Primarul Clujului, Emil Boc, este și președintele Comisiei de Buget și Coeziune Teritorială a Comitetului European a Regiunilor, organism care dă unde verde sau oprește propunerile de buget ale Uniunii Europene.
Boc s-a aflat zilele trecute la Bruxelles la sesiunea plenară unde s-au aniversat 30 de ani de la înființarea Comitetului European al Regiunilor, ocazie cu care edilul Clujului a acordat un interviu pentru Cluj24.
Rep: Ce faceți la Bruxelles?
E.B. Este plenara Comitetului European al Regiunilor, comitet care este o instituție a UE, iar locul unde ne desfășurăm plenarele, pentru că suntem peste 400 de oameni la această întâlnire, este în sediul Parlamentului European. Comitetul European al Regiunilor este parlamentul primarilor din Uniunea Europeană și a șefilor de regiuni.
Ultimele articole pe cluj24
Sunt aceia care aduc vocea de jos a poporului european și o discută cu instituțiile europene. Procesele de luare a deciziilor implică atât Bruxelles-ul, Comisia, Consiliul European, Parlamentul European, dimensiunea națională a statelor membre, guvernele statelor membre și dimensiunea locală, orașele și regiunile. Rolul nostru este acela de a le atrage atenția când o iau în direcție greșită.
Rolul nostru este acela de a cere mai multe resurse financiare ca să facem Europa puternică. Rolul nostru este acela de a arăta unde este prea multă birocrație și unde s-o corecteze. Rolul nostru este să arătăm, de exemplu, că politica de coeziune este acel lipici care ține Europa Unită.
Punctul nostru de vedere e luat în considerare
Rep: Dar aveți influență, aveți mecanisme prin care puteți influența decizia Parlamentului și a Comisiei, mai ales?
E.B: Evident că ei nu pot merge mai departe în nici o decizie fără punctul nostru de vedere. Noi nu votăm ca parlamentarii europeni, pentru că nu suntem aleși ai Parlamentului European. Dar suntem aceia fără de care ei nu pot merge mai departe.
Rep: În sensul că bugetul are nevoie de un aviz?
E.B: În sensul că punctul nostru de vedere, care se materializează în opinii, în puncte de vedere, este întotdeauna avut în vedere la luarea deciziilor majore în tot ceea ce înseamnă ecosistemul acesta de decizie politică de la Bruxelles.
Adun puncte de vedere comune
Rep: Și care e poziția dumneavoastră în acest organism al Uniunii Europene?
E.B: În cadrul Comitetului European al Regiunilor, eu dețin funcția de președinte al Comisiei de Buget și Coeziune Teritorială a Comitetului European al Regiunilor.
Adică acea comisie care dă unde verde sau oprește propunerile de buget ale Uniunii Europene, politicile care se bazează pe coeziune și domeniile precum transport, turism, locuire, tranziție justă, adică acele elemente care fac astăzi Europa puternică, dar în același timp îi creează și o problemă.
Deci, practic, rolul meu este, ca președinte, să adun de la toate regiunile din Uniunea Europeană, nu doar din România și din orașul meu, un punct de vedere comun și cu care să discutăm cu Comisia Europeană, cu Parlamentul European și cu celelalte autorități de la Bruxelles, astfel încât să influențăm în interesul cetățenilor, pentru că noi suntem cei mai aproape de cetățenii Uniunii Europene. Primul și cel mai apropiat for, care e mai aproape de cetățenii europeni, suntem noi, primarii sau președinții de regiuni.
Ce era Clujul fără banii europeni
Rep: Ați sărbătorit 30 de ani de la înființarea acestui comitet, și ați și votat, exact, banii care se referă la politica de coeziune, care înseamnă ce? Că îmi spunea un expert de aici că tot timpul se iau bani de la politica de coeziune.
E.B: Uitați-vă la Cluj. Ce ar fi Clujul dacă nu ar fi avut cele 200 de milioane de euro care deja sunt implementate în Cluj? Când te uiți la Parcul Feroviarilor, o să știți că e făcut cu bani europeni.
Când te uiți la malurile Someșului, o să știți că sunt banii de aici, de la Bruxelles, duși prin munca noastră comună. Când te uiți la Piața Unii, o să știți că sunt banii duși de aici, din Bruxelles. Când te uiți la strada Kogălniceanu sau la strada Universității pietonalizată, o să știți că sunt banii de aici, de la Bruxelles.
Când vă uitați la autobuzele electrice din Cluj, o să știți că sunt banii de aici, de la Bruxelles. Când vă uitați la metrou, o să știți că sunt banii din Bruxelles început. Când te uiți la centura metropolitană, o să știți că sunt banii care vin de aici, de la Bruxelles.
Primul tronson Cluj-Florești deja este în lucru. Deci 4,5 miliarde de euro sunt acum banii europeni în lucru în Cluj-Napoca. Doar în municipiul Cluj-Napoca.
Ca să nu mai vorbim de cele 200 de milioane care s-au absorbit doar în ultimii patru ani.
Politica de coeziune, lipiciul UE
Rep: Vreți să mai rămâneți în cadrul acestui organism, pentru că a expirat mandatul conducerii Comitetului European al Regiunilor odată cu reînnoirea Parlamentului European?
E.B: Pentru că am fost reales ca primar, voi rămâne în această calitate. Pentru că Asociația Municipiilor din România m-a mandatat să reprezint în continuare Asociația, în numele municipalităților din România, alături de alți colegi de-ai mei, în viitorul Comitet European a Regiunilor, al cărui mandat începe în februarie 2025.
Acum este sfârșitul actualului mandat. De ce e importantă prezența noastră aici? În primul rând, avem un rol decisiv în aducerea banilor acasă.
Pentru că dacă nu am fi aici… Toată lumea vrea să ia banii. Se duc în diverse domenii.
Iar noi le arătăm celor prezenți aici că politica de coeziune, adică creșele, grădinițele, școlile, sunt făcute pe banii europeni din Cluj-Napoca. Școala Agârbiceanu, uitați-vă la Onisifor Ghibu, școli făcute pe banii unii UEde aici. Cresc calitatea vieții în fiecare colț al Europei.
Ne ajută să avem și noi un stil de viață european la noi acasă. Asta face politica de coeziune, acel lipici care diminuează decalajele dintre regiuni.
Le ajută pe toate să poată merge într-o direcție încât să nu se mărească diferența dintre ele ci să se apropie astfel încât libertatea de a alege să rămâi acasă să fie o libertate adevărată. Adică să nu fii forțat din motive economice să-ți părăsești regiunea, orașul, țara sau…
Rep: Ar ridica toată Europa cam la același nivel.
Calitatea vieții pentru oameni
E.B: Iar prin asta toți câștigăm. De ce?
Pentru că piața unică înseamnă că trebuie să ai condiții să vinzi toate produsele Uniunii Europene și să produci plus valoare și prosperitate în fiecare colț al Uniunii Europene. Dacă piața unică se restrânge doar la câteva zone din vestul Europei rămâne o mare arie europeană neexploatată din potențialul pieței unice. Dar piața unică să fie eficientă trebuie să ai și coeziunea ca să poți produce în fiecare colț al Unii Europene.
Dacă trebuie să ai oameni. Oamenii trebuie să aibă o calitatea vieții. Ce înseamnă aia?
Sănătate, spitale, educație, școli, grădinițe înseamnă infrastructuri centurile ocolitoare, metrou, înseamnă parcuri, înseamnă calitatea vieții, înseamnă transport public sustenabil, fără poluare.
Asta e coeziunea. De asta mă bat aici când vin la Bruxelles în primul rând, evident, să aduc cât mai mulți bani acasă în țară, felia noastră din coeziune să fie cât mai mare și mai consistentă cu argumente și la același timp să păstrăm pacea și prosperitatea în Europa.
Să știți că pacea și prosperitatea depinde de coeziune. Pentru că dacă nu se măresc decalaje dintre regiuni, oamenii încep să fie mulțumiți în Europa, dar când se măresc decalajele și oamenii devin unii foarte bogați, alții foarte săraci, tensiunea e la masă și de acolo până la spargerea UE nu e decât un singur pas. Deci ce facem noi aici?
Să păstrăm Europa unită
Cel mai important, păstrăm Europa unită. Și dacă Europa e unită, avem pace. Pentru că a doua zi, când Europa s-a dus la vale, încep războaiele și aici, în interiorul UE.
Cât timp avem Uniunea Europeană, avem pace acasă. Când coeziunea va dispărea, și Uniunea Europeană va dispărea și vor începe, așa cum a început după prăbușirea Imperiului Roman, de acum 2000 de ani, încep să-ți vină barbarii, încep să-ți vină tensiunile în interior și încep războaiele.
Haideți să ne păstrăm ce am câștigat. Pentru că bine spunea unul dintre fondatorii Uniunii Europene, mai bine să ne războim în jurul unei mese, decât pe un câmp de bătălie. Cât timp ne vom război pe masă, atunci este în regulă.
Astăzi suntem de acord că nu suntem de acord. Dar mâine venim înapoi la masă și găsim banii să mergem mai departe.
Asta este cam 10% din ceea ce fac.
Florin Danciu