile de Paște. Astfel, dacă în prima zi (duminica Paștelui) se ciocnesc ouăle doar „cap cu cap”, în a doua zi (luni) se permite ciocnirea „cap cu dos”, iar în următoarele zile chiar „dos cu dos”.

Tot în a doua zi de Paște, există obiceiul ca finii să își viziteze nașii, aducându-le colaci, pască și ouă roșii. De asemenea, copiii merg în vizită la părinți, marcând astfel legătura strânsă dintre generații.

Ce nu e bine să faci în a doua zi de Paște

Tradiția populară menționează și o serie de interdicții valabile în prima zi de Paște. Nu era voie să se iasă din sat, nu se mătura în casă, nu se gătea, iar masa festivă trebuia să rămână așezată timp de trei zile, ca simbol al bucuriei continue a Învierii.

Stropitul, un obicei încă păstrat în Ardeal

Un alt obicei cunoscut este cel al stropitului cu apă. Acesta amintește de o legendă conform căreia o fată de evreu ar fi leșinat la aflarea veștii Învierii lui Iisus, iar pentru a fi readusă la viață, a fost stropită cu apă. Lunea, în mod tradițional, băieții stropeau fetele din sat, iar marțea, rolurile se inversau – fetele îi stropeau pe băieți. Acest ritual s-a păstrat în unele locuri, sub o formă modernizată: vizitatorii își stropesc rudele și prietenii cu parfum, în semn de urare și respect.

Tot în credința populară se spune că în a doua zi de Paște se deschid porțile iertării și ale Raiului. Se crede că persoanele care mor în această zi sunt scutite de Judecata de Apoi și intră direct în Împărăția Cerurilor.