Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Cluj organizează, în săptămâna 14-18 aprilie 2025, în colaborare cu cu unitățile de învățământ preuniversitar și autoritățile publice locale din municipiile județului Cluj, Târguri ale ofertelor educaționale, în vederea promovării ofertei educaționale pentru anul școlar 2025-2026, în rândul elevilor claselor a VIII-a.

Elevii claselor a VIII-a din întreg județul Cluj, alături de cadrele didactice și profesorii diriginți sunt invitați să cunoască oferta educațională a liceelor clujene, pentru anul școlar 2025-2026, în scopul familiarizării acestora cu opțiunile școlare și profesionale pe care aceștia le au, privind parcursul educațional și decizia de carieră, dar și cu oferta pieței muncii, prin companiile și operatorii economici prezenți la târg.

Activitățile educaționale de orientare în carieră se vor desfășura conform următorului calendar:

·         Luni, 14 aprilie 2025, în municipiul Câmpia Turzii, la Colegiul Tehnic „Victor Ungureanu” în intervalul 10:00-18:00;

·         Luni, 14 aprilie 2025, în municipiulTurda, la Colegiul Național „Mihai Viteazul”, în intervalul 11:00-18:00;

·         Marți, 15 aprilie 2025,în municipiul Gherla, la Liceul Teoretic „Petru Maior”, în intervalul 9:00-16:00;

·         Marți, 15 aprilie 2025,în municipiul Dej, la Liceul Tehnologic Someș Dej, în intervalul orar 10:30-18:00;

·         Joi, 17 aprilie 2025, în municipiul Cluj-Napoca, la Cluj Arena, în intervalul orar 10:00-18:00.

Agenți economici invitați

În egală măsură, la aceste târguri educaționale vor participa agenți economici cu care unitățile de învățământ preuniversitar cu profil tehnologic, din județul Cluj, au încheiate parteneriate pentru desfășurarea stagiilor de instruire practică, potrivit specializărilor și calificărilor, cuprinse în oferta educațională a acestor unități.

Unitățile de învățământ preuniversitar liceal din localitățile Florești, Gilău, Huedinorganizează, în aceeași perioadă,14-17 aprilie 2025, evenimente de promovare similare, sub egida Ziua Porților Deschise, în cadrul cărora elevii din zonă sunt invitați să cunoasă oferta educațională pentru anul școlar 2025-2026 a acestor unități de învățământ preuniversitar.

Opțiuni pentru liceu

„Absolvirea  ciclului gimnazial reprezintă un moment important pentru dezvoltarea personală și profesională a fiecărui adolescent, care, la sfârșitul clasei a VIII-a, se găsește în situația de a alege între filiera teoretică, vocațională, tehnologică sau profesională pentru continuarea traseului educațional în învățământul liceal sau profesional.

A fi corect informat privind opțiunile în carieră a devenit o condiție necesară pentru societatea în care trăim, nu puține fiind elementele de luat în considerare atunci trebuie să alegem o unitate de învățământ și o specializare.

Alegerea liceului ar trebui să ţină cont, în primul rând, de nivelul competențelor elevilor, atinse până în acest moment, corelate cu aptitudinile, pasiunile, cu analiza atentă a ceea ce doresc să facă în viitor, cu opțiunea pentru meseria pentru care doresc să se pregătească și, nu în ultimul rând, cu ceea ce le oferă unitățile de învățământ liceal și profesional, din județul nostru.

Organizarea acestor târguri vine în sprijinul elevilor claselor a VIII-a și a părinților, care au posibilitatea să regăsească la un loc oferta de școlarizare de la nivelul fiecărui municipiu, au posibilitatea de a  interacționa cu elevi și cadre didactice din fiecare unitate de învățământ liceal, obținând informațiile pe care le doresc”, a declarat Marinela Marc, inspector școlar general al Inspectoratului Școlar Județean Cluj.

Vlăduța Lupău și Georgiana Lobonț s-au certat pentru manele în 2023. Bune prietene, împărțind atenția emisiunilor de divertisment, s-au acuzat reciproc de furt intelectual. Amândouă au împrumutat creații din repertoriul altor cântăreți de petrecere pentru a alcătui un „colaj de manele” și, la final, când le-au confruntat, au găsit suspect de multe piese comune. Au fost formulate acuzații de sabotaj și de spionaj manelistic, s-a lăsat cu scandal la tv și cu întreruperea definitivă a relațiilor.

De aici s-a născut întrebarea: cine a fost prima? Vlăduța sau Georgiana?

În 2025, rivalitatea s-a mutat în registrul cântecelor religioase, cu binecuvântarea Bisericii și susținerea autorităților locale din Cluj.

La doar cinci zile distanță, Vlăduța și Georgiana au organizat spectacole de pricesne în același loc, la BT Arena. A fost un fel de Untold al rugăciunilor cântate, cu evenimente care au adunat fiecare câte aproximativ 10.000 de spectatori.

„Lumină din Lumină”, concertul Vlăduței Lupău, a avut loc pe 6 aprilie, în timp ce Georgiana a susținut recitalul „Roagă-te și crede!” în Vinerea Floriilor, pe 11 aprilie.

Consiliul Județean Cluj a susținut spectacolul Georgianiei, în timp ce Primăria a mizat pe Vlăduța. Cele două artiste au anunțat că profitul din încasările de la concerte va merge spre cauze umanitare. Sala Polivalentă a fost arhiplină la ambele spectacole, iar printre spectatori s-au numărat inclusiv credincioşii care au venit cu autocarele din orașe vecine.

Bucureştiul nu s-a înfăptuit, lupta s-a dat doar în „templul” BT Arena

Prima care și-a anunțat spectacolul de pricesne a fost Lupău, în ultima zi din ianuarie. A plusat anunțând o reprezentație și la Sala Palatului din București, pe 4 aprilie, cu câteva zile înainte de evenimentul de la Cluj. În cele din urmă, concertul din Capitală a fost anulat fără nicio explicație. Au fost fani care s-au prezentat în seara stabilită la Sala Palatului, ca să afle dezamăgiți că rugile lor vor fi returnate.

Georgiana a reacționat la patru zile după rivala sa. A postat un video pe rețelele de socializare pe 4 februarie, în care a anunțat că va organiza în Vinerea Floriilor, a treia ediție a „Roagă-te și crede!”, la un „cu totul alt nivel”. Și anume în „templul” BT Arena, după ce edițiile anterioare le făcuse la Casa de Cultură a Studenților, o sală cu doar 800 de locuri.

ÎPS Andrei și-a ales favorita

Rămasă doar cu concertul de la Cluj, Lupău a aruncat în luptă tot arsenalul. Tronos, corul de psalți al Patriarhiei Române, a acompaniat pricesnele Vlăduței, alături de  Orchestra Simfonică a Operei Naționale. Printre invitați s-au numărat Sava Negrean Brudașcu, Aurel Tămaș, Marcel Pavel sau Surorile Osoianu.

Vlăduța a schimbat mai multe ținute de-a lungul spectacolului, de la costume populare, la piesa de rezistență, o rochie albă cu o trenă cu instalație de lumini. „Strălucește ca un heruvim”, s-a suspinat din sală.

Însuși ÎPS Andrei Andreicuț a urcat pe scenă pentru a binecuvânta spectacolul Vlăduței, care a scos asul din mânecă la final. A anunțat că spectacolul va fi difuzat la televizor de România TV, de Paști, și că deja a început să pregătească „Lumină din Lumină – ediția 2026”. Până atunci e antamat și un concert de colinde, în decembrie, tot la BT Arena.

Înalt Prea Sfinția Sa a motivat câteva zile mai târziu că o deplasare în Germania îl împiedică să ajungă și la pricesnele Georgianei Lobonț, unde era anunţat.

Icoane la rotativă

Georgiana s-a repliat rapid. Starețul mănăstirii Izbuc, arhimandritul Mihail Tărău, a fost cel care a urcat pe scenă pentru a aproba evenimentul organizat de ea. Tărău a fost vizat de o anchetă a DNA în 2015, alături de episcopul ortodox al Oradiei, Sofronie Drincec. Anchetatorii au făcut mai multe percheziții la acea vreme, inclusiv la mănăstirea Izbuc. Acuzațiile vizau împărțirea pe șpăgi a parohiilor din județul Bihor, dar cazul a fost clasat în 2019 cu concluzia că „faptele nu există”.

Tărău a binecuvântat concertul „Roagă-te și crede!” de pe scena rotativă cu care Georgiana și-a dorit să inoveze faţă de concertul de marţi, astfel încât să poată fi admirată de fiecare spectator din Polivalentă.

Și Georgiana a apelat la un cor bărbătesc, Cantus Domini.

Mișcarea a părut ușor în pripă, după ce chiar artista a admis că  „mă simt atât de apropiată de ei, chiar dacă doar astăzi (n.r. – în ziua concertului) i-am cunoscut personal”.

Fiecare invitat al artistei a găsit în camera de hotel un afiș al evenimentului cu semnătura acesteia, un parfum și  „Icoana Făcătoare de Minuni de la Nicula”.

Spectatorii au găsit şi ei pe scaune câte o icoană şi câte un voucher de reducere la un magazin de mobilă. Probabil o coincidenţă, în ziua spectacolului, Vlăduţa Lupău anunţa că la Cluj se deschide magazinul ei preferat de mobilă, altul decât cel din voucher.

Oglindă, oglinjoară

Tot o rochie albă a fost și alegerea Georgianiei pentru momentul culminant al spectacolului. Un membru din staff a stat mereu pe urmele ei pentru a nu lăsa trena să se murdărească.

De altfel, solista a fost flancată la fiecare urcare și coborâre de pe scenă de niște tineri îmbrăcați în haine asemănătoare straielor călugărești, care țineau niște torțe în mâini pe durata pricesnelor. „Torță LED cu panou solar, efect de flacără, design oriental”, e specificația lor tehnică. „Ei sunt îngerii mei”, i-a numit Georgiana la un moment dat. Georgiana a invitat și un cor de copii pe care i-a rugat să îngenunchieze la una dintre pricesne pentru a obține un efect mai dramatic.

„Acum, copii, eu știu că aveți o altă regie, dar eu obișnuiesc să fac regiile și în funcție de mine Așa că mă bucur din toată inima, cred că am fost cu gândul la gând. Să ne punem în genunchi și să cântăm așa cum se cuvine. Chiar și voi, dragele mele! Să vedeți ce imagine frumoasă creăm noi acum”, a spus Georgiana.

Veta Biriș și Nicolae Furdui Iancu au fost invitații vedetă ai Georgianei, așa că s-au mixat la un moment dat pricesnele cu „Tu, Ardeal!” și „Noi suntem români”.

Aşii din mânecă, de aceeaşi culoare

La final, Lobonț a scos asul ei din mânecă, cu un anunț „surpriză”. Concertul va fi la televizor, în Sâmbăta Patimilor, la România TV, iar „Roagă-te și crede” va fi pus în scenă și-n 2026, tot în Polivalenta clujeană, dar nu înainte de un concert de colinde, programat în decembrie.

Valentin Şchiopu

Creștinii catolici și ortodocși sărbătoresc duminică, 13 aprilie, împreună după mulți ani, Intrarea Domnului în Ierusalim. Cunoscută și ca Duminica Floriilor, aceasta este o sărbătoare importantă care se celebrează cu o săptămână înainte de Sfintele Paști care, în acest an, vor avea loc în 20 aprilie.

Denumirea populară a sărbătorii, Florii, are origini păgâne și provine de la Flora, zeiţa romană a reînvierii naturii.

În timp, această sărbătoare păgână s-a suprapus peste prăznuirea Intrării Domnului în Ierusalim. Duminica Floriilor este cunoscută și ca Duminica Stâlpărilor.

Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan arată în Evanghelia sa că Mântuitorul Hristos a avut trei veniri la Ierusalim.

Templul Domnului

Prima dintre ele a fost în anii 27-28. Atunci Iisus Hristos a mers la templul Domnului (Ioan 2, 13). În anul 29, la sărbătoarea Corturilor, când Mântuitorul S-a suit la templu, venind din Galileea, a avut loc a doua venire. Atunci Iisus Hristos a vorbit mulţimilor tulburate de prezenţa Sa (Ioan 7; 14). Ultima venire, aceasta pe care Biserica o sărbătoreşte astăzi, a avut loc în anul 30 („Dicţionarul de Teologie Ortodoxă”, pr. prof. dr. Ion Bria, 1994).

Templul din Ierusalim, în care se săvârşeau slujbele şi se citeau şi se explicau Legea şi prorocii, a fost ridicat de regele Solomon şi a fost distrus odată cu Cetatea Sfântă, iar poporul Israel a fost dus în robie de către regele Babilonului Nabucodonosor.

Au fost rezidite atât oraşul cât şi templul după întoarcerea din robia babiloniană în anul 538 î.Hr. La templu veneau israeliţii de pretutindeni cel puţin odată pe an pentru a se închina şi a aduce jertfe.

Cea din urmă construcţie a templului cuprindea în vremea Mântuitorului o suprafaţă de cinci hectare şi se situa pe o colină în trei trepte suprapuse.

La serviciul templului erau folosite douăzeci de mii de persoane. Toţi aceşti slujitori erau repartizaţi în douăzeci şi patru de grupe, fiecare dintre ele asigurând slujirea la templu timp de o săptămână („Dicţionarul Noului Testament”, pr. dr. Ioan Mircea, 1995).

„Nu faceţi casa Tatălui Meu casă de negustorie”

La prima venire, Iisus Hristos a găsit la templu o parte a spaţiului care era destinat explicării şi citirii scrierilor sfinte ocupată de vânzătorii de animale şi de schimbătorii de bani.

În această situaţie, potrivit spuselor Evangheliei „Râvna casei tale mă mistuie” (Ioan 2, 17), Iisus cu un bici din ştreanguri i-a scos pe toţi afară din templu, schimbătorilor le-a vărsat banii şi le-a răsturnat mesele … „Şi celor ce vindeau porumbei le-a zis: Luaţi acestea de aici. Nu faceţi casa Tatălui Meu casă de negustorie” (Ioan 2, 17).

Ultima venire a Domnului în Ierusalim

Ultima venire a Domnului în Ierusalim, cea pe care o sărbătorim în Duminica Floriilor, a avut loc cu câteva zile înainte de a suferi Jertfa de pe Golgota.

A fost o intrare triumfală a Mântuitorului Hristos în cetatea sfântă. Mulţimile L-au aclamat ca pe un împărat, a fost singurul moment din viaţa Sa pământească în care a acceptat să fie aclamat ca Împărat, deşi nu purta nici hlamidă împărătească de purpură, nici coroană de aur pe cap, şi nu avea nici pază de oşti pământeşti, cum spune arhimandritul Ilie Cleopa, în vol. „Predici la Praznice Împărăteşti” (1996).

A venit Hristos la Ierusalim pentru a pătimi moarte pe cruce de bunăvoie

Două sunt motivele pentru care Mântuitorul şi-a făcut o astfel de intrare în vechea cetate a Ierusalimului, potrivit părintelui Cleopa.

A venit Hristos la Ierusalim pentru a pătimi moarte pe cruce de bunăvoie pentru mântuirea lumii. Şi, în al doilea rând, ca să fie recunoscut după Lege de neamul în care s-a născut că El este Mesia, cel aşteptat, Mântuitorul lumii, cel pe care L-au făcut cunoscut prorocii Vechiului Testament.

În această zi sunt împărţite ramuri de salcie binecuvântate

Poporul îl întâmpină pe Iisus cu ramuri de finic şi de măslin, strigând: „Osana Fiului lui David; binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului! Osana întru cei de sus!” (Matei 21, 9).

„Intră astăzi Hristos cu slavă în Ierusalim, ca un Împărat, ca să împărăţească în veci peste îngeri şi peste oameni. Vine să arate lumii că El singur este adevăratul Împărat şi Mântuitor. Vine Hristos în Ierusalim să se dea de bunăvoie în mâinile cărturarilor şi fariseilor plini de zavistie şi răutate, care căutau să-L omoare.

Vine Mântuitorul spre patimă de bunăvoie, ca să fie vândut de ai Săi în mâinile dregătorilor, să fie răstignit pe cruce şi să moară pentru mântuirea noastră, iar a treia zi să învieze”, arată părintele Cleopa în Predica la Duminica Floriilor.

Pentru faptul că mulţimea din cetatea Ierusalimului l-a întâmpinat pe Mântuitor cu ramuri de finic, în Biserica Ortodoxă în această zi sunt împărţite credincioşilor ramuri de salcie binecuvântate.

Floriile sau Duminica Stâlpărilor, cea mai importantă sărbătoare care vesteşte Paştele

Duminica Floriilor sau a Stâlpărilor (după denumirea ramurilor de palmier sau finic cu care a fost întâmpinat Iisus la intrarea în Ierusalim) este una dintre cele 12 sărbători împărăteşti din cursul anului bisericesc.

Menţionată pentru prima dată în secolul al IV-lea, sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim, oraşul unde a şi început să fie celebrată, a fost preluată, în scurt timp, de întreaga lume creştină.

Strâns legată de minunea învierii lui Lazăr din Betania, această duminică îi pregăteşte pe credincioşii ortodocşi pentru bucuria pe care o aduce biruinţa lui Hristos asupra morţii din duminica următoare, cea a Învierii.

Tradiții în Duminica Floriilor

Cea mai cunoscută tradiție a zilei de Florii este aceea a ramurilor de salcie, pe care credincioșii le duc dimineața la biserică, unde vor fi sfințite de către preot.

După terminarea slujbei fiecare participant va lua crenguțe de salcie acasă, pe care le va păstra într-un loc curat, de regulă lângă o icoană.

Această salcie se consideră că are puteri nebănuite și în vreme de necaz sau boală va fi de ajutor celui care o folosește.

O veche legendă ne spune că Maica Domnului, vrând să-și vadă Fiul ce tocmai fusese răstignit, nu a putut să-și continue drumul din cauză că o apă mare i s-a ivit în cale.

S-a rugat de toate buruienile s-o treacă apa, însă doar salcia a fost cea care a ajutat-o. Astfel, Maica Domnului a binecuvântat salcia ca oamenii să o ducă la biserică, iar preoții să o slujească.

Obiceiuri legate de ramurile de salcie

Pe de altă parte, ramurile de salcie amintesc de ramurile de finic și măslin cu care a fost întâmpinat Isus Hristos de mulțime, la intrarea în Ierusalim.

Ramul de salcie adus din biserică la Florii este bun de dragoste, și cei bătrâni ating cu ei copiii pentru a crește.

În unele zone ale țării se obișnuiește ca ramurile de salcie să fie puse și la mormintele rudelor, în acest mod aceștia vor ști că se apropie Paștele.

De asemenea, unele persoane folosesc crenguțele de salcie pentru a se lega cu ele în jurul taliei, să nu-i doară mijlocul și să fie rezistenți la muncile câmpului ce vor urma.

În ziua de Florii e bine să umbli încins cu o nuia de salcie de la biserică, să nu te doară șalele.

Totodată, în ziua de Florii, Biserica acordă dezlegare la pește, fiind a doua oară după Buna Vestire, în postul Paștelui, în care se poate consuma acest aliment.

Superstiții în Duminica Floriilor. Ce se spune despre vreme de Florii

Ziua de Florii aduce cu ea superstiții legate, în principal, de cum va fi vremea de Paște sau cum va fi timpul în vara ce va urma.

Se spune astfel că așa cum va fi vremea de Florii, așa va fi și de Paște. De asemenea, dacă până la Florii cântă broaștele, atunci vara va fi frumoasă.

O altă superstiție ne avertizează să nu plantăm pomi în săptămâna dinaintea Floriilor, deoarece aceștia vor face numai flori, nu și fructe.

Se spune, de altfel, că nu e bine să te speli pe cap de Florii, deoarece vei albi și vei încărunți prematur.

Nu se spală pe cap, ca să nu înflorească la fel ca pomii.

Începe Săptămâna Patimilor

Începând cu ziua de Florii se intră în ultima săptămână a Postului Paştilor, numită Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare, în care creştinii se pregătesc să întâmpine marea sărbătoare a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos.

În această săptămână, de duminică şi până vineri, se săvârşesc slujbele Deniilor, slujbe de dimineaţă (Utrenie) făcute seara aşa cum se face în cadrul privegherilor.

Deniile diferă însă şi de slujbele de priveghere şi de Utrenii, prin faptul că aceste slujbe cuprind cântări şi rugăciuni specifice doar perioadei Sfintelor Paşti.

Deniile se săvârşesc numai în două săptămâni

În timpul unui an bisericesc, deniile se săvârşesc numai în două săptămâni, în timpul Postului Paştilor: miercuri şi vineri în săptămâna a cincea, miercuri fiind Canonul Sfântului Andrei, adică o slujbă de dimineaţă, o Utrenie, în care se cuprinde un canon mare.

La fel vineri seara, este slujba Acatistului Bunei Vestiri al Maicii Domnului, încadrat în slujba de dimineaţă, în slujba Utreniei, care se face seara.

Tot Denii se numesc şi slujbele din ultima săptămână din Post, Săptămâna Mare. Slujbele care încep în seara din Duminica Floriilor şi continuă în serile de luni, marţi, miercuri, joi şi vineri din Săptămâna Sfintelor Patimi sunt Utrenii, adică slujbe de dimineaţa, făcute seara.

Sursa: Agerpres

Pompierii din cadrul Detașamentului 1 Cluj-Napoca au intervenit, sâmbătă seara, la un accident rutier pe str. Lombului din municipiul Cluj-Napoca în care au fost implicate două mașini. La fața locului au ajuns două autospeciale cu modul de descarcerare, două echipaje SMURD și un echipaj al Serviciului de Ambulanță Județean Cluj.

În momentul sosirii echipajelor operative un bărbat era blocat în autoturism și a necesitat intervenția pompierilor cu echipamentele specifice pentru a putea fi extras în siguranță. La locul accidentului au mai fost consultate încă trei persoane, respectiv două tinere, în vârstă de 17 și 19 ani, și un bărbat în vârstă de aproximativ 50 de ani.

”Toate cele patru persoane au fost transportate la spital pentru investigații și tratamente de specialitate. Conform primelor evaluări acestea erau în stare de conștiență și cooperante”, au spus pompierii.