Connect with us

EVENIMENT

Un pic mai lunatici. Un pas spre mutarea pe Lună. Plante de pe Terra, cultivate în sol lunar

Publicat


benjamin voros u kty6hxcqc unsplash

Oamenii de ştiinţă au reuşit să cultive pentru prima dată seminţe ale unor plante de pe Terra în recipiente ce conţin mostre prelevate de pe suprafaţa Lunii – în timpul misiunilor NASA dintre anii 1969 şi 1972 -, o realizare care deschide calea către folosirea plantelor terestre pentru a susţine viitoarele aşezări umane ce vor fi construite pe alte corpuri cereşti, informează Reuters.

Semninţelor le place Luna, au încolţit

Oamenii de ştiinţă au anunţat joi că au plantat seminţe ale unei unei mici plante cu flori, Arabidopsis thaliana, în 12 recipiente cu dimensiunea unui degetar în care a fost plasat câte un gram de sol de pe Lună, o materie denumită regolit lunar. După o perioadă, seminţele au încolţit, iar plantele au început să se dezvolte în acele recipiente. Regolitul lunar, cu particulele sale ascuţite şi cu lipsa sa de materie organică, diferă foarte mult de solul de pe Terra, iar oamenii de ştiinţă nu ştiau dacă seminţele vor germina.

‘Când am văzut acea abundenţă de muguri verzi apărând în toate recipientele, ni s-a tăiat răsuflarea’, a declarat profesoara de horticultură Anna-Lisa Paul, directoarea Centrului Interdisciplinar de Cercetări Biotehnologice din cadrul Universităţii Florida şi coautoare a acestui studiu publicat în revista Communications Biology. ‘Plantele pot să crească în regolit lunar. Acest exemplu are o importanţă uriaşă şi deschide calea spre explorări viitoare care pot folosi resurse de pe Lună şi, probabil, de pe Marte’, a adăugat ea.

Fiecare sămânţă a încolţit şi nu au existat diferenţe exterioare în primele stadii de dezvoltare între plantele crescute în regolit lunar – compus majoritar dintr-o crustă sfărâmată de roci bazaltice – şi cele crescute, pentru a permite o comparaţie, în cenuşă vulcanică de pe Terra, având o compoziţie minerală similară şi dimensiuni asemănătoare ale particulelor sale componente.

Plantele cultivate în regolit lunar, probabil deloc surprinzător, au evoluat însă mai puţin bine decât cele din grupul de control. Ele s-au dezvoltat mai lent şi au fost, în general, mai mici, au avut mai multe rădăcini subdezvoltate şi au prezentat mai multe trăsături asociate stresului, precum frunze mai mici şi o coloraţie puternică de roşu şi negru, care nu este tipică pentru o creştere sănătoasă. De asemenea, ele au prezentat şi o activitate genică asociată stresului, similară reacţiei pe care plantele o au faţă de sare, metale şi oxidare.

‘Deşi acele plante au putut să crească în regolit, ele au trebuit să muncească din greu pentru a face acest lucru’, a explicat Anna-Lisa Paul.

Viaţa terestră nu se limitează la Terra

Pentru cercetători, faptul că plantele au putut totuşi să crească reprezintă un aspect remarcabil. Un coautor al studiului, Rob Ferl, vicepreşedinte-asistent al departamentului de Cercetare din cadrul Universităţii Florida, a dezvăluit că a simţit ‘multă bucurie atunci când a privit viaţa făcând ceva care nu mai fusese făcut niciodată până acum’. ‘Să vezi plantele crescând reprezintă o realizare, pentru că acum putem să mergem pe Lună şi să ne creştem surse proprii de hrană, să ne curăţăm aerul şi să ne reciclăm apa folosind plante, la fel cum le folosim aici, pe Pământ. Este şi o revelaţie atunci când putem spune că viaţa terestră nu se limitează la Terra’, a declarat el.

Arabidopsis thaliana este folosită pe scară largă în cercetarea ştiinţifică, inclusiv în experimente anterioare de pe orbita Pământului, întrucât are un ciclu rapid de viaţă şi genomul său este cunoscut în detaliu de către cercetători.

NASA a pus la dispoziţia autorilor acestui studiu 12 grame – doar câteva linguri – de regolit lunar, prelevat în timpul misiunilor Apollo 11, Apollo 12 şi Apollo 17. Cercetătorii au plantat trei-patru seminţe în 12 mici containere umezite cu o soluţie de nutrimente, apoi le-au plasat în laborator la temperatura de 23 de grade Celsius sub lumini LED ce aveau o nuanţă roz.

Seminţele au încolţit după trei zile. După aproximativ o săptămână de creştere, cercetătorii au îndepărtat toate plantele cu excepţia uneia singure în fiecare recipient. Planta rămasă singură în fiecare recipient a fost lăsată să crească până la vârsta de 20 de zile, apoi frunzele sale au fost recoltate pentru ca oamenii de ştiinţă să analizeze activitatea lor genomic.

Ei au aflat astfel că regolitul care a suferit o expunere mai îndelungată la radiaţia cosmică şi la vânturile solare pe suprafaţa Lunii este mai puţin ospitalier pentru creşterea plantelor.

Plantele terestre ar putea să-i ajute pe oameni să locuiască pentru perioade îndelungate în adăposturi amenajate pe alte corpuri cereşti, precum Lună şi Marte, aşa cum se arată şi în filmul ‘The Martian’ din 2015, în care un astronaut american a cultivat cartofi într-o seră pe ‘Planeta Roşie’.

Programul Artemis, dezvoltat de NASA, prevede revenirea astronauţilor americani pe suprafaţa Lunii în anii următori. AGERPRES

Foto: https://unsplash.com/

știrile Cluj24.ro pe Google News

Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Concediu pentru MENSTRUAȚIE dureroasă. Care e prima țară europeană care ar putea da zile libere plătite femeilor

Publicat

De

femeie menstruatie durere pixabay

Guvernul de stânga al Spaniei a prezentat marţi un proiect de lege care prevede acordarea unui „concediu menstrual” femeilor care suferă de menstruaţii dureroase. Proiectul este o premieră în Europa.

„Vom fi prima ţară din Europa care va institui un concediu medical temporar finanţat în mod integral de stat pentru menstruaţii dureroase şi invalidante”, şi-a exprimat satisfacţia ministrul Egalităţii, Irene Montero, la finalul unui consiliu al miniştrilor, potrivit Agerpres, care citează AFP.

„Menstruaţiile nu vor mai fi tabu. S-a terminat cu mersul la muncă cu dureri, să trebuiască să te îndopi cu pastile (analgezice) înainte de a merge la muncă sau să trebuiască să ascundem durerea noastră”, a adăugat Irene Montero, una dintre vocile importante ale partidului de stânga radical Podemos, partener al Partidului Socialist al premierului Pedro Sanchez în cadrul unui guvern de coaliţie ce revendică feminismul.

Concediu pentru menstruație dureroasă: Hârtie de la medicul de famile

Irene Montero a declarat mai devreme la televiziunea publică spaniolă că acest concediu medical, care va trebui semnat de medicul curant, „nu va avea durată limitată”, în timp ce o versiune preliminară a proiectului difuzat săptămâna trecută de mass-media evoca un concediu de trei zile ce putea fi majorat la cinci în cazul unor simptome acute.

Acest text, care a suscitat o dezbatere în cadrul executivului şi sindicatelor, va trebui însă să fie aprobat de Parlament, unde guvernul este minoritar, înainte de a intra în vigoare.

Dacă executivul va obţine undă verde din partea deputaţilor, Spania va deveni prima ţară din Europa şi una dintre puţinele din lume care va integra această măsură în legislaţia sa, alături de Japonia, Indonezia sau Zambia, de exemplu.

Proiect amplu, care permite minorelor să facă avort fără acordul părinților

„Concediul menstrual” este una dintre măsurile-cheie ale unui proiect de lege mai amplu care prevede de asemenea consolidarea accesului la avort în spitalele publice, care practică în prezent mai puţin de 15% din întreruperile voluntare de sarcină din Spania din cauza unor obiecţii de conştiinţă masive din partea medicilor.

Proiectul de lege ar urma de asemenea să le permită minorelor de 16-17 ani să avorteze fără autorizaţie din partea părinţilor lor, revenind astfel asupra unei obligaţii instituite de un guvern conservator precedent, în 2015.

Avortul a fost dezincriminat în Spania în 1985, apoi legalizat în 2010, însă întreruperea voluntară de sarcină rămâne un drept cu multe obstacole în această ţară cu o puternică tradiţie catolică, unde mişcările antiavort sunt foarte active.

Textul guvernului prevede şi o consolidare a educaţiei sexuale în şcoli, precum şi distribuirea gratuită de „pilule de a doua zi” în centrele de îngrijire şi de mijloace contraceptive în licee.

Sursa: Agerpres

Foto: pixabay.com

Citește mai departe

ECONOMIE

Angajații din agricultură și industria alimentară nu vor mai plăti, din iunie, IMPOZIT pe venit și contribuția la SĂNĂTATE

Publicat

Din luna iunie a acestui an, angajații din agricultură și industria alimentară nu vor mai plăti impozit pe venit, contribuția la sănătate (dar rămân asigurați) și, opțional, nici la Pilonul II de pensii, conform unei legi publicate în Monitorul oficial, ce a fost promulgată săptămâna trecută de președintele Klaus Iohannis.

Pe modelul construcțiilor, salariul minim în aceste domenii va fi de 3.000 de lei, iar până la 30.000 de lei nu se vor plăti impozitul și sănătate. Diferența este opționalitatea cu privire la contribuția de la Pilonul II.

Astfel, dacă luăm în calcul salariul minim de 3.000 lei brut, ar înseamna că un angajat va lua 2.362 lei în mână.

Cineva care este șef la o fabrică din sectorul alimentar, de exemplu, și are un salariu brut de maxim 30.000 lei, de exemplu, va primi 23.625 lei (net).

„În agricultură și industria alimentară lucrează aproximativ 300.000 de oameni”

La același brut de 30.000 lei, un alt salariat dintr-un domeniu care nu lucrează într-o zonă care beneficiază de excepții va primi un net de 17.550 lei.

Dacă ești contabil, șofer, expert în vânzări etc. vei fi plătit mai bine la o firmă din agricultură, industria alimentară sau construcții decât la una dintr-o altă industrie. Adică angajatorul va fi dispus să ofere un net mai mare având în vedere că va plăti mai puține taxe.

Conform datelor INS, în agricultură și industria alimentară lucrează aproximativ 300.000 de oameni.

Sursa: Hotnews

Citește mai departe

EVENIMENT

Cristian Lațcău, fost comisar șef în cadrul BCCO Cluj-Napoca a încetat din viață. Avea 50 de ani

Publicat

De

lumanare morti pixabay

Comisarul-șef de poliţie Cristian Laţcău a încetat din viață în urma unui infarct miocardic. Avea doar 50 de ani.

Cristian Lațcău a fost şef al Direcţiei de Combatare a Crimei Organizate Sălaj, din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Cluj-Napoca.

De asemenea, în anul 2010 acesta devenit director general al Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI), potrivit magazinsalajean.ro.

 

Citește mai departe

ADMINISTRAȚIE

Clujul, singurul ORAȘ din România în proiectul-pilot de PARTENERIATE pentru INOVARE regională

Publicat

De

cluj napoca (2)

Comisia Europeană a anunţat marţi cele 63 de regiuni, şapte oraşe şi patru state membre selectate în cadrul proiectului-pilot pentru Parteneriatele pentru inovare regională, o iniţiativă elaborată împreună cu Comitetul Regiunilor. Clujul este singurul oraș din România, care e parte din proiect.

Participanţii la acţiunea-pilot sunt deschişi să facă schimb de bune practici, precum şi să dezvolte în comun şi să testeze instrumente de mobilizare a mai multor surse de finanţare şi politici şi să conecteze programele regionale şi naţionale la iniţiativele UE pentru transformarea verde şi cea digitală.

Aceste parteneriate contribuie la noua Agendă de inovare pentru Europa, în care inovarea stimulează transformarea pentru sustenabilitate, conectând strategiile locale cu iniţiativele de la nivelul UE.

Culuj, singurul oraș din România care e parte din proiect

Cererea de propuneri a atras o largă reprezentare a ecosistemului de inovare al UE, state membre precum Slovacia, care participă la nivel naţional, şi o mare varietate de regiuni ale UE, cum ar fi Andaluzia, Azore, Hauts-de-France, Ostrobotnia, Podkarpackie, Egeea de Nord, Emilia Romagna şi multe altele.

Cererea de propuneri a declanşat, de asemenea, o colaborare şi un proces de creare de reţele ascendente, reunind deja numeroşi participanţi ca parte a reţelelor multiregionale.

Aceasta include, de exemplu, regiunea Mării Baltice, instrumentul pentru bioregiuni şi un consorţiu extins „Cities 4.0” (Leuven, Bologna, Turku), la care participă, de asemenea, Eindhoven (Olanda), Espoo (Finlanda) şi Cluj-Napoca (România).

Politici pentru pentru tranziția verde și digitală

Participanţii la proiectul-pilot vor explora noile parteneriate pentru inovare regională bazate pe „Protocolul operaţional al parteneriatelor pentru inovarea regională”, un document de orientare iniţială publicat astăzi de Centrul Comun de Cercetare.

Protocolul operaţional propune o gamă largă de instrumente şi mecanisme de guvernanţă pentru a îmbunătăţi coordonarea politicilor regionale, naţionale şi ale UE în materie de inovare pentru a pune în aplicare dubla tranziţie verde şi digitală a Europei şi pentru a aborda decalajul în materie de inovare din UE.

Un element central al abordării propuse este introducerea misiunilor locale de coordonare a acţiunilor în cadrul unei logici direcţionale coerente, care să permită explorarea unor combinaţii ample de politici pentru inovarea la nivel de sistem.

În timpul acţiunii-pilot, participanţii vor testa aceste instrumente de politică, creând în acelaşi timp în comun orientări operaţionale.

Protocolul operaţional şi acţiunea-pilot vor promova, de asemenea, bunele practici, vor facilita învăţarea prin experimentare şi vor sprijini administraţiile publice şi ecosistemul mai larg. Acţiunea-pilot nu va avea un impact asupra actualului proces de programare a fondurilor pentru perioada 2021-2027.

Sursa: Agerpres

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate
Publicitate
Publicitate