Discursul susținut de Dominic Fritz la congresul USR a fost o dovadă clară că acest partid a abandonat orice urmă de principiu și echilibru democratic. Afirmația noului lider USR despre un control total al serviciilor secrete nu are nimic în comun cu interesul național, ci trădează ambiția periculoasă a unei figuri politice care nu dă socoteală românilor, ci unor agende străine.

Fritz vorbește despre „ce s-a construit în 35 de ani” și identifică AUR drept inamicul acestui sistem. Are dreptate: AUR este exact ce se teme acest sistem: o forță politică ce se opune rețelelor de interese care au distrus România din interior și au vândut-o pe bucăți. Suntem amenințarea reală pentru cei care, în trei decenii, au sărăcit poporul, au distrus agricultura, au desființat industria și au pus economia în mâna străinilor.

Fritz pare să joace un rol într-un scenariu scris la Paris. Emmanuel Macron își exportă disperarea și ideologia progresistă în România prin partidele-marionetă ale sistemului. USR nu mai este de mult un partid românesc: e doar o platformă prin care elitele globaliste își impun oamenii, temele și interesele.

Propagandă electorală

Cât despre așa-zisa campanie „Fără penali în funcții publice”, Fritz și USR au arătat că a fost doar propagandă electorală. Astăzi, partidul promovează figuri controversate: Clotilde Armand, Lucian Viziteu, Allen Coliban sau Vlad Voiculescu.

AUR nu este o amenințare la adresa democrației, ci o reacție firească a unui popor umilit, ignorat și trădat. Vom continua să fim vocea celor care nu se mai regăsesc în jocurile murdare ale partidelor sistemului. Nu ne speriem de atacuri, pentru că știm că ele vin tocmai pentru că spunem ceea ce alții ascund.

În final, nu putem ignora faptele: Dominic Fritz nu are cetățenie română. Cu toate acestea, contrar legii, conduce de cinci ani Primăria Timișoarei. Iar astăzi, USR l-a pus în fruntea partidului.

Sub semnul eleganței și al celebrării excelenței cinematografice, gala de închidere a celei de-a 24-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF) a reunit, sâmbătă seara, la Cluj-Napoca, artiști consacrați, tinere talente, cinefili pasionați și personalități marcante ale industriei filmului. 

Trei figuri esențiale ale filmului internațional și românesc – Béla Tarr, Emilia Dobrin și Valerian Sava – au fost celebrate cu distincții pentru întreaga activitate, aplauzele prelungite din sala Teatrului Național din Cluj-Napoca marcând recunoașterea unei contribuții artistice profunde și de durată.

Maria de Medeiros, premiată pentru contribuția adusă cinematografiei mondiale

Actrița portugheză Maria de Medeiros, cunoscută pentru rolul său emblematic din Pulp Fiction, a primit Trofeul Transilvania pentru Contribuția Specială adusă Cinematografiei Mondiale, o recunoaștere a rafinamentului și versatilității sale artistice.

Tot în cadrul galei, regizorul Mahdi Fleifel a fost distins cu marele Trofeu Transilvania pentru filmul To a Land Unknown / Pământ străin, apreciat pentru forța sa cinematografică și umanismul profund.

Recital al Corului Madrigal

Deschiderea galei TIFF.24 a fost una grandioasă, cu un recital susținut de prestigiosul Cor Madrigal. Gala a fost prezentată de președintele festivalului, Tudor Giurgiu, alături de prezentatoarea Amalia Enache. În spatele succesului ediției din acest an a stat o echipă impresionantă: 300 de membri ai staff-ului și alți 300 de voluntari au făcut posibilă desfășurarea acestui eveniment de anvergură. Tudor Giurgiu le-a mulțumit acestora pentru dedicare.

Premiile pentru întreaga activitate, înmânate celor trei personalități – Béla Tarr, Emilia Dobrin și Valerian Sava – au constituit momentele de vârf ale serii. Tarr a susținut și un masterclass în cadrul TIFF, întâlnindu-se cu publicul festivalului.

Emilia Dobrin a fost aplaudată pentru rolurile din filme de referință, iar criticul Valerian Sava a fost omagiat pentru o viață dedicată artei cinematografice, fiind prezent la fiecare ediție TIFF de până acum.

Premiile din cadrul festivalului TIFF.24

• Trofeul Transilvania, în valoare de 10.000 euro: Pământ străin (To a Land Unknown, dir. Mahdi Fleifel, Marea Britanie)
• Premiul pentru Cea mai bună regie, în valoare de 3.500 euro, oferit de ICR: Xoftex (dir. Noaz Deshe, Germania)
• Premiul Special al Juriului, în valoare de 1.500 euro, oferit de ICR: Debut (Debut, or, Objects of the Field of Debris as Currently Catalogued, dir. Julian Castronovo, Statele Unite ale Americii)
• Premiul pentru Cea mai bună interpretare, în valoare de 1.000 euro, oferit de Conceptual Lab by Theo Nissim: Ghjuvanna Benedetti, pentru filmul Regatul (The Kingdom, dir. Julien Colonna, Franța)
• Premiul sectiunii “What’s Up, Doc?”, în valoare de 2.000 Euro, oferit de Tenaris Silcotub: Saturn (Saturn, dir. Daniel Tornero, Spania)
• Mențiunea Specială a juriului „What’s Up, Doc?”: Întoarcerea proiecționistului (The Return of the Projectionist, dir. Orkhan Aghazadeh, Franța), Scrisori de pe strada Wolf (Letters from Wolf Street, dir. Arjun Talwar, Polonia)

„Anul nou care n-a fost” – cel mai bun film românesc

• Premiul Zilelor Filmului Românesc pentru secțiunea Lungmetraj, în valoare de 2.000 de Euro, oferit de DACIN SARA și servicii de laborator in valoare de 10,000 Euro, oferite de CINELAB România: Anul nou care n-a fost (The New Year That Never Came, dir. Bogdan Mureșanu, România)
• Premiul Zilelor Filmului Românesc pentru Debut, în valoare de 1.500 de euro, oferit de Banca Transilvania: Viitor luminos (Bright Future, dir. Andra MacMasters, România)

• Premiul Zilelor Filmului Românesc pentru secțiunea Scurtmetraj, în valoare de 1.500 Euro și 5.000 de euro în servicii constând în echipament, cameră electrică și grip oferite de CutareFilm: Ajutoare (Aid, dir. Valentin-Rareș Fogoroș, România)
• Premiul Publicului, în valoare de 2.000 euro, oferit de MasterCard: Surzenie (Deaf, dir. Eva Libertad García López, Spania)

• Premiul pentru Cel mai Popular Film românesc din festival (Vodafone Hearts’ Award), în valoare de 2500 de euro, oferit de Vodafone: Anul nou care n-a fost (The New Year That Never Came, dir. Bogdan Mureșanu, România)
• Premiul de Excelență regizorului Andrei Ujică, oferit de Nova Power & Gas
• Premiul de Excelență actorului Florin Piersic

Trei premii pentru întreaga activitate

• Premiul pentru Întreaga Activitate regizorului Béla Tarr
• Premiul pentru Întreaga Activitate actriței Emilia Dobrin
• Premiul pentru Întreaga Activitate criticului de film Valerian Sava

• Trofeul Transilvania pentru Contribuția specială adusă cinematografiei mondiale actriței Maria de Medeiros

Poliția municipiului Cluj-Napoca anunță că a fost sesizată, sâmbătă, cu privire la degajări de fum observate în zona unui pavilion al Secției de Psihiatrie a Spitalului Clinic Județean de Urgență de pe strada Victor Babeș din municipiul Cluj-Napoca, iar din primele verificări, s-a stabilit că incidentul ar fi fost provocat de un pacient internat.

”În timpul intervenției pentru evacuare și stingerea focului, pacientul ar fi profitat de contextul creat și ar fi părăsit incinta spitalului, ulterior fiind depistat în municipiul Cluj-Napoca.

În urma evenimentului, 4 persoane cu vârste cuprinse între 25 și 38 de ani au avut nevoie de îngrijiri medicale, fiind transportate la spitalul clinic județean de urgență, nefiind înregistrate alte pagube materiale”, au spus polițiștii.

În cauză, verificările sunt continuate pentru stabilirea cu exactitate a circumstanțelor producerii incidentului și dispunerea măsurilor legale corespunzătoare.

ISU Cluj: Pacienți intoxicați cu fum

UPDATE. ”Trei dintre pacienți au venit la ambulanța SMURD care ofereau consultul medical unei asistente și au cerut să fie transportați la unitatea de primiri urgențe susținând că au fost intoxicați cu fum.

Medicul SMURD, în colaborare cu personalul medical din secția de psihiatrie, a hotărât să-i transporte la unitatea de primiri urgențe, având în vedere că toți pacienții secției au fost relocați”, a transmis ISU.

Zece spitale de recuperare din țară, printre care și cel din Cluj-Napoca, vor beneficia de investiții de peste 740 de milioane de lei, a anunțat sâmbătă Marcel Boloș, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, citat de Mediafax.

Marcel Boloș a anunțat că în această săptămână au fost încheiate 15 contracte în valoare de 742 de milioane de lei pentru spitalele de recuperare din toate regiunile țării.

„Infrastructura de recuperare medicală va primi în sfârșit ce merită. Vorbim de cea mai mare investiție din ultimii ani în acest segment esențial al sănătății – adesea ignorat, deși exact aici, în centrele de recuperare, începe drumul real spre viața de după boală”, a scris pe Facebook ministrul.

Conform acestuia, investițiile vizează spitale din Cluj, Bihor, Constanța, București, Harghita, Prahova, Argeș, Galați, Botoșani și Arad, care vor putea primi peste 260.000 pacienți anual.

Servicii pentru copii

Investițiile vor asigura dotarea acestor unități cu echipamente medicale de ultimă generație și implementarea standardelor de eficiență energetică nZEB. Proiectele includ dezvoltarea serviciilor de recuperare neuropsihomotorie pentru copii, modernizarea centrelor de balneologie și recuperare medicală, precum și extinderea și reabilitarea infrastructurii existente.

„Este o investiție în capacitatea României de a oferi tratamente de calitate după ce viața a fost deja dată peste cap fie de un accident, o boală gravă sau o intervenție chirurgicală majoră”, adaugă Boloș.