EVENIMENT
UPDATE. Șeful IPJ Cluj, Mihai Rus, și trei polițiști de la Rutieră, plasați sub control judiciar de DNA

Șeful IPJ Cluj, chestorul de poliție Mihai Rus, și cei trei polițiști de la Rutieră – Mircea Rotar, Raul Pașca și Cătălin Mureșan, care au fost reținuți, luni, de procurorii DNA pentru complicitate la abuz în serviciu și fals în declarații, au fost plasați, marți, sub control judiciar.
Avocatul lui Mihai Rus, Mihai Giurgea, a declarat pentru Cluj24 că procurorii au dispus plasarea sub control judiciar a clientului său, urmând să vadă ordonanța procurorilor cu privire la restricțiile impuse și alte cerințe legale.
UPDATE. Șeful IPJ Cluj, Mihai Rus, și trei polițiști de la Rutieră, plasați sub control judiciar de DNA
Și ceilalți trei polițiști au primit, de asemenea, control judiciar.
Cei patru au fost audiați, marți, de procurorii DNA Cluj, alături de un martor, adjunctul șefului IPJ Cluj, comisarul șef Ciprian Neag. Acesta are calitatea de suspect pentru omisiunea sesizării în cazul lui Rus, adică știa ce a făcut acesta, dar nu a raportat ce s-a întâmplat.
DNA: Cum s-au petrecut faptele
În fapt, din mijloacele de probă administrate în cauză a rezultat că în data de 29.04.2024, în jurul orelor 03:50, chestorul de poliţie Rus Mihai, şef al IPJ Cluj, a fost oprit de un echipaj de poliţie format din agent principal de poliţie Mureşan Cătălin-Claudiu, agent principal de poliţie Paşca Ioan-Raul şi agent de poliţie Toc Sebastian, pe raza Municipiului Cluj-Napoca, fiind în prealabil surprins cu aparatul radar, conducând autoturismul personal cu o viteză de 110 km/h pe un sector de drum cu limita de viteză maximă de 50 km/h.
În acest context, chestorul de poliţie Rus Mihai împreună cu lucrătorii de poliţie Mureşan Cătălin-Claudiu şi Paşca Ioan-Raul au stabilit o modalitate prin care conducătorului auto Rus Mihai să nu i se aplice sancțiunea contravențională prevăzută de lege şi să nu i se suspende dreptul de conducere potrivit dispozițiilor legale. Susnumiții au convenit ca lucrătorii de poliţie să nu aplice măsurile legale față de conducătorul auto şi să trimită chestorului de poliţie Rus Mihai o adresă prin care acesta să indice în fals o altă persoană care a fost conducătorul auto de la momentul în care a fost surprins cu aparatul radar.
În aceste împrejurări, chestorul de poliţie Rus Mihai urma să indice ca fiind conducătorul auto, pe tatăl său ori pe soția sa, pentru a nu i se suspenda dreptul de a conduce autovehicule şi pentru a se nu produce, în persoană proprie, consecințele juridice ale săvârșirii unei contravenții.
„Adjunctul Neag Ciprian a sprijinit moral pe Rus Mihai în demersul său de a indica o altă persoană ca fiind conducătorul auto”
În ziua de 29.04.2024, chestorul de poliţie Rus Mihai a discutat despre această situație cu comisarul şef de poliţie Neag Ciprian, care i-a indicat faptul că indicarea unei alte persoane este infracțiune. Adjunctul Neag Ciprian a sprijinit moral pe Rus Mihai în demersul său de a indica o altă persoană ca fiind conducătorul auto, cei doi discutând diferite moduri de lucru prin care faptele să nu ajungă la cunoștința altor persoane şi despre persoana care ar fi mai potrivită pentru a fi indicată de către numitul Rus Mihai.
În ziua de 29.04.2024 chestorul de poliţie Rus Mihai a discutat despre această situație cu comisarul şef de poliţie Rotar Mircea Aurelian şeful Serviciului Rutier din cadrul IPJ Cluj. În cadrul discuțiilor, Rotar Mircea Aurelian a spus că va discuta cu polițistul care este agentul constatator, în sensul să trimită o adresă către proprietarul autoturismului, respectiv Rus Mihai, acesta urmând să indice pe soţia sa Rus Ramona Ştefania ca fiind conducătorul auto din seara evenimentului, iar ulterior Rotar Mircea Aurelian urma să îl determine pe agentul constatator să nu mai aplice sancțiunea contravențională până la împlinirea termenului de prescripție de 6 luni de la săvârșirea faptei. Din discuție rezultă că Rus Mihai ar urma să nu dispună cercetarea disciplinară a agentului Paşca Ioan-Raul în cazul în care va lăsa să intervină prescripția contravențională.
„Rus Mihai a discutat cu Rotar Mircea Aurelian modul în care se vor desfășura evenimentele în perioada următoare”
În data de 22.05.2024, chestorul de poliţie Rus Mihai a discutat cu comisarul şef de poliţie Rotar Mircea Aurelian despre completarea adresei primită de la Biroul Rutier. În această împrejurare, chestorul de poliţie Rus Mihai a completat adresa primită, cu sprijinul comisarului şef de poliţie Rotar Mircea Aurelian, cu datele soției sale Rus Ramona Ștefania, indicând în fals că aceasta a fost conducătorul auto din noaptea de 29.04.2024 şi a remis înscrisul lui Rotar Mircea Aurelian cu scopul de a-l remite ulterior, agentului constatator Paşca Ioan-Raul.
Cu această ocazie, Rus Mihai a discutat cu Rotar Mircea Aurelian modul în care se vor desfășura evenimentele în perioada următoare, respectiv că agentul constatator Pașca Ioan Raul nu va întocmi procesul-verbal de constatare şi sancționare contravențională şi va lăsa fapta să se prescrie, iar Rus Mihai nu va proceda la cercetarea disciplinară a acestuia.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger


Guvernul renunță la impozitarea progresivă pentru partea necontributivă din pensiile speciale. Este vorba despre cele care le primesc magistrații, militarii și polițiștii. Se respectă astfel decizia Curții Constituționale de la finalul anului trecut.
Se revine la cota de impozitare de 10% pentru sumele ce depășesc plafonul de 3.000 de lei. Detaliile sunt prezentate într-un proiect de ordonanță de urgență publicat de Ministerul Finanțelor, scrie Alba24.
Modificări propuse
În nota de fundamentare a proiectului se precizează că se propune modificarea prevederilor Codului fiscal referitoare la calculul impozitului pe veniturile din pensii și la termenul de plată al acestuia, în sensul punerii de acord cu Decizia nr. 724/2024 a Curții Constituționale a României.
Modalitatea de stabilire a impozitului este cea anterioară modificărilor declarate neconstituționale, prin renunțarea la impozitul progresiv și reinstituirea cotei unice de impozitare de 10%. De asemenea, se reglementează același plafon neimpozabil pentru toate veniturile de această natură, respectiv plafonul lunar de 3.000 lei, în acord cu argumentele reținute de Curtea Constituțională.
Guvernul renunță la IMPOZITAREA progresivă a pensiilor speciale
Totodată, se menține mecanismul de calcul, reținere și plată a impozitului pe venitul din pensii de către plătitorii de venituri din pensii, precum și termenul de plată a impozitului reținut, respectiv până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiei.
Potrivit reglementărilor actuale, impozitarea pensiilor care includ venituri necontributive se face diferit în funcție de componentele acestora. În acest context, venitul lunar din pensii este tratat pe două niveluri: venitul contributiv și cel necontributiv.
Ce a decis Curtea Constituțională
Prin Decizia nr. 724 din 19 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 91 din data de 31 ianuarie 2025, Curtea Constituțională a României a constatat că dispoziţiile art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, sunt neconstituţionale.
În acest sens criticile aduse vizează, între altele, instituirea impozitării progresive, coroborată cu un mod de calcul al impozitului care face deosebirea între partea contributivă a pensiei şi partea necontributivă.
De altfel, în comunicatul de presă al Curții Constituționale a României din data de 19 decembrie 2024, se arată că, ”în aceste condiții, rămân aplicabile dispozițiile Codului fiscal referitoare la cota de impozit de 10% aplicabilă fiecărei surse din fiecare categorie de venit impozabil”, se mai arată în nota de fundamentare.
Articolul declarat neconstituțional instituia în sarcina plătitorilor de venituri din pensii obligația privind calculul impozitului, reținerea și plata acestuia la bugetul de stat. De asemenea, reglementa aplicarea acestor prevederi în cazul drepturilor de pensie restante, a veniturilor din pensiile de urmaş, precum și în cel al veniturilor din pensii şi/sau al diferenţelor de venituri din pensii, sumelor reprezentând actualizarea acestora cu indicele de inflaţie, stabilite în baza hotărârilor judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărârilor judecătoreşti definitive şi executori.
Cum se face în prezent impozitarea venitului din pensii
Pentru pensiile cu aplicarea principiului contributivității, indiferent de nivel, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 3000 de lei: cotă de impunere de 10%.
Pentru pensiile cu componentă contributivă și necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 3000 de lei:
– pentru partea contributivă se aplică cotă de 10%
– pentru partea necontributivă, se aplică progresiv, potrivit profit.ro:
10% pentru venitul ce nu depășește câștigul salarial mediu net sau care este egal cu acesta
15% pentru venitul între câștigul salarial mediu net și cel brut (folosit la calculul bugetului de asigurări sociale)
20% pentru venitul ce depășește câștigul salarial mediu brut.
Pentru pensiile care au doar componentă necontributivă:
10% pentru venitul care este mai mic sau egal cu câștigul salarial mediu net;
15% pentru venitul între câștigul salarial mediu net și câștigul salarial mediu brut;
20% pentru venitul ce depășește câștigul salarial mediu brut.
Curtea Constituțională a declarat neconstituțională și legea de completare a Legii privind pensiile militare. Decizia a fost dată în 11 martie.
„În esență, Curtea a reținut că reglementarea a două sisteme de echilibrare a pensiilor militare, cu regimuri juridice diferite, în funcție de data intrării în vigoare a legii criticate, încalcă prevederile art.16 alin.(1) din Constituție”, potrivit CCR.
Avocatul Poporului reclama faptul că legea de modificare a Legii pensiilor militare nu avea aprobate și sursele de finanțare.
Dacă legea ar fi trecut de Curtea Constituțională și ar fi fost promulgată de președinte, România risca să piardă încă 660 milioane de euro din PNRR, deoarece actul modifică jalonul privind pensiile speciale, considerat anterior îndeplinit de Comisia Europeană, potrivit hotnews.ro.
”Potrivit estimării realizate de Guvern, impactul lunar generat de actualizarea soldei de grad este estimat la aproximativ 130 milioane lei, iar cel generat de actualizarea soldei de funcție – la aproximativ 240 milioane lei, ceea ce duce la un impact bugetar lunar total de aproximativ 370 milioane lei”, mai notează Avocatul Poporului.

Piața valutară a continuat să fie stabilă, ceea ce a făcut ca media euro să scadă marginal de 4,9772 la 4,9771 lei, iar culoarul de tranzacționare a urcat la 4,977 – 4,9775 lei.
În ultimele săptămâni, piața monetară s-a acomodat cu scăderea volumului lichidității la circa 20 miliarde, față de 30 – 40 miliarde lei, înainte ca Ministerul de Finanțe să înceapă să se împrumute direct de la unele bănci comerciale.
Necesarul de finanţare guvernamentul din acest an se ridică la 232 miliarde lei (lei şi valută), sumă care trebuie să asigure acoperirea deficitului bugetar dar și rostogolirea unor datorii mai vechi, prin atragerea de 145 miliarde lei din piața locală, resoectiv 85 miliarde lei din cea externă. Dobânzile care trebuiesc plătite în 2025 la împrumuturile din anii precedenți este de 41 miliarde lei.
Dolarul american, pe tobogan. A SCĂZUT de la începutul lunii cu peste 22 de bani
Faptul că piața s-a obișnuit cu o lichiditate mai mică a întrerupt procesul de creștere a indicilor ROBOR, care s-au stabilizat în jurul pragului de 6%, la jumătatea distanței dintre dobânda de politică monetară (6%/an) și cea pentru facilitatea de depozit (5,5%/an).
Miercurea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a stagnat la 5,92%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,99%, iar cel la 12 luni la 6,07%.
„Cursul monedei americane a scăzut de la 4,5677 la 4,5636 lei”
Moneda unică s-a consolidat la jumătatea acestei săptămâni în jurul pragului de 1,09 dolari și se tranzacționa în culoarul 1,0879 – 1,0931 dolari, fiind atins un nou maxim al ultimelor patru luni. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,5677 la 4,5636 lei, pierderea față de finalul lunii trecute fiind de peste 22 de bani.
Creșterea cererii de euro, reflectată și de aprecierea acțiunilor europene, s-a majorat după ce Comisia Europeană a anunțat răspunsul său la decizia administrației Trump de a majora cu 25% tarifele vamale asupra oţelului şi aluminiului importat din Europa. Comisia a spus că măsurile sale vor afecta importuri din Statele Unite în valoare de până la 26 de miliarde de euro şi vor intra în vigoare în aprilie.
Investitorii se tem că războiul comercial declanșat de președintele Trump va determina majorarea prețurilor de consum în Statele Unite, după creșterea de 0,5% în ianuarie și 0,2% din februarie, ceea ce poate declanșa recesiunea în cea mai mare economie a lumii, care se poate propaga apoi la nivel mondial.
„Prețul gramului de aur a scăzut de la 427,9177 lei la 427,5571 lei”
Aprecierea monedei unice la 0,9650 franci/euro, maxim al ultimelor opt luni, a provocat scăderea mediei monedei elvețiene de 5,1803 la 5,1695 lei, mai jos cu peste 13 bani față de sfârșitul lunii trecute. Cursul lirei sterline a alunecat de la 5,9066 la 5,9026 lei, minim al ultimelor circa două luni, mai jos cu circa 5,2 bani față de ultima ședință din februarie.
Prețul gramului de aur a scăzut de la 427,9177 lei la 427,5571 lei, în timp ce metalul galben s-a retras ușor la 2.907,70 – 2.925,60 dolari/uncie.
Media monedelor din regiune a continuat să se deprecieze, la 4,2017 zloți/euro, respectiv 401,12 forinți/euro.
După scăderea de marți sub pragul de 77.000 dolari, bitcoin a urcat la jumătatea acestei săptămâni la 81.298 – 84.293 dolari. Ethereum, care a atins un minim de 1.767 dolari, se tranzacționa între 1.853 și 1.952 dolari.
Radu Georgescu

U-Banca Transilvania s-a reîntâlnit, miercuri seara în deplasare, cu Valencia Basket în sferturile de finală ale BKT EuroCup. Pentru al doilea an consecutiv, echipa clujeană a ajuns în această etapă a competiției. U-BT Cluj a fost învinsă de Valencia Basket, scor 98-74 și este eliminată din competiție. În semifinale, spaniolii se vor duela cu Hapoel Tel Aviv, care a trecut cu 67-61 de Turk Telekom.
Secția de baschet a Valenciei are o istorie de aproape 40 de ani. În campionatul intern, Valencia are în palmares un titlu, o Cupă și o SuperCupă a Spaniei.
Valencia – U-BT Cluj, 98-74. Clujenii sunt eliminați din BKT EuroCup după un parcurs bun
„Pentru noi urmează meciul sezonului de până acum. Suntem extrem de bucuroși că am ajuns în această fază pentru al doilea an la rând. Mergem acolo curajoși, vrem să fim competitivi și să câștigăm meciul. Aceasta e mentalitatea corectă, respectăm echipa din Valencia, ne-a învins de două ori și a arătat probabil cel mai bun baschet din EuroCup. E un singur meci și indiferent de șansele pe care le avem, noi ne vom lupta pentru victorie”, spunea înainte de meci Mihai Silvășan, antrenorul echipei clujene.
Valencia Basket: Jaime Pradilla, Brancou Badio, Chris Jones, Matt Costello, Semi Ojeleye
U-BT Cluj-Napoca: DJ Seeley, Karel Guzman, Sasu Salin, Zavier Simpson, Zach Hankins
Începutul modest al clujenilor, completat cu un adevărat coșmar al aruncărilor de 3 puncte, ale adversarilor intrând toate, în timp ce ale lor ieșind din coș, a făcut ca Valencia să ia un avans confortabil încă din debut. Abia în sfertul 3, clujenii s-au mai apropiat la 15 puncte, dar spaniolii n-au iertat nimic în sfertul 4 și și-au adjudecat victoria cu un scor mult prea aspru.

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis mai multe avertizări cod galben și portocaliu de ploi, vânt puternic și grindină, valabile între 13 și 15 martie, în județul Cluj.
Astfel, de joi, 13 martie, la ora 2 și până sâmbătă, 15 martie, la ora 18, este în vigoare o avertizare de instabilitate atmosferică, cantități de apă însemnate, intensificări ale vântului.
În intervalul menționat vor fi averse în cea mai mare parte a țării, pe alocuri însoțite de descărcări electrice, iar îndeosebi în Carpații Occidentali, nordul Carpaților Orientali, vestul Carpaților Meridionali și în nordul Olteniei, în intervale scurte de timp sau prin acumulare, vor fi cantități de apă de 15…25 l/mp și local de peste 40 l/mp.
Vânt puternic și grindină
Izolat va cădea grindină. Vor fi intensificări ale vântului, joi în toate regiunile, cu viteze mai mari în vest, est și sud-est, precum și la munte, iar vineri și sâmbătă în special în zonele de munte și în vestul și centrul teritoriului.
Totodată, o avertizare cod galben va fi valabilă joi, 13 martie, între orele 06 – 22, fiind vizate intensificări ale vântului și vijelii.
Rafale puternice la munte
Pe parcursul zilei de joi (13 martie) vântul va avea intensificări în toată țara, cu viteze de 50…60 km/h, iar local de 65…70 km/h. Pe alocuri se vor semnala vijelii. În zona montană înaltă, în general la altitudini mai mari de 1700 m, rafalele vor depăși 90…110 km/h.
O altă avertizare cod portocaliu este în vigoare joi, între orele 10 – 18, pentru intensificări puternice ale vântului. Astfel, în zona montană a județului Cluj vor fi intervale cu intensificări puternice ale vântului. În general rafalele vor fi de 70…85 km/h, iar în zona montană înaltă, de peste 120 km/h.
În cele din urmă, o avertizare meteo cod galben va fi în vigoare în noaptea de joi spre vineri, în cea mai mare parte a zonei montane. Vântul va continua să prezinte intensificări cu viteze de 70…80 km/h, iar la altitudini de peste 1700 m vor fi rafale în general de 90…100 km/h.
Sursa foto: Depositphotos.com